1,119 matches
-
secvența tematică dedicată controlului legislativ și al societății civile asupra serviciilor de informații, chiar dacă exemplificările includ și o paralelă SUA-Canada. În finalul capitolului, o parte relativ lungă (pp. 220-240) este dedicată democrației, activității de contrainformații și de informații interne - problemă spinoasă ce combină chestiunea demarcației între acțiunile legitime de culegere a informațiilor și cele lipsite de legitimitate cu aspecte legate de infracționalitate, securitatea personalului - toate inițial legate de intruziunile în viața privată care pot surveni în investigarea pe plan intern a
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
trebuie bine subliniată. De altfel, în unele texte care tratează schimbările drastice în reconfigurarea familiei, schimbările de atitudine ale masei mari de oameni față de mariaj și familie sunt incriminate ca un factor decisiv al respectivelor schimbări. Aici intrăm însă în spinoasa și delicata problemă a relației dintre valori, atitudini și comportament. Numai cu o anumită probabilitate putem deduce realizarea valorilor și a atitudinilor în acte de conduită propriu-zise. Există o serie de condiții (metodologice - cum au fost măsurate valorile și atitudinile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
el crede că e patriotism, fără să producă acte de ajutorare concrete. Mai mult, o asemenea zbatere poate sta clar sub semnul beneficiilor personale, uneori concret materiale. Or, crucială în definirea altruismului este tocmai lipsa acestor beneficii. Asupra respectivei chestiuni spinoase voi reveni în secvențele următoare. 1.3. Paradigma costuri-beneficiitc "1.3. Paradigma costuri‑beneficii" Într-o accepțiune mai largă, problema costurilor și a beneficiilor este implicată în toate orientările ce încearcă să explice comportamentul uman și, în special, pe cel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
exprimă o poziționare. Criticul operează cu concepte ori cu idei - cum le califică chiar el - „vaporoase”, pe care le circumscrie cu infinite disocieri și relativizări, cu efecte de „refracție” ș.a.m.d., cum se întâmplă când e vorba despre problemele spinoase ale autenticității, sincerității, verosimilității, și se confruntă, după caz, cu prefăcătoria, poza, bovarismul, histrionismul, chiar cu „excesul” de sinceritate (altă formă de ficțiune, în fond) a diariștilor. Delicată, deloc ușoară postură pentru comentator. Și totuși, se vădește că asedierea minuțioasă
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
în capitolul 46, în care Origen se mulțumește să reproducă două mărturii scripturistice deja clasice în mediile creștine: 2Tes. 2,1‑12 și un fragment din Dan. 7. El admite că Pavel ascunde anumite lucruri (are în vedere, probabil, problema spinoasă a katechonului), dar le face cunoscute pe cele mai importante: modul, data și motivul venirii Anticristului. Înainte de Pavel, profetul Daniel dezvoltase deja o schiță a succesiunii imperiilor din vremea sa și până la sfârșitul lumii, accentuând figura ultimului împărat‑tiran. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Instrucțiunilor: COMMODIANUS MENDICUS CHRISTI. Salvatore susține teza potrivit căreia ar fi vorba de un personaj din anturajul lui Ciprian, dar unul foarte tânăr. Urmând lui Thraede, Daniélou contestă această teză. Jean‑Michel Poinsotte propune o soluție intermediară, lăsând deoparte problema spinoasă a grupului de testimonia scripturistice din Carmen...: „Poemele lui Commodian relevă o cunoaștere intimă a operei lui Ciprian. Este evident un număr mare de împrumuturi, de asemănări tematice și formale care trădează, dincolo de omagiul datorat unui autor recunoscut ca maestru
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de pagini ale operei originale sunt extrem de reduse, concentrarea datelor fiind dublată de o salutară încercare de resistematizare și clarificare. În ceea ce privește subiectul nostru, lucrurile merg chiar puțin mai departe: autorul nu se mulțumește să rezume și să clarifice anumite probleme spinoase, ci operează fragmentări deliberate. Într‑adevăr, nu poate fi întâmplător faptul că tema dispariției iminente a Imperiului Roman, amplu dezbătută în Institutiones, este pur și simplu omisă în Epitomă. Ceea ce apare ca o obsesie în varianta amplă, scrisă imediat după
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în sens alegoric, ca și millenium‑ul. Al doilea fragment, mai amplu, se referă la 2Tes. 2,1‑11 (20,19). Nu există nici o îndoială pentru exegetul nostru că apostolul se referă la domnia tiranului eshatologic. Rămân totuși două probleme spinoase: instalarea Anticristului în templu și misterul katechonului. Augustin le enunță, citează sistematic principalele interpretări frecvente în epocă, dar se ferește să facă o alegere personală. 1) Prima problemă! Despre ce templu vorbește apostolul în pasajul următor: „Pentru că trebuie să vină
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în franceză, 1889; N. Berdiaev, Royaume de l’esprit et royaume de César, Neuchâtel, Paris, 1951 (trad. Philippe Sabant); O. Cullmann, Dieu et César, Neuchâtel, Paris, 1956. Aceste trei scrieri constituie, în opinia noastră, o excelentă introducere în problema, foarte spinoasă, vizând raportul dintre creștinism și politică, dintre Stat și Biserică, dintre religie și putere, problemă care va fi reluată în capitolul despre Hipolit. . Cf. lucrarea colectivă Les Martyrs de Lyon 177, Colocviile internaționale ale CNRS, 575, Paris, 1978. . În legătură cu aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
popor ales”, de care vorbește Peter Brown, izvorăște din sentimentul, primordial, al neprihănirii vieții fiecărui membru al Bisericii martirilor. . Despre riscul pseudoconvertirilor, cf. Serm. 10, 4; Enarr. In Psalm. 7, 9; Serm. 47, 10. Augustin va găsi o rezolvare problemei spinoase a falselor convertiri prin teoria sa asupra harului. În concepția sa, harul lui Dumnezeu este atât de puternic încât reușește să întoarcă chiar și inimile celor aduși cu forța în Biserica universală. Cf. P. Brown, op. cit., p. 308. . Cf., de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ideologizată în spiritul sovietic oficial, în timp a dat dovadă de inițiative curajoase privind normarea limbii literare, valorificarea moștenirii literare și reeditarea clasicilor români, promovarea tinerelor talente. Congresele ei, supravegheate strict de Partidul Comunist, au îndreptat totuși atenția asupra problemelor spinoase ale culturii și economiei naționale, a valorilor ocultate ale trecutului, a necesității reflectării adevărului ca normă etică fundamentală a scriitorului. Congresele au avut loc în 1954, 1958, 1965, 1971, 1976, 1981 și 1986. Începând din 1987 se convoacă adunări generale
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
mișcară-n trunchiuri / Și ca o furioasă vijelie / Se prăbușiră... În zadar cu săbii / Se apărau cu spaimă ienicerii, / Căci ramuri groase li zdrobeau puterea, / Stropșindu-le spinările cu trosnet, / Iar caii, cu nechezat dureros, / Se zvârcoleau în chinurile morții, / Spinoase crăci li se-nfigeau în vintre / Și spuma roșă tremura-n zăbale”. Total se integrează în sămănătorism și proza lui V. În cea mai amplă povestire, Tinerețe (N. Iorga o considera roman și o apropia prin „atmosferă” de scrierile lui
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
socială la nivel național, multe din ele moștenite, care pot afecta negativ dezvoltarea ulterioară și reforma sistemului. Acestea pot fi privite ca adevărate provocări în formarea asistentului social: 1. problema subfinanțării serviciilor de asistență socială este una dintre cele mai spinoase • prioritizarea confuză a finanțării serviciilor de asistență socială - dacă asistența socială bazată pe ajutoare financiare s-a menținut, deși foarte fluctuantă în timp, pe o anumită linie minimă, serviciile de asistență socială propriu-zise au fost sever neglijate prin subfinanțare. Deși
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
caselor, adăpostul vitelor și pentru întărit cărămizile din chirpici. Așezarea are numai câteva case, cam câte degete sunt la amândouă mâinile, ghemuite împrejurul casei mari a Mumelor Ocrotitoare. Sunt înconjurate cu un șanț și cu un gard des de arbuști spinoși, pe care le numesc gărdurariță, care îi apără pe ei și pe vitele lor de animale sălbatice, și mai potolește tăria crivățului, iarna. Pe lângă casă, fiecare familie are câte un adăpost pentru vite și câte un șopron care să apere
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de la Berlin de a Încheia pacea cu orice preț, Înțelegerea Marilor Puteri realizându-se pe seama statelor mici, ale căror interese erau sacrificate. Așadar, cedarea sudului Basarabiei era deja stabilită, punând România În situația de a se pronunța asupra acestei chestiuni spinoase: fie să accepte tranzacția și să recunoască principiul unei spolieri, fie să-și apere drepturile, refuzând orice compensație și protestând Împotriva unui act injust. În respectivul context internațional, Carol I aprecia că forța prima dreptul, Însă va veni o zi
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
până la izbucnirea Primului Război Mondial, a reprezentat o politică Înțeleaptă și prudentă, care a evitat izolarea diplomatică a țării pe scena europeană, obținându-se garanțiile a două Mari Puteri În cazul unui atac neprovocat din partea Rusiei. Totodată, avea să fie soluționată și spinoasa „problemă a Dunării” În conformitate cu interesele românești, noul aliat, Austro Ungaria, renunțând la pretențiile anterioare. De acum Înainte, Regatul României se va bucura de un prestigiu sporit În exterior, diplomația Puterilor Centrale manifestând un viu și constant interes pentru menținerea sa
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
va muri, având așadar șansa de a-și consuma viața într-o beatitudine inconștientă care omului îi este interzisă. Omul este condamnat la luciditate, trăind „cu moartea în privire” (Heidegger). Nimic nu îl preocupă mai mult decât „cursul vieții”, drumul spinos, imprevizibil și prea adesea dureros dintre viață și moarte. Conștient că „destinul nu este în mâna sa”, omul ar putea proceda, strict rațional, într-un singur fel, așa cum observau filosofii existențialiști la jumătatea secolului XX. Adică autosuspendând această suferință zilnică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teoria. În 1971, a publicat - împreună cu T. Hastings și G. Madaus - Handbook of Formative and Summative Evaluation 6. Manualul limpezea problemele practice ale „pedagogiei prin obiective” și ale măsurării obiective a progreselor instruirii cu ajutorul feedbackului obținut aplicând teste docimologice riguroase. Spinoasa problemă a subiectivismului în aprecierea și evaluarea performanțelor școlare a fost, în acest fel, eliminată. Bloom nu a intuit însă că această „extirpare a cariei subiectiviste” antrena consecințe negative chiar mai mari decât ceea ce fusese eliminat: „testologismul” exacerbat, „obiectivismul” nenuanțat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
depășirea înstrăinării de sine, care durează de multe milenii. Doar această fabuloasă viziune platonică pare adecvată vremurilor de mâine. Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece. Ne aflăm încă departe de „Paradisul paideutic”, iar drumul spre el este foarte spinos. Până când idealul „omului de cultură”, al „omului integral” nu va fi reîntronat, se vor putea petrece încă numeroase rătăciri paideutice. Cel mai grav nu mi se pare faptul că generațiile de astăzi sunt predestinate unei confuzii perpetue prin curricula tradiționale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aderenți, dar și destui critici. S-a impus totuși ca un curent major al gândirii curriculare postmoderne - a rămas însă în această fază, teoretică și narativă; nici un poor curriculum nu poate deveni written curriculum. Aderenții și criticii au abordat probleme „spinoase” precum: atrofia și hipertrofia aspirațiilor și fanteziilor cu privire la viață și carieră; șanse și obstacole în modelarea vieții; autobiografia ca metodă științifică de explorare a vieții și a curriculumului; pașii și „regulile metodei” currere; bazele psihanalitice ale currere; regresia și ego-ul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cât de puțin, despre sluțirea adusă Pieței Unirii din Iași. Deoarece știam cât de vehementă, dar și argumentată era critica sa, precum și ce ar fi însemnat o secvență de acest gen, de câte ori bănuiam că este gata să ajungă la tema spinoasă, îl opream pentru a transmite muzică. Timp de trei ore ne-am pândit unul pe celălalt fără încetare. La sfârșitul emisiunii, a mărturisit că a înțeles cât de chinuiți suntem și a promis că - din solidaritate cu noi - va renunța
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
va fi numit în 1854 vornic al averilor mănăstirești. În 1855 a fost ales președinte al Societății de Medici și Naturaliști din Iași. În același an este trimis, împreună cu C. Negri, de domnitorul Grigore Al. Ghica, la Constantinopol, în chestiunea spinoasă a averilor mănăstirilor închinate. Întors la Iași în vara lui 1856, se angajează, intrând în felurite comitete și comisii, în campania de înfăptuire a unuia dintre marile sale idealuri - Unirea. În locuința lui din clădirea Societății de Medici și Naturaliști
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
ostentativ normative, ci par mai degrabă rememorări pentru sine însuși. Cu același titlu apare peste aproape un sfert de veac altă carte, cu subtitlul Inutilitatea omenirii (1982), principalul eseu de aici atrăgând atenția lui Emil Cioran. Alte capitole dezbat chestiuni spinoase, controversate: Credința, O lume mai bună. Dacă în primul volum autorul se situează în linia eticismului ardelean, filtrat prin poetica eseurilor lui Montaigne, în cel de-al doilea secvențele, denumite modest „considerații filosofice inconștiente”, intră în umbra gândirii cioraniene. Între
PETRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288773_a_290102]
-
b) fiind exteriori și independenți în raport cu sistemul ierarhic, se presupune că opiniile specialiștilor nu sunt supuse așteptărilor autorității; c) se presupune că sunt mai obiectivi, neimplicați în sistemul de interese sectorial; d) pot pune în discuție nu probleme concrete, uneori spinoase din punct de vedere uman, ci tipuri generale de probleme și soluții. Pedagogie internă. Unele persoane sau grupuri dintr-un sistem pot încerca să utilizeze sociologia pentru a promova schimbări interne ale respectivului sistem, depășind cu ajutorul acesteia unele rezistențe la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
miza care se pune pe oscilația între două planuri. Dar în cărțile sale N. tranșează decis relația în nume propriu - în loc s-o lase deschisă, cum reclamă preceptele genului. În timp ce Eliade optează pentru echivocul fertil, el pune în ecuație chestiunea spinoasă a raportului dintre închipuit și real, aplecând balanța de partea realului. În fine, spre deosebire de prozele scurte, tăiate economicos și sobre în detalii, ambele romane suferă de un exces de explicitare. Trecând de a un gen la celălalt, scriitorul pare că
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]