22,478 matches
-
fluviu, Bernard urca cu greu malul abrupt, până În curte, ca să vadă ce mai fac. Cred că venea cu gândul să mă certe fiindcă uitasem de el, dar, după ce dădea cu ochii de mine, pesemne că uita. Într-o zi a sosit Împreună cu două rățuște. Prietenele lui erau albe ca și el. Oricât s-a chinuit să le arate cât de bun prieten le sunt eu rățuștelor, tot nu a reușit să le convingă să se apropie și ele de mine. Într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
să aibă o nouă conduită cu Israelul și, sub egida S.U.A., deschide dialogul cu Israelul pentru Încheierea unui acord de pace Între cele două țări. Între 19-21 noiembrie 1977, președintele Saadat vizitează Ierusalimul, fiind primul șef de stat arab care sosește oficial În Israel. Luând cuvântul În fața „Knessetului” (Par lamentul israel ian) , președintele Saadat a recunoscut dreptul Israelului ca stat independent și și-a exprimat convingerea ca Între statele arabe și Israel se pot realiza Înțelegeri de pace care să asigure
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
stele/ făcându-le mai simple, mai bune, mai ciudate/ și iarăși paralele/ contrastele și tocmai când pare mai cuminte/ alaiu-atâtor stihii, mai fără de ecou,/ deodată se răstoarnă, deodată-și ies din minte/ un milion de lucruri și-nnebunesc din nou...// sosește-o oră a serii tâmpită ca un bou" (cu coarnele-n fereastră și coada răsucită). Un conspect critic al creației lui Ion Caraion poate dezvălui caracterul metodic al negativului, structura nihilismului, organizarea anarhiei, dacă putem vorbi astfel. Degradarea începe cu
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
hoți ca niște coțofene. Vinul era îndoit, laptele botezat, fructele stricate. Lunar, de la spălătorie se întorceau mai puține rufe decât plecaseră. Am pus ordine în toate astea. Am instalat o spălătorie pe malul Marnei, care curge în spatele ospiciului. Când am sosit aici, bietele spălătorese munceau în genunchi. Acum au hârdaie adăpostite, pot să mînuiască bătătorul stând în picioare. Rufele sunt în prealabil puse la fiert într-un cazan mare din fontă neagră, cu leșie. Apoi sunt frecate cu săpun, pe care
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
ci nevoiași. Departamentul le plătește pensiunea și ei se fac utili cât pot, cât le permite vârsta. Alții nu sunt nici alienați nici nevoiași. Guvernul ni-i trimite și noi trebuie să îi acceptăm. Uneori pleacă, la fel de brusc cum au sosit. Domnul de Coulmiers îi numește pe acești pensionari "celești", pentru că sunt suspendați aici ca bolta cerească, și nu-i de competența lui, zice, să știe cine o susține. Și apoi mai există el. Când a sosit, acum multă vreme, căzuse
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
la fel de brusc cum au sosit. Domnul de Coulmiers îi numește pe acești pensionari "celești", pentru că sunt suspendați aici ca bolta cerească, și nu-i de competența lui, zice, să știe cine o susține. Și apoi mai există el. Când a sosit, acum multă vreme, căzuse o mare cantitate de zăpadă, cu toate că eram în aprilie. Caii de la trăsura care l-a adus de la ospiciul din Bicętre, o simplă berlină acoperită, erau lac de sudoare. A trebuit să-i frecționăm toată seara, de
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
trimis în detenție aici. Nu este nebun. Domnul de Coulmiers ne-a mărturisit aceste lucruri punându-ne să jurăm că vom păstra secretul, părintelui Dumoustier și mie, în timp ce mergeam să inspectăm lucrările la "castelul femeilor". Am zis deja? De când am sosit, pe 22 septembrie 1797, ospiciul a fost în permanență un șantier. La început a trebuit să reparăm clădirile care erau într-o stare jalnică. De fapt, e o poveste lungă, pe care nu e cazul să o spun acum. Încă
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
notațiile sale sunt maculatură curată, unele pagini mustesc de umor involuntar, par desprinse din comediile lui Caragiale. Iată un fragment dintr-o notă informativă vizându-l pe obiectivul Nelu în care regăsim parfumul mahalalei bucureștene din O noapte furtunoasă. Obiectivul sosește cu tramvaiul 20 la Gara Filaret. La 17.10 intră în restaurantul gării unde servește circa 400 ml. de rom și mâncare, apoi mai servește 1 l. de vin și friptură preparată de bufetieră. În acest timp el a discutat
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
cu exemplificări din nr. 20). Ce e drept! Și Cronicarul, care nu doar scrie în revistă, dar o și citește, se află în aceeași așteptare. Mulțumim frumos colegului de la Verso că e de acord cu el. P.S. Tocmai cînd ne sosea noul număr din bilunarul clujean, citeam în R.L. (nr. 23) o recenzie intitulată Cărți proaste, semnată de Alex Ștefănescu. Numai bună să ne dreagă gustul dulceag. Șt. A. și A. Șt. Cronicarul în informează pe I. M., semnatarul unei note
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
români veniți din toate colțurile lumii la acest mare eveniment de unde, majoritatea dintre noi, am plecat profund dezamăgiți. Sala în care urma să aibă loc întrunirea, la care fusesem invitați să luăm parte, s-a dovedit neîncăpătoare deoarece oficialitățile române, sosite cu două chartere din țară și-au adus prie tenii, soții și iubitele, care practic au ocupat locurile invitaților oficiali ai Ministerului de Externe. Așadar ei au avut întâietate, iar noi am ramas pe din afară. Am întâlnit acolo români
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
umane, în care ne selectam numai în funcție de interese și ne dușmănim în progresie geometrica. Respectul și onoarea au fost date uitării. Au devenit îndepărtate amintirile nostalgice. Tupeul, aroganță și violență au ajuns un cataclism. Apocalipsa nu mai trebuie așteptată. A sosit. Prostia, sora mai mare a sărăciei s-a prostituat la o vârstă fragedă, într-un ocean plin cu venin. Gelu Negrea a clarificat multe aspecte, în versurile: Când cinstea nu rentează, iar muncă n are rost,/ Se spulberă hotarul dintre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
până sal despăduresc și să-l citesc... (Va urma) În luna decembrie 1946 primim vizită unui locotenent de la Misiunea Militară Americană. Acesta primise un telefon de la Ambasada Engleză din București s-o anunțe pe mama că fiul ei, Stanley, va sosi cu familia lui pe data de 12 ianuarie 1947 pe vasul românesc de pasageri Transilvania. Bucurie mare pentru noi, insă Stanley nu știa că tata murise, el plecase din India spre țară, înainte de moartea lui. Făcuse mai multe opriri și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mai luaseră una, cu care veniseră de la vapor până la ieșirea din port, unde ne-am îmbrățișat. Ne-am împărțit în cele trei trăsuri și am pornit spre casă, unde ne aștepta mama cu surorile noastre Chrisanti și Ema. Bagajele au sosit acasă în aceeași seară. În drum spre casă, Stanley ne întreabă de ce tata nu a venit cu noi să-l întâmpinam. După o clipă lungă de tăcere, Alec i-a răspuns că tata a murit pe 27 noiembrie. Noi nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ne întreabă de ce tata nu a venit cu noi să-l întâmpinam. După o clipă lungă de tăcere, Alec i-a răspuns că tata a murit pe 27 noiembrie. Noi nu voiam că Stanley să știe de tată înainte de a sosi acasă, însă, daca ne-a întrebat, nu i-am putut ascunde adevărul. Deși Stanley nu era copilul lui, nu era un Sarry, tata îl iubea foarte mult. După sosirea din Anglia, în 1927, îl trimisese pe Stanley la Colegiul Roberts
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cargoul adus și alte mesaje pe care le aduceam la consulat și le dădeam lui Stanley. Știam pe dinafara danele unde docau vasele comerciale. La fel știam și danele unde docau vasele petroliere. În ziua când știam că trebuia să sosească vasul pe care-l așteptăm, ne uităm cu binoclul de pe balconul consulatului sil vedeam venind. Când mergeam la comandamentul portului să obțin permise de ieșire în oraș pentru echipajele vaselor engleze și americane, aveam ascuns sub haină un carton de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
privește, a fost major de la început. De ce? Pentru că în 1994 am cunoscut un mare regizor, Declan Donnellan, și o trupă genială, "Ckeek by Jowl". Au jucat la Craiova, și apoi la București, Cum vă place. La prima reprezentație, nu le sosiseră costumele. A contat prea puțin. Formula elisabetană, numai actori-bărbați pe scenă, amesteca aiuritor travestiul, ambiguitățile, fragilitățile, stările. Fără costume, jocul era și mai emoționant, mai crud, mai expus și, nu în ultimul rînd, mai asumat. La București, farmecul unor costume
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
facturile. Nu știam, nu realizam cât era de important. Până într-o zi, când mi-a ieșit ispita în cale. Intrasem la "Șeful", adică la tatăl meu vitreg, Aurel, să-l întreb dacă trebuia să întocmesc cecul pentru niște ascensoare sosite de la Viena. Reprezentantul firmei aștepta în anticameră. Mai bine zis, fierbea... E drept că și zăbovisem nițel. Când a văzut că mă întorc și complectez cecul, m-a copleșit cu vorbe de recunoștință. Nu le dădusem prea multă importanță. Dar
File de istorie (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10576_a_11901]
-
două secole. (Oricum, aflu că s-a înființat recent în cadrul Universității Leipzig un Institut de Studii moldovene!) Institutul de Muzicologie (parte a Facultății pentru Istorie, Arte și Orientalistică) nu face excepție. Coordonatorul său, profesorul Helmut Loos, originar din Bonn și sosit în Leipzig în urmă cu zece ani din Chemnitz, este neobosit în promovarea istoriografiei muzicale și a cercetărilor de arhivă cu tema muzicilor est-europene, intenționând să creeze treptat o rețea de cunoștințe și să faciliteze compararea realităților muzicale din diferite
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
exemplu nu pot uita negul interlocutorului, cu păr rar și roșu, îl văd deasupra mustății, ca o gânganie... Un interval de ceață, și iată apare un regiment. în zdrențe, cu casca franceză dată pe ceafă, sunt adevărați eroi... De la Paris sosesc mereu telegrame. Să oprim înaintarea din Ardeal! Cea mai înverșunată este Italia. Sora latină! Dar, pragmatic, Brătianu se face că nu aude... întâi ocupă și pe urmă discută. Pe măsură ce înaintez în timp, ceața se face mai străvezie. Știu că sunt
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
citeam textele mele și m-au încurajat să scriu în continuare. Toată această epocă a fost foarte interesantă. Dar apoi, în mod curios, mi-a lipsit Buenos Aires-ul. - în perioada aceea scriați deja în spaniolă? - Da. La început, când am sosit aici, scriam în română. Apoi am început să scriu în franceză, cealaltă limbă pe care o cunoșteam. Mi se părea că mă pot face mai ușor înțeleasă, dar aici foarte puțină lume vorbea franceza. Și în cele din urmă, cam
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
sale: nu și regretele, căința. Din nou, asistăm la o asociere surprinzătoare și plastică a codurilor și limbajelor artistice: stilul cavaleresc, cu autoimpunerea amorului platonic (,Dragostea noastră-ncepe-abia acum?/ Desfă lin sufletul în vântul moale/ Ca pe un crin. Eu am sosit agale,/ Blând pelerin pe-ntortocheatul drum,// Să-i rup tulpina și să-l port în mână/ Prin forfota cetății și-n pustie/ Spre-a-i povesti parfumul fraged până/ Și oamenii și cerul o să-l știe." - Cântec pentru Absurdica), se
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
proiectată, cu formalitățile pentru obținerea pașaportului, a vizei, cu finanțarea călătoriei, cu prepararea comunicărilor, iar totul se putea nărui atît de ușor, încît trăiam tot timpul într-o stare de tensiune. Colegii noștri din Occident se obișnuiseră cu românii care soseau în a doua sau a treia zi a unui congres ce dura patru zile, ori care anunțau în ultimul minut că "s-au îmbolnăvit" și nu mai pot participa. Dar nici lor nu le venea să creadă că circulăm în
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
români veniți din toate colțurile lumii la acest mare eveniment de unde, majoritatea dintre noi, am plecat profund dezamăgiți. Sala în care urma să aibă loc întrunirea, la care fusesem invitați să luăm parte, s-a dovedit neîncăpătoare deoarece oficialitățile române, sosite cu două chartere din țară și-au adus prie tenii, soții și iubitele, care practic au ocupat locurile invitaților oficiali ai Ministerului de Externe. Așadar ei au avut întâietate, iar noi am ramas pe din afară. Am întâlnit acolo români
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
umane, în care ne selectam numai în funcție de interese și ne dușmănim în progresie geometrica. Respectul și onoarea au fost date uitării. Au devenit îndepărtate amintirile nostalgice. Tupeul, aroganță și violență au ajuns un cataclism. Apocalipsa nu mai trebuie așteptată. A sosit. Prostia, sora mai mare a sărăciei s-a prostituat la o vârstă fragedă, într-un ocean plin cu venin. Gelu Negrea a clarificat multe aspecte, în versurile: Când cinstea nu rentează, iar muncă n are rost,/ Se spulberă hotarul dintre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
până sal despăduresc și să-l citesc... (Va urma) În luna decembrie 1946 primim vizită unui locotenent de la Misiunea Militară Americană. Acesta primise un telefon de la Ambasada Engleză din București s-o anunțe pe mama că fiul ei, Stanley, va sosi cu familia lui pe data de 12 ianuarie 1947 pe vasul românesc de pasageri Transilvania. Bucurie mare pentru noi, insă Stanley nu știa că tata murise, el plecase din India spre țară, înainte de moartea lui. Făcuse mai multe opriri și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]