3,740 matches
-
durerii în două mari clase: 1) Cu suport real și 2) psihogene. 1. Dureri cu suport real În cadrul acestui tip de durere, există un agent receptiv (extern sau intern) care interacționează cu organismul. Aceste dureri se clasifică în: a) dureri somatice, rezultă din acțiunea unor stimuli (potențiali) nocivi asupra receptorilor dureroși; b) dureri neuropatice rezultă din lezarea/degenerarea căilor somatosenzoriale ceea ce duce la existența/persistența senzațiilor dureroase, în absența unui stimul nociv. Caractere comparative ale durerilor somatice și neuropatice Durerea neuropatică
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
clasifică în: a) dureri somatice, rezultă din acțiunea unor stimuli (potențiali) nocivi asupra receptorilor dureroși; b) dureri neuropatice rezultă din lezarea/degenerarea căilor somatosenzoriale ceea ce duce la existența/persistența senzațiilor dureroase, în absența unui stimul nociv. Caractere comparative ale durerilor somatice și neuropatice Durerea neuropatică, teren de studiu al neurologiei, este polimorfă atât ca etiologie cât și ca aspect. Forme clinice ale durerii neuropatice: - Neurologia (nevralgia) provocată de trauma/iritarea unui nerv periferic, tradusă prin dureri în teritoriul unui singur nerv
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de a fi tras la răspundere pentru neglijență, erori, incompetențe etc. Există treceri rapide (de unde confuzii descriptive și interpretative) între teamă, frică, spaimă, anxietate, angoasă, angoasă umană “normală” ori “existențială” și angoasă patologică sau morbidă, toate sunt stări psihosomatice; manifestările somatice (viscerale) sunt mai pronunțate în spaimă. Anxietatea ar putea fi considerată ca un prim stadiu al angoasei, sau angoasă fără manifestările neurovegetative care o însoțesc de obicei. După E. Strosky, angoasa este o “senzație, în timp ce anxietatea are structură mai complexă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
legate de activitatea cotidiana, dezavantajul calificativelor senzoriale, iar cei cu durere cronica calificativele afective. Testul este recunoscut în diferite protocoale ca instrument principal (lider) de evaluare a componentelor afective și/sau senzoriale în durere. Mijloace de evaluare a reducerii funcționale somatice în conexiune cu durerea: exista mai multe modalități prin care se poate aprecia nivelul de performanta privind incapacitatea fizica și psihosociala, unul dintre instrumentele extrem de utile este jurnalul zilnic de activitate în care pacientul își notează orarul episoadelor dureroase, tipul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cât mai multe informații despre boală spre a le favoriza descărcarea anxietății (Wise). b) Inadecvare prin exces de acuze (mai ales subiective). Se încadrează în această categorie mai multe grupe: - „Văicăreții condescendenți” - dependenți - Imploră, sufocă medicul cu nenumăratele lor acuze somatice polimorfe, fiind extrem de dependenți de vorbele și gesturile medicului. Se liniștesc, pe moment, ca urmare a explicațiilor și intervențiilor terapeutice ale medicului și revin, la puțină vreme, cu aceleași sau cu alte acuze. Acești bolnavi forțează apariția polipragmaziei. Aici pot
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cardinale pentru diagnostic și urmărirea rezultatului tratamentului. 6.4. Reacțiile individului față de boală Pentru a defini starea de boală trebuie să definim starea de sănătate. Definiția actuală a sănătății, stabilită de O.M.S., este aceea de “stare de bine psihic, somatic și social a individului”. Aceste atribute ale sănătății le completăm cu condițiile ei de apreciere, care variază de la individ la altul. Să examinăm câteva din reacțiile persoanei la fenomenul boală, reacțiile se petrec în “domeniul psihologic sau psihosocial”. 1. Recunoașterea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de la individ la altul. Să examinăm câteva din reacțiile persoanei la fenomenul boală, reacțiile se petrec în “domeniul psihologic sau psihosocial”. 1. Recunoașterea bolii Un individ echilibrat emoțional, cu un nivel de cultură sanitară satisfăcător în fața unor tulburări de ordin somatic sau psihic apărute cu sau fără uzură aparentă își ajustează comportamentul prin măsuri igieno-dietetice provizorii până la prezentarea la medic, considerată obligatorie. 2. Ignorarea stării de boală este consecința absenței simptomelor, desconsiderarea lor, ignoranța culturală etc. De exemplu: anosognozia prin deficit
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de exemplu). 6.6. Modificările de tip comportamental induse de boală Implicațiile și schimbările de statut și rol asupra comportamentului omului bolnav sunt legate de severitatea bolii, dar și de momentul în care apare acesta. Vom prezenta simptomele de disconfort somatic și psihic generate de boală la individul dotat cu conștiința acesteia (după I. B. Iamandescu). 1. Tulburări somatice specifice Pe lângă simptomele chinuitoare capabile să exaspereze bolnavul (durerea, dispneea, febra, tusea, vărsăturile, diareea, vertijul etc.) și care sunt generatoare de stresul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
asupra comportamentului omului bolnav sunt legate de severitatea bolii, dar și de momentul în care apare acesta. Vom prezenta simptomele de disconfort somatic și psihic generate de boală la individul dotat cu conștiința acesteia (după I. B. Iamandescu). 1. Tulburări somatice specifice Pe lângă simptomele chinuitoare capabile să exaspereze bolnavul (durerea, dispneea, febra, tusea, vărsăturile, diareea, vertijul etc.) și care sunt generatoare de stresul psihic major există o serie de “mici simptome” de disconfort organo-funcțional care în alte condiții ar fi complet
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
bolnav, ele fiind legate de “haloul” psihofizic al situației de bolnav. 2. Tulburările somato-psihice nespecifice Frecvente sunt: insomnia, anxietatea, astenia psihică, irascibilitatea etc., sunt pasagere dar ele constituie pe de o parte expresia instalării unui stres psihic generat de boala somatică, iar pe de altă parte, organizează prin cerc vicios mersul bolii. În același timp prin același mecanism, ele accentuează stresul psihic. Folosindu-ne de datele oferite de Boch și Sivadon (citat de Iamandescu, Cucu, Delay, Pichot) - vom considera ca trăsături
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
frică), iar în limba franceză mai există un termen “angoisse” preluat și în limba română, “angoasă” - care complică puțin înțelegerea termenului anxietate. Aceasta se datorează faptului că angoasa ar reprezenta, după Littre, cit. de Athanasiu - o stare afectivă cu conținut somatic intens exprimat (identificat de câtva timp prin dificultatea de a respira) și concomitentă cu „o mare tristețe”, în timp ce anxietatea ar fi un prim stadiu al angoasei sau o angoasă fără manifestările neurovegetative care o însoțesc de obicei. Uzual se consideră
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
angoasei sau o angoasă fără manifestările neurovegetative care o însoțesc de obicei. Uzual se consideră că anxietatea - indiferent dacă atinge sau nu gradul de angoasă sau limita extremă, denumită “atac de panică” - este însoțită de un cortegiu bogat de acuze somatice (Malchair), unele sugerând chiar adevăratele boli (Dongier), deși examenul clinic și analizele de laborator nu îndreptățesc aceste temeri. Consecințele somatice ale anxietății cele mai frecvente sunt dispneea (hiperventilație, uneori neobservată de către pacient), hipersudorația, tremorul și insomnia. Lader consideră că există
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
sau nu gradul de angoasă sau limita extremă, denumită “atac de panică” - este însoțită de un cortegiu bogat de acuze somatice (Malchair), unele sugerând chiar adevăratele boli (Dongier), deși examenul clinic și analizele de laborator nu îndreptățesc aceste temeri. Consecințele somatice ale anxietății cele mai frecvente sunt dispneea (hiperventilație, uneori neobservată de către pacient), hipersudorația, tremorul și insomnia. Lader consideră că există o anxietate “normală” (cea cotidiană, ca de exemplu cea a omului aflat la volanul unei mașini, pe un drum presărat
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de interes, pentru problemele obișnuite ale vieții (inclusiv nevoile biologice, alimentare, sexuale sau cele legate de conveniențele sociale, ca de exemplu ținută vestimentară) și prin sentimente de autoreproș (în genere de culpabilitate sau desconsiderarea propriei valori). Dintre foarte numeroasele corelatice somatice ale depresiei, punând uneori serioase probleme de diagnostic diferențial, menționăm, scăderea apetitului (inclusiv slăbirea în greutate), insomnia (în special trezirea foarte devreme, matinală) sau din contră, hipersomina, pierderea energiei (oboseală, mai ales la trezire) și - ceea ce în literatură abundă - prezența
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
B. Iamandescu). 4. Bolnavul închipuit Weitbrecht consideră problema ipohondriei “un focar în care se concentrează problemele nesoluționate ale medicinii și psihiatriei”. Prin ipohondrie se înțelege după A. Athanasiu: a) starea de supraevaluare (cu anxietate și îngrijorare) a unor tulburări existente somatice și psihice, dar obiectiv lipsite de importanță; b) un tip al comportării sufletești; bolnavul care se plânge medicului fără o întemeiere obiectivă. Omul “poate să fie ipohondrie” deoarece este o ființă “îngrijorată”. Grija referitoare la corp corespunde oarecum grijii pentru
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
anumiți bolnavi (cu personalități obsesive, astenice etc.). 7.6. Influențe psihogene în chirurgia buco-maxilo-facială Factorii psihosomatici joacă un rol important în tulburările funcționale ale sistemului stomatognatic. Studiile făcute asupra structurii personalității pacienților care suferă de mioartropatie arată corelații între tulburarea somatică primară și afecțiunile psihosomatice generale. Din acest motiv, aspectelor relevante psihoigienice și psihoterapeutice trebuie să li se acorde mai multă atenție (Bruch). Concluzii similare au fost trase pe baza observațiilor asupra disfuncției masticatorii, în special când aceasta este în legătură cu articulația
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
trebuie să fie rezolvate împreună cu un psihoterapeut (Gerlach și Wolters). În general, faptul că astfel de tulburări organice sau funcționale sunt cunoscute dentistului ca apărând pe un fond neurovegetativ sau psihic, îl vor reține de a continua un tratament pur somatic, fără sens. El poate să ajute pacientul numai prin cunoașterea interrelațiilor psihice, anatomice și patologice prezente și prin colaborarea cu specialiștii corespunzători (Assal). Bolile sau traumatismele aparatului buco-maxilo-facial, prin localizarea lor modifică fizionomia bolnavului, element foarte important în construirea imaginii
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
în mod deliberat în grup sau individualizat, de către un terapeut specializat: - omului sănătos, aflat în dificultate (îi conferă un confort moral și o mai bună sănătate); - celui cu dificultăți de relaționare (îl ajută spre o mai bună integrare); - celui suferind somatic (îi alină suferința); - celui alienat (îi dezvoltă capacitatea de orientare în viață și de resocializare). Domeniile prioritare de aplicație sunt: 1) Bolile psihice (psihogeniile în primul rând); nevroze, psihoze reactive; 2) Bolile psihosomatice: ulcerul gastro-duodenal, rectocolita ulcerohemoragică, hipertensiunea arterială, boala
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
viață și de resocializare). Domeniile prioritare de aplicație sunt: 1) Bolile psihice (psihogeniile în primul rând); nevroze, psihoze reactive; 2) Bolile psihosomatice: ulcerul gastro-duodenal, rectocolita ulcerohemoragică, hipertensiunea arterială, boala ischemică a inimii, astmul bronșic, unele dermatoze alergice etc.; 3) Suferințe somatice cu larg ecou asupra psihicului bolnavului, fie prin intensitatea lor, fie prin labilitatea psihicului acestuia (de exemplu, unele afecțiuni dermatologice, unele nevralgii rebele etc.); 4)Boli de lungă durată - cu evoluție cronică invalidantă sau, pur și simplu, generatoare ale unor
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
forme de mișcare celulară, bazate pe interacțiuni între proteine specializate. Cele două motoare moleculare principale sunt reprezentate de cuplul actină miozină, baza contracției musculare, și de cuplul tubulină-dineină, baza mișcării de tip ciliar-flagelar. Reproducerea celulară se realizează prin diviziune. Forma somatică de diviziune este mitoza, în care fiecare din cele două celule fiice primește o copie a întregii informații genetice prezente sub formă de acid dezoxiribonucleic (ADN) la nivel nuclear, în urma duplicării acesteia în cadrul fenomenului de replicare a ADN. Reproducerea sexuată
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de o dublă membrană de tip bistrat fosfolipidic, cu pori de ~100 nm, ce asigură selecția dimensională a moleculelor permeante. Conținutul nuclear (nucleoplasma) cuprinde cromatina, formată din ADN și proteine asociate. In cursul mitozei cromatina se organizează în cromozomi. Celulele somatice umane (diploide) conțin două seturi de cromozomi, fiecare cuprinzând 22 de cromozomi somatici și cromozomul X sau Y, ce determină sexul: XX=feminin, XY=masculin. In multe cazuri este prezent în nucleoplasmă și un nucleol, format din ARNr și proteine
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ce asigură selecția dimensională a moleculelor permeante. Conținutul nuclear (nucleoplasma) cuprinde cromatina, formată din ADN și proteine asociate. In cursul mitozei cromatina se organizează în cromozomi. Celulele somatice umane (diploide) conțin două seturi de cromozomi, fiecare cuprinzând 22 de cromozomi somatici și cromozomul X sau Y, ce determină sexul: XX=feminin, XY=masculin. In multe cazuri este prezent în nucleoplasmă și un nucleol, format din ARNr și proteine de tip ribozomal, reprezentând tocmai locul de asamblare a ribozomilor. Acizii nucleici sunt
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pe trimeri nucleotidici numiți codoni, care funcționează prin complementaritatea catenelor ADN surori, atât în cadrul replicării ADN (A-T, G-C), cât și al transcripției sale în ARN (A-U, G-C). Procesele de creștere și reparație tisulară se bazează pe diviziunea celulară somatică (mitoză), în care fiecare din cele două celule fiice (diploide) primește cele două seturi complete de cromozomi. Formarea celulelor reproducătoare (gameți; spermatozoid și ovul) presupune un șir de mitoze și o diviziune specială, în care fiecare din celulele fiice (haploide
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ciclului celular, orice dereglare a controlului temporal pe care îl exercită genele ciclului celular duce la pierderea caracteristicilor celulare (neoplazie) și la proliferare necontrolată, cunoscută sub denumirea generică de cancer. 3.1. Fazele ciclului celular Mitoza reprezintă diviziunea unei celule somatice în 2 celule fiice. Pentru ca fiecare celulă-fiică să fie identică din punct de vedere genetic, celula parentală trebuie să fi realizat o copie a fiecărui cromosom înainte de mitoză. Aceasta are loc în faza S din interfază. Fiecare nou cromosom conține
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de la origini și se oprește când ajunge la alt punct de origine. Dar, deoarece la mamifere cromosomii sunt liniari, replicarea nu mai ajunge până la sfârșitul cromosomilor (telomere) deoarece mai au punct de origine. Aceasta duce la scurtarea telomerelor. La celulele somatice acesta este un proces normal, care face ca celulele să fie capabile să se dividă numai de un număr limitat de ori până ce pierderea de ADN oprește diviziunea (limita Hayflick). Acest fenomen a fost descoperit în 1965 de către Leonard Hayflick
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]