1,618 matches
-
aura poate fi strălucitoare sau ternă, mai Îngustă sau mai largă, multicoloră sau unicoloră, perturbată sau calmă, maculată sau pură. Culorile Întâlnite În aură sunt culorile de bază primare: roșu, galben și albastru. Din combinațiile lor se obțin alte nuanțe spectrale numite culori secundare: roșu + galben = portocaliu; galben + albastru = verde; albastru + roșu = violet. Culorile complementare sunt: roșu-verde; galben violet; albastru portocaliu. Culorile calde sunt: roșu, portocaliu și galben. Culorile reci sunt: albastru, indigo și violet. Culoarea neutră: verde. Interpretări ale culorii
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
se folosesc sateliți specializați care ne ajută să obținem informații cu ajutorul undelor radio din spațiul cosmic. Activitatea vitală a tuturor sistemelor biologice se desfășoară sub acțiunea acestei variate game de radiații, dintre care cele accesibile simțurilor noastre ocupă o plajă spectrală foarte Îngustă. În funcție de natura și intensitatea lor, radiațiile sunt benefice pentru existența vieții pe pământ. Fără radiații solare nu poate exista viață. Cercetările efectuate au evidențiat faptul că procesele activităților solare determină producerea unei radiații cu dublă natură, electromagnetică și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
funcționalitatea organelor În sistemele organismelor superioare. Mai mult, acționează pe toate planurile integrării biologice: organisme solitare - colectivități sociale - ecosisteme. Activitatea globală a organismelor biologice, ca o rezultantă a proceselor fiziologice sau fiziopatologice proprii, se manifestă În cel puțin cinci domenii spectrale și anume: radiații gamma, radiații UV, radiații În spectrul vizibil, radiații IR, radiații În spectrul de radiofrecvență. Știința secolului XX ne obligă la o reconsiderare a naturii. Metodologia științifică actuală nu este neutră față de obiectul de cercetat, acesta fiind implicat
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
zeci de minute Înaintea unor mișcări telurice de suprafață. Orice explozie nucleară care are loc În spațiul atmosferic sau extraatmosferic apropiat, este Însoțită de o puternică emisie de unde VLF, ULF, SLF și ELF. Supravegherea și analiza atentă a acestui domeniu spectral duce la punerea În evidență și localizarea oricărui eveniment de acest fel. Furtunile tropicale (care sunt caracterizate prin descărcări electrice intense și frecvente) generează unde electromagnetice cu spectru foarte larg, iar cele de foarte joasă frecvență se propagă prin ghidul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
este de fapt "teoria literară transfigurată de lingvistica structurală, transformată într-un demers mai disciplinat și mai puțin impresionist" (T. Eagleton, 1994: 103), demers ce a permis revoluționarea modului de abordare a poeziei și narațiunii în primul rînd (celebra analiză "spectrală" fonologică, lexicală, semantică, ritmică a sonetului baudelairian Les Chats întreprinsă de Roman Jakobson și Claude Lévi-Strauss). Pentru cultura de masă demersul structural regulator devine un indispensabil mecanism de lectură activă atît în receptarea naivă cît și în cea postmodernă subversivă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
putin reușiți. În 1915, A. H. Munsell a creat un sistem numeric ordonat de descriere a culorilor, care reprezintă încă standardul actual. În acest sistem culoarea este divizată în trei parametri: nuanța, saturație, luminozitate. Nuanța reprezintă definirea culorii în raport cu culorile spectrale. În cazul persoanelor tinere, nuanța tinde să fie aceiași la toți dinții existenți. O dată cu înaintarea în vârstă survin deseori variații de nuanță cauzată de factori intrinseci și extrinseci. Saturația (puritatea) reprezintă intensitatea nuanței, deci ea nu poate exista decât în
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
3), (6)... evidențiindu-se prezența unui număr π (constantă), ce are ca particularitate faptul, că tinde spre unitate, totuși nu o atinge niciodată [0,1]. Pe seama acestor explicații se poate confirma și punctul de vedere al ILBE, că în analizele spectrale ale luminii universalei aceasta parcurge stadii de manifestare diferite în senzorial și/sau extrasenzorial. Nivelele ierarhice de organizare ale materiei vii corespund tot atâtor capcane energo informaționale [Constantinescu, 1990], paliere latente ale individului sau grupului de indivizi, ce pot fi
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
al organelor, al celulelor etc.) a fost dezvoltată în cadrul teoriei pulstonice (prin lumina universală). Această teorie explică, dar cu instrumentele fizico-matematice, cum este posibil transferul - prin mecanisme (info)energetice - a unei informații/pulsații (oscilații) conservate în câmpul pulstonic (prin analize spectrale de tip ontic Fourier - Constantinescu, 1990) pe suportul oscilațiilor manifestate la nivelul organismului viu. O serie de aspecte - ținând de magia terapiilor complementare - devin cât se poate de clare acum: regenerarea țesuturilor/organelor sub efectul propriilor coduri bară mentale, când
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
un fel de ființă uriașă și complexă ce reflectă, prin "figura" și "comportamentul" ei, conținuturile propriei sale ființe spirituale. În spațiul acestei lumi trăiesc elementele propriului său spațiu de gândire" (Orfeu și tentația realului, 1974). Expresie a unei lumi purificate, spectrale, universul lui Doinaș aliaj de memorie și prezentificare ține de mentalul unui călător mitic solitar, pornit spre Țara Făgăduinții. Logosul demiurgic (Cuvintele poetului), crede el, vizează un "timp esențial / ce scaldă pulsul unor clipe în strălucire și durată". Izbește la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
la autorul Nebănuitelor trepte acționează implacabil cenzura transcendentă. Tentația de a forța "ușile tainei în număr de șapte", de a escalada "Muntele Cain" și "Muntele Vinei" ori de a descoperi "Poarta Învierii" învederează în fond o mistuitoare nostalgie gnostică. În spectralul Eu al celui ispitit de intermundii se pot recunoaște toți tânjitorii lumii, toți Ceilalți în proiecții simetrice. În Tripticul termenilor sau încercare asupra cuvintelor obsedează tipic mirajul "esenței a cincea" (quintesența), motiv de speculație filozofică-filologică; produs gnoseologic "imponderabil", inefabil, quintesența
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
te cunosc"". Altfel decât Labiș, autorul Poemului de purpură sacralizează Moartea și viața căprioarei, invocând "trupul mistic al animalului / veșnica lui viețuire; / trupul mistic al animalului / văzul mirosul auzul pădurea // Anima mundi". În alt context, niște ciudați navigatori (Argonauții), dematerializați, spectrali, vâslesc pe cer, printre astre. III Contrar impresiei de stil vorbit, poezia lui Mihai Ursachi, elaborată, organizată cu grijă și trasă în esențe, urmează alte norme decât cele ale oralității. Simulând ușurătatea și practicând consecvent deriziunea, autorul Poemului de purpură
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
dar și pe cea a condiției umane în totul. Cu altă filozofie a existenței, divinul Dante slăvise Paradisul ca revers radical al Infernului; Ileana Mălăncioiu, statornic instalată în funerar, acționează unidirecțional, exorcizând în modul său particular, adică transferând realul în spectral și fantastic. Nici o consonanță cu mioriticul, acesta sfârșind într-o pacificare sui generis, moartea convertindu-se în amintire fastuoasă sub o netulburată boltă astrală. După Pasărea tăiată (întâia ei carte) începea o lungă călătorie fără iluzii; adânciri în psihismul tragicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ani mai târziu, în Poeme din Ev-mediul odăii (1991, un George Vulturescu pasional, un imaginant bine așezat în propria-i mitologie și în prorpiile tipare mentale, se adresează (ca odinioară Vinea, Emil Botta, Tonegaru, Roll) unei Doamne -, fantomă mută, simbolizare spectrală a feminității. "Cel singur, Doamnă, intră pe străzi / Ca soarele-n nouri" (Dialectica străzilor). Se înțelege, această Doamnă, o privitoare ascultând fără să întrerupă, e o abstracțiune, o "Persona" cum se numea în retorica tradițională un astfel de receptor convențional
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lui Rosenkrantz se sugerează o autonomie a urîtului, acesta fiind mult mai bogat și mai complex decît o simplă replică a frumosului. Sunt astfel analizate lipsa formei, asimetria, dizarmonia, sluțirea, diformitatea, slăbiciunea, banalitatea, lașitatea, arbitrarul, grosolanul, moartea, groaza, stupiditatea, delincvența, spectralul, demonicul, vrăjitoria. Cam multe pentru un simplu antonim al frumosului... La polul opus, se consideră frumos tot ceea ce este grațios, plăcut, atrăgător, delicat, delicios, armonios, fermecător, încîntător, splendid, fascinant, fabulos, magic, mirabil, valoros, spectaculos, sublim, superb ș. a. Dar urîtul se
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ar duce decât spre derealizarea lumii, pierderea accelerată a senzațiilor tactile și sensibile, digitalizarea experiențelor umane. „Pierdere a lumii și a corpului”, dezincarnare a vizualului și, într-un sens mai larg, a plăcerilor, universul performanței dă naștere unui corp decorporizat, „spectral”32. Pe acest fond, Superman este descris ca fiind pură voință, pură tensiune spre depășirea de sine, ca și cum activismul, desfășurarea puterii de dragul puterii, cursa spre reușită și spre bani ar fi reușit să absoarbă întreaga energie a subiectivităților. Satisfacțiile sensibile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vis și cel al eriniilor. Elena și fantoma ei, ne spune corul, bântuie prin palatul pustiu al lui Menelau. Retras într-un ungher al palatului, tăcut și nemișcat, regele abandonat trăiește înconjurat de ipostazele Elenei: phasma, oneirophantos și colossos. Imaginea spectrală a acesteia trece prin fața unui Menelau ce visează cu ochii deschiși; femeia apare și în visele sale nocturne, după cum este imortalizată și printr-o statuie, un dublu în care el a dorit să-i vadă neîncetat făptura. Pentru cor însă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
varietate a categoriei eidolon-ului, asemenea fantomei, imaginii din vis sau apariției de origine supranaturală. Să ne amintim de figura Elenei din Agamemnon a lui Eschil. Fantoma ei, ivită la chemarea nostalgică a îndrăgostitului Menelau, se înfățișa sub trei forme: apariția spectrală sau nălucirea, viziunea halucinată, apoi vedenia din vis și, în sfârșit, statuia. Trei feluri în care Menelau o avea pe Elena, fără să o aibă totuși cu adevărat. Trei feluri de a articula prezența și absența. Statuia ca dublu, ca
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Iar viitorul ia pentru el chipul acelei imagini multiplicate a lui Banquo, cel ce încheie cortegiul regilor, dintre care ultimul, al optulea, poartă o oglindă reflectând alți nenumărați regi, ca și cum apele oglinzii ar fi răsfrânt la nesfârșit fantoma lui Banquo. Spectralul în noaptea istorieitc "Spectralul în noaptea istoriei" Teatrul shakespearian înscrie cursul istoriei în plină noapte, o istorie în apărarea căreia nu se ridică nici o fantomă tutelară, căci fantomele binevoitoare tac, iar sângele vărsat deschide sau continuă ciclul asasinatelor și al
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
el chipul acelei imagini multiplicate a lui Banquo, cel ce încheie cortegiul regilor, dintre care ultimul, al optulea, poartă o oglindă reflectând alți nenumărați regi, ca și cum apele oglinzii ar fi răsfrânt la nesfârșit fantoma lui Banquo. Spectralul în noaptea istorieitc "Spectralul în noaptea istoriei" Teatrul shakespearian înscrie cursul istoriei în plină noapte, o istorie în apărarea căreia nu se ridică nici o fantomă tutelară, căci fantomele binevoitoare tac, iar sângele vărsat deschide sau continuă ciclul asasinatelor și al răzbunărilor. În istoria shakespeariană
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a stârni ori de a potoli o furtună. De altfel, furtuna joacă un rol esențial în deschiderea către invizibil, căci totul se petrece ca și cum ea ar marca, prin jocul aparentelor morți și al abisurilor larg căscate, clipa când orice manifestare spectrală devine cu putință. Furtunii i se datorează toate nălucirile bizare, toate vedeniile, închipuirile, stările de vrajă. Marea scenă dintre Prospero și Ariel de la începutul actului al cincilea amintește, așa cum am văzut, ambiguitatea acestor forțe capabile de farmece („art to enchant
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
da, încă ireală”. Așa se explică și de ce propria-i contemplare în oglindă o fascinează: în imaginea răsfrântă de apele oglinzii, ea își caută adevărata identitate, o realitate mai puțin carnală și mai ales spirituală, realitatea reflexului, a dublului, a spectralului. Oare nu seamănă oglinda femeii narcisiste cu acea oglindă din Visul..., montată deasupra orgii din biserică pentru a-l ajuta pe organist să urmărească desfășurarea slujbei religioase? Doar ea îi permite acestuia să vadă lumea pe față, lumea reală fiind
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
reală fiind doar o copie pe dos, un revers al lumii autentice, o contrafacere. Prin jocul reflectării inverse, oglinda restaurează adevărul, ordinea inițială. Cheia enigmei, secretul ascuns sunt scoase la iveală de un reflex, de un vis, de o imagine spectrală. În prologul la Visul..., Agnes, fiica lui Indra, coboară purtată de un nor pe pământ, printre oameni; în ultimul tablou al piesei, ea va găsi explicația tuturor celor văzute aici: materia terestră a atras cerul și l-a făcut să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
din Drumul Damascului) implicase, într-adevăr, o întâlnire cu fantomele. Didascaliile lui Strindberg introduc limpede referirea la fantomal în zugrăvirea personajelor: „Au obrajii galbeni ca ceara și de o paloare cadaverică; întreaga lor înfățișare, ca și gesturile lor au ceva spectral”. Sunt îmbrăcate în alb și poartă văluri de diverse culori. Dialogul cu stareța mănăstirii (care se îngrijea și de azil) se învârte în jurul statutului realității respectivelor personaje. „Chiar există cu adevărat?”, o întreabă Necunoscutul. „Dacă prin adevărat înțelegi efectiv, adică
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
oare vorba? „Am impresia”, continuă Necunoscutul, „că le cunosc, le cunosc pe toate... Le văd ca într-o oglindă... văd cum doar se prefac că mănâncă... Ce se întâmplă aici, se joacă o piesă?”. Astfel, figura de ceară și gestica spectrală menționate în didascalii anunță o experiență a asemănării înșelătoare (ne întâlnim din nou cu faimosul methought/„mi se pare că...” shakespearian), care impune recunoașterea unei realități „deja-văzute”, a ceva ce revine după ce a existat sau s-a mai întâmplat o dată
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
că sufletul meu e altundeva, departe, foarte departe.” „Când te gândești că poți umbla de colo-colo... fiind mort”, având pe deasupra și sentimentul că nu știi dacă oamenii din jurul tău sunt vii sau morți... Necunoscutul simte că aparține el însuși lumii spectrale: „E dimineață?, se întreabă el la un moment dat. Noaptea e pe sfârșite, se arată zorii, iar fantomele se duc să se culce în mormintele lor, așa că plec și eu”. Îndată după aceea îl întreabă pe doctor: „Se poate să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]