956 matches
-
istoria Franței decît în sociologia sau etnologia popoarelor franceze. "Oamenii gîndeau ca Bossuet; deodată gîndesc precum Voltaire", constată un istoric francez al secolului al XVIII-lea. Desigur, nu-i suficient să gîndești precum Voltaire ca să atîrni în ștreang protipendada (mulți spînzurați îl îndrăgeau și îl urmau pe Voltaire). Dar ceea ce-i sigur e că oamenii care gîndeau ca Bossuet nu au rîvnit niciodată să cucerească Bastilia. Istoria mentalităților atît de bine studiată și definită de Jacques Le Goff are un domeniu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mai mult sau mai puțin naturale, de detensionare: „Scârba de seară s-o lași pe dimineață”; „Cine plânge pentru toată lumea orbește”; „Cine are minte multă tace și-ascultă”.) Tact, maniere, diplomațietc " Tact, maniere, diplomație" Nu pomeni de funie În casa spânzuratului. (Bunul-simț ne cere să nu sporim suferințele celui aflat În nenorocire, vorbind, de exemplu, de posibilitățile care ar fi putut exista de a preîntâmpina cauzele care au produs acea nenorocire.) Gura câinelui care latră o Închizi cu un os. (Pornind
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
atunci când acceptăm să nu Întrebăm ceva sau să nu spunem un lucru care, prin sinceritatea lui, ar putea răni prea mult demnitatea cuiva. (Oamenii din popor ilustrează această situație prin bine cunoscutul proverb: „Să nu pomenești de funie În casa spânzuratului”.) Μ Când nu ai nimic de ascuns, devii curajos. Μ A te refugia În solitudine nu Înseamnă neapărat și că poți să fii foarte aproape de tine Însuți sau că ai ce să-ți spui. Μ Omul singuratic se prăbușește, până la
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și după o suferință prelungită. În perioada interbelică L˜. a semnat cele mai multe studii și articole consacrate în presa poloneză literaturii române și interferențelor ei cu cea polonă. A tradus și publicat, la scurtă vreme după apariția lor în România, Pădurea spânzuraților (1931), Ion (1932), Ciuleandra (1937-1938) de Liviu Rebreanu, Întunecare (1933) și fragmente din Omul din vis (1938) de Cezar Petrescu, precum și Omul cu mârțoaga de G. Ciprian, versiune rămasă în manuscris. Este autorul unor lucrări privitoare la relațiile polono-române, între
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
lui Mihail Czajkowski-Sadyk Pașa cu românii, București, 1932; Wspólczesna powieșć rumunska, Cracovia, 1933; Polska w kulturze rumunskiei, Varșovia, 1937; Pologne et Roumanie. Aux confins des deux peuples et des deux langues, Paris-Varșovia- Cracovia, 1938. Traduceri: Liviu Rebreanu, Las Wisielców [Pădurea spânzuraților], Cracovia, 1931, Ion, I-II, Cracovia, 1932, Ciuleandra, „Na szerokim șwiecie”, 1937, 36-52, 1938, 1-4; Cezar Petrescu, Ciemnoșć [Întunecare], Cracovia, 1933, Czlowiek widziany we șnić [Omul din vis], „Na szerokim șwiecie”, 1938, 5-11. Repere bibliografice: W. B., Stanislaw Lukasik, în
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
colaborare cu Paul B. Marian), Frescolino, București, 1943 (în colaborare cu Paul B. Marian); James Cain, Serenada, București, 1945; Martha Albrand, Nu ne predăm, București, 1945; John Steinbeck, Tortilla, București, 1945 (în colaborare cu Paul B. Marian); B. Traven, Răscoala spânzuraților, București, 1945; Lewis Carroll, Alice în țara minunilor, București, 1946; Graham Greene, Destine încrucișate, București, 1946; Louis Golding, Magnolia Street, București, 1946; James Hilton, Nu suntem singuri, București, 1946; Stephen Leacock, Trăsneli, București, 1946; Clare Sheridan, Nuda veritas, București, 1946
MARIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
primul tur de scrutin, mai rămân Ion Minulescu, Ionel Teodoreanu, Liviu Rebreanu și Ion Pillat, câștigător fiind desemnat în final Ion Minulescu, cu volumul Roșu, galben și albastru, care îl înfrânge pe Liviu Rebreanu (intrat în concurs cu romanul Pădurea spânzuraților), raportul fiind de 503 voturi la 167. Mai sunt de menționat, pe lângă foarte interesantele Amintiri despre Caragiale ale lui Luca Ion Caragiale (29-30/1920), fragmente din textele unor conferințe ținute de Rabindranath Tagore (Pentru o universitate internațională) și de Paul
IDEEA EUROPEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]
-
deține timp de trei stagiuni. Ulterior, până în 1963, predă la mai multe școli bucureștene. În această perioadă e ca și absent din viața literară, revenind târziu cu o nouă ediție, mult sporită, a cărții din 1938, intitulată acum La cocoșul spânzurat (1968), și cu o carte de reportaje, De la Porțile de Fier la Poarta sărutului (1970). Versurile și prozele scurte publicate de I. în „Bilete de papagal” nu relevă un har autentic, dar ucenicia la școala lui Tudor Arghezi și mai
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
maniera lui Geo Bogza, însă fără arta acestuia. Contribuția cea mai importantă a lui I. rămâne totuși revista „Meridian”, temperat modernistă, în ale cărei pagini au publicat numeroși scriitori tineri ai vremii. SCRIERI: Flori de frig, Craiova, [1938]; La cocoșul spânzurat, București, 1968; De la Porțile de Fier la Poarta sărutului, București, 1970. Traduceri: Theodore Dreiser, Jenny Gerhardt, Craiova, [1940]; Molière, Dragoste cu toane, în Molière, Opere, I, București, 1956. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 418; Boris Buzilă, Pe meridianul unei cariere literare
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
pentru cei căzuți în rătăcire. SCRIERI: Poteci în lăuntrul meu, Craiova, 1932; Dezmeticire, București, [1935]; Meandre, Craiova, 1938. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, II, 53-56; Perpessicius, Opere, V, 315; Metzulescu, Literile, I, 169-173; Ivașcu, Confruntări, III, 37-39; Tiberiu Iliescu, La cocoșul spânzurat, București, 1968, 185-186; Firan, Macedonski - Arghezi, 243-244; Firan, Profiluri, 409-411. F.F.
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
E. Cetina, dar și Victor Eftimiu, Gh. Brăescu, Gh. Tulbure. Sunt recenzate române de Liviu Rebreanu, tot despre Rebreanu scriu Ion Isaiu și Lascăr Tuduciuc, după cum este consemnata, într-o notă, conferința ținută de autor, la Oradea, despre geneză Pădurii spânzuraților (477/1931). Sunt comentate cărți de Ionel Teodoreanu, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Camil Petrescu, C. Stere, Carol Ardeleanu, Mircea Damian, I. Valerian. În comentariul Oradea în român (798/1932), este abordat românul lui M.G. Samarineanu Romanța fără note, tratând un
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
A transpus și din proza lui Liviu Rebreanu: Daichi a no inori [Ion] (1985), versiune premiată de Asociația Traducătorilor din Japonia pentru „cea mai bună tălmăcire dintr-o limbă străină apărută în 1985 în Japonia”, și Shokei no mori [Pădurea spânzuraților] (1998). În Ion l-a impresionat nu drama protagonistului, ci a învățătorului Herdelea, exclus din învățământ pentru că își apăra limba strămoșească. În diverse periodice și antologii a publicat traduceri din scrierile lui D. R. Popescu, Gib I. Mihăescu, Urmuz, Ruxandra
HARUIYA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287416_a_288745]
-
Kyoto, 1982, Jukyuhon no bara [Nouăsprezece trandafiri], Tokio, 1993, Reijo Christina [Domnișoara Christina], Tokio, 1995, Yoseitachi tachi no yoru [Noaptea de Sânziene], Tokio, 1996, Maitreyi, Tokio, 1999; Liviu Rebreanu, Daichi a no inori [Ion], Tokio, 1985, Shokei no mori [Pădurea spânzuraților], Tokio, 1998; Zaharia Stancu, Jipusi no horobasha [Șatra], Tokio, 1998. Repere bibliografice: Ioan Adam, „În Japonia, Mircea Eliade este cel mai cunoscut autor din România” (interviu cu Sumiya Haruiya), ALA, 2001, 554; George Muntean, Sumiya Haruiya - 25 de ani de
HARUIYA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287416_a_288745]
-
istorie și teorie literară”, „Ramuri”, „Limbă și literatură”, „Revista de pedagogie” ș.a. În amplul studiu Romanul de analiză psihologică în literatura română interbelică (1983), la origine teză de doctorat, L. urmărește evoluția acestei specii între anul 1922, când apare Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, considerat „cel dintâi valoros roman românesc de analiză psihologică”, și anul 1939, când E. Lovinescu încheie publicarea în „Revista Fundațiilor Regale” a unor fragmente din Acord final. În sfera romanelor care au ca premisă fundamentală luciditatea și
LAZARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287761_a_289090]
-
-le drept romane „statice”, L. demonstrează că în ele predomină variația subtilă pe aceeași temă psihică sau morală. În alt capitol se urmărește modul în care motivul obsesiei, în diversele lui configurări, a funcționat în romanul românesc interbelic, examinând Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Brațul Andromedei și Rusoaica de Gib I. Mihăescu, Simfonia fantastică de Cezar Petrescu. Romanele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt privite prin prisma „dezagregării personajului”, unul și același personaj trecând prin „multiple ipostaze”. Din aceeași perspectivă sunt analizate romanele Omul
LAZARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287761_a_289090]
-
al „verismului”, și Mărturisire. Fratele său Emil, ofițer în armata austro-ungară, încearcă în mai 1917 să treacă granița românească la Ghimeș, este prins ca dezertor și învinuit de spionaj, fiind executat prin spânzurare. Această dramă îi va inspira romanul Pădurea spânzuraților (1922). Colaborează cu articole literare și teatrale la ziarul „Lumina”, editat de C. Stere, și la „Scena”, sub directoratul lui A. de Herz. Are necazuri cu autoritățile germane, pentru că își păstrase cetățenia austro-ungară și se sustrăsese mobilizării. Arestat în iulie
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Ion e cea mai puternică creațiune obiectivă a literaturii române”) și de Tudor Vianu în „Viața românească” și distins cu Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române (1921). Volumul Catastrofa (1921), cuprinzând nuvele inspirate din război, anunță prin problematică și temă centrală Pădurea spânzuraților, încununat cu Marele Premiu al romanului (1924). Dacă străduințele sale pe tărâm teatral, cu comediile Cadrilul, Plicul (1923) și Apostolii (1926), îi aduc doar succese efemere, cele de prozator fac din R. ctitorul romanului românesc modern. După Adam și Eva
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
sensibil la drama soldaților români din armata austro-ungară, trimiși să lupte în primul război mondial împotriva celor de aceeași etnie. Lupta între datoria militară și sentimentul național intervine în nuvela Catastrofa și constituie, pe un palier esențial, tema romanului Pădurea spânzuraților. Acesta înscrie o contribuție fundamentală la edificarea speciei romanești psihologice în literatura română. R. își lărgește aria observației și investighează mai nuanțat câmpul vieții sufletești, tratând un caz de conștiință, nu numai individual, ci și colectiv ori ca proiecție a
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
din urmă, și o dramă a condiției umane. După lungi frământări, ajunge să dezerteze, e prins și sfârșește el însuși în ștreang. Problemele de conștiință ale personajului, dezbaterea morală interioară constituie materia principală a romanului. Deși nu înfățișează lupte, Pădurea spânzuraților realizează un tablou foarte sugestiv al războiului, prin atmosfera apăsătoare și senzația de fragilitate pe care viața o capătă în proximitatea măcelului zilnic. Iarăși amănuntele, excelent alese, surprind procesul atrofierii și uniformizării existențelor omenești sub amenințarea comună și sub indiferența
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
prezentării acestei drame de conștiință, în ciuda faptului că personajele sunt, aproape toate, victime ale opresiunii naționale. Dimpotrivă, R. manifestă o rară înțelegere pentru toate categoriile de năpăstuiți pe motive șovine, așa cum o dovedește și nuvela Ițic Ștrul, dezertor. Prin Pădurea spânzuraților, unde pe Apostol Bologa îl plâng, la execuție, noua lui logodnică, o țărăncuță unguroaică, tatăl ei și consătenii lor, trece un intens sentiment de compătimire umană. Nu o dată interesul arătat de autor naturalismului aduce la suprafață, în planul investigațiilor psihologice
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
la suprafață, în planul investigațiilor psihologice, mișcările interioare obscure, determinările inconștiente, instinctuale, o intuiție freudiană, prozatorul având și aici rol de precursor. Între marile romane, obișnuia să se destindă realizând scrieri epice de dimensiuni mai reduse. După Ion și Pădurea spânzuraților, a publicat Adam și Eva, o carte căreia i-a păstrat o afecțiune specială. E un roman al iubirii, văzută ca formă esențială de viață cosmică. Sunt urmărite două suflete, căutându-se prin epoci istorice diferite, în întrupări succesive. Reconstituirile
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
cunoscut reușitele sale depline. El are ambiția de a-și apropria și universul vieții interioare, ca și pe cel citadin, mai adecvat studiului mișcărilor sufletești. La curent cu evoluția literaturii epice moderne, dă curs acestei aspirații, nedescurajat de rezultate. Pădurea spânzuraților și Ciuleandra sunt însă roade cu totul remarcabile ale acestei strădanii. Gorila reia, de fapt, tema arivismului din Ion în mediul orășenesc și intelectual. Protagonistul e un ziarist dotat, care face carieră publică speculând ideea națională. Și la el primează
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
de numeroși - sunt păstrate cu rigurozitate legile obiectivității. Sunt oameni mijlocii, priviți fără nici un fel de pasiune, fără ură sau dragoste, în meritele sau slăbiciunile lor, alternate în același individ după împrejurări, oportuniști cei mai mulți, oameni smulși din umanitatea înconjurătoare. Pădurea spânzuraților (1922), unul din cele mai bune romane psihologice române, în sensul analizei evolutive a unui singur caz de conștiință, e un studiu metodic alimentat de fapte precise și de incidente și împins dincolo de țesătura logică în adâncurile inconștientului. E. LOVINESCU
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
pasiunilor. Schema tuturor creațiilor sale ar putea fi reprezentată într-un fel generalizat prin imaginea liniștii sfâșiate, a tăcerilor aparente sub care mocnesc pasiuni. Satul „părea” mort în Ion, țara - liniștită în Răscoala, conștiința lui Apostol Bologa - împăcată în Pădurea spânzuraților. Scriitorul este puternic atras de suflul dramatic al vieții, știe să-l descopere chiar în pragul dezlănțuirii, când nici un semn nu pare încă a prevesti tăria cu care se va abate asupra destinelor. Tema generală o constituie precipitarea plină de
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Dragomirescu, București, 1916; Mărturisire, București, 1916; Calvarul, București, 1919; Cadrilul, București, 1919; Răscoala moților, București, 1919; Răfuiala, București, 1919; Ion, I-II, București, 1920; Catastrofa, București, 1921; Hora morții, București, 1921; Norocul, București, 1921; Nuvele și schițe, București, 1921; Pădurea spânzuraților, București, 1922; Plicul, București, 1923; Trei nuvele, București, 1924; Adam și Eva, București, 1925; Apostolii, București, 1926; Cântecul lebedei, București, 1927; Cuibul visurilor, București, 1927; Ciuleandra, București, 1927; Cântecul iubirii, București, 1928; Crăișorul, București, 1929; Metropole, București, 1931; Ițic Ștrul
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]