1,225 matches
-
ruși, așa cum Ceaușescu visa să arbitreze Campionatul Mondial al Păcii și conflictele dintre arabi și evrei. Poate ambițiile lui ținteau mai sus, ca ale oricărui Economist al Minții. În fond, Dej fusese primul care se rupsese de ruși, scoțând armatele sovietice din România în 1958 și-apropiindu-se de francezi în același an, așa cum descoperise și Grosescu. Atunci începuseră să intre-n țară și primele Vaillant-uri, probabil încărcate cu informație. Dar Grosescu nu povestise tot. Ca din întâmplare, cu un an înainte, rușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în capitala țării președintelui în funcțiune. Înțelegerea Balcanică alături de Mica Înțelegere au reprezentat două alianțe care și-au propus să garanteze securitatea, independența și integritatea teritorială a statelor membre. Titulescu a intuit că era momentul pentru restabilirea relațiilor diplomatice româno sovietice. Astfel, în mai 1934 Titulescu și Litvinov au purtat convorbiri pe Coasta de Azur în urma cărora s-a ajuns la un acord în acest sens. Regele Carol al II-lea și guvernul condus de Gheorghe Tătărăscu au aprobat această acțiune
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
mai importante acte din viața mea politică“55. Nicolae Titulescu a sprijinit intrarea Uniunii Sovietice în Societatea Națiunilor, fapt petrecut la 18 septembrie 1934. Considerăm că și acest fapt, aderarea Uniunii Sovietice la instituția de la Geneva, implica 53Ibidem. 54Relații româno sovietice. Documente, recunoașterea integrității teritoriale a României, cu hotarele sale existente la acea vreme, inclusiv Basarabia. Cel care a fost considerat „unul din cei mai inteligenți și mai talentați diplomați ai Europei contemporane“56, s-a pronunțat în favoarea semnării unui tratat
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la 16 mai 1935. Polonia, care în această perioadă se orienta către Germania, nu ar fi acordat acest drept de tranzit al teritoriului său armatelor sovietice către Cehoslovacia. Deși Titulescu știa că Uniunea Sovietică nu dorea încheierea acestui document, el a insistat în această direcție. La Montreaux nu s-a reușit finalizarea tratatului, Litvinov declarând că nu era împuternicit de guvernul sovietic să semneze acest document
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la 16 mai 1935. Polonia, care în perioada respectivă se orienta către Germania, nu ar fi acordat dreptul de tranzit al teritoriului său armatelor sovietice către Cehoslovacia. Însă suntem de acord cu afirmația 97 Relațiile româno-sovietice . Documente , vol. al II-lea , 19351941..., lui Titulescu potrivit căreia pentru ca armatele sovietice să treacă prin România nu aveau nevoie de un acord, disproporția dintre cele două state fiind
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
respectivă se orienta către Germania, nu ar fi acordat dreptul de tranzit al teritoriului său armatelor sovietice către Cehoslovacia. Însă suntem de acord cu afirmația 97 Relațiile româno-sovietice . Documente , vol. al II-lea , 19351941..., lui Titulescu potrivit căreia pentru ca armatele sovietice să treacă prin România nu aveau nevoie de un acord, disproporția dintre cele două state fiind semnificativă 98. Titulescu afirma că dacă tratatul de asistență mutuală dintre România și Uniunea Sovietică s-ar fi semnat ar fi fost împiedicată declanșarea
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
conferință de pace, în care Titulescu avertizează că: „România trebuie menținută în granițele sale actuale și se poate menține. Aceasta este o chestiune de politică generală”112; un memoriu-raport trimis regelui la începutul anului 1940 referitor la istoricul relațiilor româno sovietice în care își menține poziția în privința acestor raporturi: „Am fost, sunt și voi rămâne mereu în favoarea unui pact de asistență cu Uniunea Sovietică...”; un memoriu trimis generalului Ion Antonescu, la 23 octombrie 1940, din Cannes, referitor la politica externă a
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
băgăm să dăm lecții de civism și patriotism internațional, în Pro și Contra Titulescu, (coord. Gh. Buzatu), București, Editura Enciclopedică, 2002, p. 69. 123 A.N.I.C., Fond Casa Regală, Carol al-II-lea, Cabinet Interne, dosar nr.29/1936, f. 1-5. trupelor sovietice spre Europa Centrală“125. Corneliu Zelea Codreanu declara și el la 30 mai 1936: „Lumea sănătoasă românească este îngrijorată de soarta țării pe care o joacă în mâinile sale foarte debile d-l Titulescu. Noi, românii, înțelegem că d-l
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
are interesul de a exclude din capul locului orice posibilitate de pătrundere a armatelor rusești în Basarabia. Lucrul acesta îl poate realiza numai alipindu-se grupării statelor antibolșevice și sprijinind orice acțiune europeană care este menită să oprească expansiunea Rusiei Sovietice în afară de granițele sale“178. Ziarul “Berliner Boersen - Zeitung”, care în numărul din 29 septembrie 1936, în cuprinsul articolului “Considerațiuni bucureștene“ constata că “numirea Domunului Victor Antonescu ca urmaș al Dlui Titulescu la departamentul externelor a fost o abilă lovitură de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
ca “un important campion al păcii“. A doua zi, același ziar, publica articolul “Reich Press Shows Worry Over Poland; Warsaw Is Told a Pact to Let Russian Troops Advance Would Doom Country”, prin intermediul căruia avertiza asupra pericolului traversării de către truopele sovietice Tot în “New York Times”, la 12 decembrie 1936, apăreau zvonuri potrivit cărora România ar intenționa să întrerupă relațiile diplomatice cu Uniunea Sovietică 193. La 6 septembrie 1936, ziarele americane susțineau că: “Fără Titulescu, România încetează a mai fi“. Acestea îl
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
august 1928 a fost semnat la Paris de către 15 țări, între care România și Uniunea 7 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe a României (în continuare: A.M.A.E. Ă, fond 71 Uniunea Sovietică , (1928 - 1929Ă, vol. 79, f. 119. 9 6 Sovietică, Tratatul de renunțare la război sau Pactul Briand - Kellogg. Statele semnatare se angajau să renunțe la război în vederea soluționării diferendelor internaționale. Prin semnarea acestui Pact, sovieticii înlăturau pericolul unui conflict direct cu statele occidentale. Acesta era începutul unui plan, conceput
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
aceste taratative și că Varșovia condiționa semnarea unui asemenea document de încheierea unuia similar și cu România, oferind și medierea sa îm privința negocierilor româno - sovietice 14. Ministrul român de externe D. Ghica preciza două condiții pentru reușita negocierilor româno - sovietice: neluarea în discuție a modificării frontierei de est a României și interdependența între momentul intrării în vigoare a tratatului româno - sovietic cu cel sovieto - polon, pentru a nu afecta alianța româno - polonă deja existentă 15. Aceste tratative aveau puține șanse
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la 16 mai 1935. Polonia care în perioada respectivă se orienta către Germania, nu ar fi acordat dreptul de tranzit al teritoriului său armatelor sovietice către Cehoslovacia 99. Însă suntem de acord cu afirmația lui Titulescu potrivit căreia pentru ca armatele sovietice să treacă prin România nu aveau nevoie de un acord , disproporția dintre cele două state fiind semnificativă. În opinia noastră, Titulescu dorea încheierea acestui
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
la 16 mai 1935. Polonia care în perioada respectivă se orienta către Germania, nu ar fi acordat dreptul de tranzit al teritoriului său armatelor sovietice către Cehoslovacia 99. Însă suntem de acord cu afirmația lui Titulescu potrivit căreia pentru ca armatele sovietice să treacă prin România nu aveau nevoie de un acord , disproporția dintre cele două state fiind semnificativă. În opinia noastră, Titulescu dorea încheierea acestui tratat pentru a arăta Germaniei că, în cazul în care va declanșa un conflict, va fi
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la 16 mai 1935. Polonia, care în perioada respectivă se orienta către Germania, nu ar fi acordat dreptul de tranzit al teritoriului său armatelor sovietice către Cehoslovacia. Însă suntem de acord cu afirmația lui Titulescu potrivit căreia pentru ca armatele sovietice să treacă prin România nu aveau nevoie de un acord, disproporția dintre cele două state fiind semnificativă. 86 Totodată nu considerăm ca fiind realistă declarația
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
încheiat la 16 mai 1935. Polonia, care în perioada respectivă se orienta către Germania, nu ar fi acordat dreptul de tranzit al teritoriului său armatelor sovietice către Cehoslovacia. Însă suntem de acord cu afirmația lui Titulescu potrivit căreia pentru ca armatele sovietice să treacă prin România nu aveau nevoie de un acord, disproporția dintre cele două state fiind semnificativă. 86 Totodată nu considerăm ca fiind realistă declarația diplomatului român potrivit căreia, în baza prevederilor acestui articol, Litvinov ar fi recunoscut, de drept
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Carol al-II-lea,dosar nr.7, 29/1936. fond Casa Regală, dosar nr. 44 / 1939. 89 79 fond Președinția Consiliului de Miniștri, dosar nr. 26 / 1935. fond Statele Unite ale Americii, (colecția microfilme Ă, rola 538, 627. Documente publicate : 1. Relațiile româno sovietice. Documente, vol.1, 1917 - 1934, (colectivul de redacție: Mihai Răzvan Ungureanu, Dumitru Preda, Mioara Porojan, Vitalie Văratecă, București, Editura Enciclopedică, 1999. 2. Relațiile româno - sovietice. Documente, vol. al II-lea, 1935 - 1941, (responsabil volum: Costin Ionescuă, București, Editura Fundației Culturale
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
august 1928 a fost semnat la Paris de către 15 țări, între care România și Uniunea 7 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe a României (în continuare: A.M.A.E. Ă, fond 71 Uniunea Sovietică , (1928 - 1929Ă, vol. 79, f. 119. 9 6 Sovietică, Tratatul de renunțare la război sau Pactul Briand - Kellogg. Statele semnatare se angajau să renunțe la război în vederea soluționării diferendelor internaționale. Prin semnarea acestui Pact, sovieticii înlăturau pericolul unui conflict direct cu statele occidentale. Acesta era începutul unui plan, conceput
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
aceste taratative și că Varșovia condiționa semnarea unui asemenea document de încheierea unuia similar și cu România, oferind și medierea sa îm privința negocierilor româno - sovietice 14. Ministrul român de externe D. Ghica preciza două condiții pentru reușita negocierilor româno - sovietice: neluarea în discuție a modificării frontierei de est a României și interdependența între momentul intrării în vigoare a tratatului româno - sovietic cu cel sovieto - polon, pentru a nu afecta alianța româno - polonă deja existentă 15. Aceste tratative aveau puține șanse
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la 16 mai 1935. Polonia care în perioada respectivă se orienta către Germania, nu ar fi acordat dreptul de tranzit al teritoriului său armatelor sovietice către Cehoslovacia 99. Însă suntem de acord cu afirmația lui Titulescu potrivit căreia pentru ca armatele sovietice să treacă prin România nu aveau nevoie de un acord , disproporția dintre cele două state fiind semnificativă. În opinia noastră, Titulescu dorea încheierea acestui
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
la 16 mai 1935. Polonia care în perioada respectivă se orienta către Germania, nu ar fi acordat dreptul de tranzit al teritoriului său armatelor sovietice către Cehoslovacia 99. Însă suntem de acord cu afirmația lui Titulescu potrivit căreia pentru ca armatele sovietice să treacă prin România nu aveau nevoie de un acord , disproporția dintre cele două state fiind semnificativă. În opinia noastră, Titulescu dorea încheierea acestui tratat pentru a arăta Germaniei că, în cazul în care va declanșa un conflict, va fi
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la 16 mai 1935. Polonia, care în perioada respectivă se orienta către Germania, nu ar fi acordat dreptul de tranzit al teritoriului său armatelor sovietice către Cehoslovacia. Însă suntem de acord cu afirmația lui Titulescu potrivit căreia pentru ca armatele sovietice să treacă prin România nu aveau nevoie de un acord, disproporția dintre cele două state fiind semnificativă. 86 Totodată nu considerăm ca fiind realistă declarația
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
încheiat la 16 mai 1935. Polonia, care în perioada respectivă se orienta către Germania, nu ar fi acordat dreptul de tranzit al teritoriului său armatelor sovietice către Cehoslovacia. Însă suntem de acord cu afirmația lui Titulescu potrivit căreia pentru ca armatele sovietice să treacă prin România nu aveau nevoie de un acord, disproporția dintre cele două state fiind semnificativă. 86 Totodată nu considerăm ca fiind realistă declarația diplomatului român potrivit căreia, în baza prevederilor acestui articol, Litvinov ar fi recunoscut, de drept
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Carol al-II-lea,dosar nr.7, 29/1936. fond Casa Regală, dosar nr. 44 / 1939. 89 79 fond Președinția Consiliului de Miniștri, dosar nr. 26 / 1935. fond Statele Unite ale Americii, (colecția microfilme Ă, rola 538, 627. Documente publicate : 1. Relațiile româno sovietice. Documente, vol.1, 1917 - 1934, (colectivul de redacție: Mihai Răzvan Ungureanu, Dumitru Preda, Mioara Porojan, Vitalie Văratecă, București, Editura Enciclopedică, 1999. 2. Relațiile româno - sovietice. Documente, vol. al II-lea, 1935 - 1941, (responsabil volum: Costin Ionescuă, București, Editura Fundației Culturale
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Romîn în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale din aprilie 1964, cunoscută mai degrabă ca "Declarația de independență" politică față de URSS. Această curajoasă luare de poziție a fost favorizată și de faptul că, în 1958 trupele sovietice au părăsit teritoriul RPR. Odată cu Declarația de independență din aprilie 1964 se poate considera încheiat primul capitol al socialismului românesc. Începând cu anul viitor, construcția socialismului va inaugura o nouă fază, sub conducerea noului său lider, Nicolae Ceaușescu. 3.4
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]