1,218 matches
-
las pe tovarășul meu să te ardă cum voiai tu să ne arzi pe noi. Aruncându-i o ultimă privire îngrijorată lui Metronius, bagaudul se hotărî. — A fost ideea lui, răspunse, arătând înspre trupul lui Bassianus. De îndată ce a aflat că sosiți, s-a gândit să... în sfârșit... voia să vă împiedice să sosiți la adunare. — Ordinele lui Eudoxiu? Omul tresări, fixându-l pe Sebastianus și mai alarmat. Metronius îl pălmui puternic. — Ai auzit? strigă. Răspunde, catâr încăpățânat! Dând din cap, bagaudul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
multe chiar În derapaj, În timp ce trecătorii făceau o adevărată echilibristică pentru a se menține pe verticală, de cele mai multe ori căzăturile nu erau prea comode ele constituind, subiect de râsete a copiilor, În mod deosebit a unor „gură cască”. Nici proaspeții sosiți nu fură scutiți de emoții, groază și nu mai puțină spaimă. Autobuzul companiei era În câteva rânduri gata să se răstoarne ori să alunece În gol, Însă șoferul, dovedind precizie În manipularea volanului, Îi debarcă teferi la agenția companiei Tarom
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Încețoșa atmosfera timorând la maximum pe noii veniți. Acest „Liber” pușcăriaș, Îl luă În primire pe Tony Pavone, Îi ordonă să-l urmeze arătându-i intrarea unei alte barăci de lemn, făcându-i semn să intre Înăuntru. Câteva momente proaspătul sosit, nu se dumiri unde se află. Îi era teamă să mai facă un pas să nu aibă vreo neplăcută surpriză. Se frecă la ochi, Încercând să pătrundă cu privirea Întunericul Încăperii. Fu necesare alte câteva secunte ca să realizeze totuși: Încăperea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Puterea și milioanele de dollary le avea din generație În generație numai anumite familii și persoane. Ca să devii milionar peste noapte, era o utopie...! Mai mult ca sigur, toți locuitorii acestui Imperiu Capitalist și În mod special emigranții mai nou sosiți, visau permanent numai milioane de dollary, amăgindu-se Ca să poți avea ceva bani mai mulți, trebuia să faci ceva. Dar ce...? Indiferent cât de Înzestrat erai de natură ori, dacă eri mai tânăr or matur, dacă nu aveai un substanțial
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
debarcase Boabdil, cu trei ani mai înainte, era însoțit, zice-se, de șapte sute de persoane, care-și aveau acum un cartier al lor unde viața era rânduită tot după moda de la Alhambra, dar fără fala de acolo. De obicei, noii sosiți descindeau pentru o vreme la rudele lor cele mai apropiate, ceea ce am fi făcut cu siguranță și noi dacă am fi fost fără Warda. Dar, așa cum se înfățișau lucrurile, nu se mai punea problema de a petrece nici măcar o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
avut de gând să protestez. Eram, la rândul meu, asemenea unui amant sătul să doarmă noapte de noapte la câțiva coți de obiectul dorințelor sale. În sfârșit, Cairo! În nici o altă cetate nu uiți la fel de repede că ești străin. Abia sosit, călătorul e înghițit de vârtejul zarvei, faptelor curioase, mutrelor flecare. Cel puțin o sută de necunoscuți îl abordează, îi șușotesc la ureche, îl iau drept martor, îl înghiontesc cu umărul ca să-l provoace mai bine la înjurături sau la râsetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de război, chiar dacă oamenii nu purtau echipamentul corespunzător. Mulți purtau lorica, o armură din bucăți de piele, ușoară și elastică, ce apăra spatele în orice tip de acțiune. Prin urmare, și într-o acțiune de aprovizionare. Alți soldați - cei proaspăt sosiți din garnizoanele de la granița Dalmatiei - purtau lorica ferrea, din plăcuțe de metal ce acopereau pieptul și spatele. Aceasta era protecția obișnuită a așa-numiților limitanei, soldați care nu trebuiau să se miște foarte mult deoarece stăteau de pază în turnurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
că tu ai înțeles. Eu nu. Acum, când toate îmi merg strună, când viața mea se desfășoară pe atâtea planuri, fiind așa de înfloritoare, vocea subțire de la capătul liniei reprezintă pur și simplu zvonul străzii, bolboroseli, vocea pământenilor anonimi - ultimii sosiți, experții în încheierea plutonului - al căror sens e imposibil să-l intuiești. Și de ce ai face-o? În comparație cu telefoanele de amenințare obișnuite, aceste telefoane de amenințare sunt de-a dreptul amicale. În California, șoferii care au fost condamnați pentru conducere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de vârstă, să soarbă cu nesaț din... Cafeaua de dimineață. 6 Ridicarea tinerilor scriitori împotriva vârstn icilor s‐a mai întâmplat în trecut, ceea ce nu‐i valabil în cazul de față, dar disensiunile de atunci s‐au topit precum zăpada sosită în preajma primăverii întârziate. Atunci, prin 1938, pacea generațiilor, după câte ne aducem aminte, a făcut‐ o un G. Călinescu care a vorbit autorilor „Despre bazaconia generației de ultimă oră” ( a se vedea „Poeți tineri bucovineni”, în „Viața românească” XXX nr.
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
gând să-l las pe Will să-mi strice plăcerea. Simon, Will și cu mine ne-am Îngrămădit imediat Într-o mașină, dar când am ajuns la restaurantul de pe Eighty-Eighth și Second, ne-am dat seama că nu eram primii sosiți. Țineți-vă bine! reuși Simon să șuiere chiar Înainte ca Elaine să vină clătinându-se spre noi. — Ați Întârziat! lătră ea, arătând spre sala din spate, unde se adunaseră câțiva oameni. Mergeți și ocupați-vă de oamenii voștri și vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
un plutonier major. „Majurul” - în limbajul cazon. Se vedea de la o poștă că este „tatăl companiei”. Burtă pe care cu greu o stăpânea vestonul peste care treceau centura și diagonala. Ceafă groasă și mers legănat. S-a oprit în fața celor sosiți și, cu picioarele larg desfăcute - ca să-și poată ține echilibrul - li s a adresat: ― Din câte știu, cei mai mulți dintre voi au făcut armata de drept aici. Așa că știți rânduiala. Ceilalți, vă luați după ei. Cred că vă amintiți foarte bine
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
se face la ordin. S-a înțeles? Răspunsul a fost un „da” obosit și tărăgănat. ― S-a înțeles? - a întrebat a doua oară „majurul” - cum l-au și botezat, în amintirea anilor de „răcute” petrecuți aici de unii din cei sosiți. De această dată, s-a auzit un „da” mai vioi. ― Gradații șefi de formație, la mine. Dumitru a ieșit și s-a aliniat alături de ceilalți patru. ― Să mergem la magazia de efecte și să vedem cum îi echipăm pe băieți
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și intrară În sală, unde aproximativ șaizeci de călugări exersau lovitura de pumn din poziția mabu. În fața lor se afla un bărbat Între două vârste, cu părul cărunt tuns scurt, Îmbrăcat Într-un kimono de culoare roșie. La intrarea noilor sosiți, bărbatul dădu o comandă scurtă, iar discipolii se aliniară de o parte și de alta. Ștefănel păși Înăuntru, alături de Liu Huang, privind cu uimire desenele de pe pereți. Toate reprezentau poziții clasice ale boxului chinezesc. Ajunși la cinci pași de bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
a unor samurai de a fugi din Țara Soarelui Răsare, unde războiul Onin nu pare a se mai sfârși. - Mulțumesc, spuse Liu Huang Înclinându-se. Maestrul Shan Bao e În sală. Poți intra. Oan-san nu spusese nimic câtă vreme noul sosit spusese noutățile. Chipul lui rămăsese impenetrabil, deși fuga samurailor peste mare indica o tensiune crescândă a luptelor dintre shogun și generalii rebeli. Cu siguranță, clanul Takamori era angajat În aceste lupte. Sau ce mai rămăsese din clan. Japonia rămânea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Isaia? - Nu știm Încă. Cercetăm. Deocamdată, cele trei grupuri de șoc au pornit În direcțiile pe care bănuim că s-ar fi putut retrage agresorii. Să dea Dumnezeu să le găsească urmele, căci apoi știm ce avem de făcut. - Trupele sosite azi În cursul nopții? - Gata de luptă la primul semn. - Cred, măria ta, interveni logofătul Cânde, care se ocupa de afacerile externe ale Moldovei, că dispariția lui Oană ne pune câteva probleme mari. Voievodul aprecie Întrebuințarea diplomatică a termenului „dispariție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Apărători ieșiră din piață, pornind pe străduțele care duceau spre chei. Urmau să se oprească la douăzeci de pași de vas, suficient ca să poată Înțelege ce se discută și care e gradul de pericol. Aproape de Alexandru, unul din Cuceritorii abia sosiți Întrebă pe cineva din linia de mongoli care apărau palatul: -Cine e Înăuntru? -Amir Baian! răspunse unul din războinicii Bordjighin. Răspunsul păru să-i mulțumească pe cei care veniseră, căci strănepotul lui Gingis han avea demult reputația unui luptător destoinic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
discret, Îl chemă mai aproape pe Alexandru. Yves Îl privi cu interes pe noul venit, dar nu spuse nimic. Doar cinci oameni rămăseră În jurul lui Angelo, iar tânărul bănui că este un fel de stat major al Ordinului. Apărătorul abia sosit spuse, pentru Început, doar două cuvinte: - Estate lui. Alexandru simți aceste cuvinte până În adâncul sufletului. Era prima confirmare. Era el. Era fratele lui, Ștefănel. Cum nimeni nu pusese nici o altă Întrebare, Apărătorul povesti care sunt sursele lui, dădu indicative de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cu mirare, că Mitruț poate zâmbi. Iar când, În prima săptămână a lui aprilie, mantiile albe ale Apărătorilor apăruseră pe culmea dealului, Mitruț privise cu mirare, punându-și mâna streașină la ochi, și apoi o luase la fugă spre noii sosiți, dezbrăcându-și din goană dulama, prea groasă pentru o vreme atât de călduroasă. Iar soarele răsărise din nou asupra casei de la Albești. Căpitanul fusese instalat În camera de jos, iar Erina Își reluase rolul de stăpână a casei, poruncind curățenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cu funda neagră de școală în bucla părului blond. O păpușă de Nurenberg c& și Lenora . - Mai e parcă o soră? întrebă încet Mini. - Da! Aimee, fata masei. E la Dresda, și doi gemeni, la internat. De altfel, cam târziu sosiți, după buruiana asta, explică Lina. - O mică buruiană otrăvită! Toate discuțiile astea, care ar fi pasionat pe Mini la lumina zilei, se topeau acum. 27 . .. La același dejun era și prințul. . . Un om de talie mijlocie, slab, palid, cu ochii
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
este vorba de o petrecere restrânsă, de familie, sau chiar de una cu deschidere mai largă, persoana care nu se află pe lista invitaților nu are loc la masă, adică, așa cum spune zicala, n-are scaun. Nu numai musafirii nedoriți, sosiți intempestiv la o petrecere deranjează cu prezența lor. Chiar și unele vizite neagreate provoacă reacții negative, de respingere din partea gazdelor. În astfel de situații, acestea recurg la manifestări subtile pentru ca musafirii să înțeleagă inoportunitatea prezenței lor. Înscenarea unui conflict spontan
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
lor, întinsă ca membrana unei tobe foarte scumpe, nu e nici măcar arămie sau de culoarea grâului, ci albă. Pielea lui Pran Nath este o mândrie pentru toți. Albeața pielii lui n-are nuanțe deranjante, ușor albăstrii, ca a englezilor abia sosiți și nu e nici lividă ca a unui muribund, ci are culoarea laptelui, a marmurei din care meșteșugarii cioplesc paravane ornamentale, acolo jos, la Tajgangj. Localnicii din Cașmir sunt veniți de la munte și au pielea în nuanțele cele mai deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
puțin decât tânăra albă, doamna Pereira a pus placa la loc în suport și, răsuflând greoi, s-a așezat în imensitatea ei pe scaunul de lemn, din capul mesei. Acum suntem în armonie. Atmosfera este pozitivă. Le urez bun-venit ultimilor sosiți. Domnișoara Garnier și... — Chandra, zice doamna Macfarlane. — Chandra. Bine ai venit. Vă rog, luați loc cu toții. Chandra, te rog, vino în stânga mea. Domnul Arbuthnot, la dreapta. Mabel va sta lângă Chandra. Apoi, domnul Shivpuri, da, este bine așa. Domnișoara Garnier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
inepuizabile, mai toată vremea în nobila instituție exista o ocupație pe cît de coerentă pe atât de fructuoasă. * Istoria școlii din Dobrina era istoria gîlcevii dintre două dinastii: Gărgăunii, care o întemeiaseră prin bunicul lor, și Tomuleștii, ceva mai tîrziu sosiți. Bătrînul Savastian Gărgăun fusese om cu inițiativă și, în felul său, inimos. Nu numai că întemeiase școala, dar fondase și o cooperativă de credit; culegea folclor, căuta comori pe dealuri și săpase un vechi cimitir unde lumea știa că erau
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
frică!». Vorbele cutezătoare ale tânărului Înflăcărat nu au rămas fără ecou În rândul cetățenilor În care mocnea deja de multă vreme revolta. Mulți au răspuns chemării blândului revoluționar și și-au Împărțit cireada. Au suferit crunte bătăi din partea jandarmilor sălbatici sosiți aici ca o armată de ocupație, pusă pe schingiuire și jaf. Tânărul a trecut prin supliciul arestării și umilințele interogatoriilor. Rănile trupești ale celor ce-i urmaseră Îndemnul s-au vindecat Într-un târziu; cele ale sufletului dăinuie și astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fruntea mea fierbinte o răcorești cu mirul... Zadarnic mamei‐i cade o lacrimă pe iie, Zadarnică e slujba lui Sfântu Vasile!... 192 Nicolae Grigorescu 1838 ‐ 1907 „Gazdele Lascarov și soția i‐au invitat în casă (pe Vlahuță și soția sa sosiți la Tecuci în toamna anului 1916 , într‐un chervan cu 4 boi n.n.), le‐ au pregătit paturile pentru culcare. Poetul s‐ a opus, le‐a explicat că era hotărât să doarmă în chervan pentru că acolo avea adăpostită în el o
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]