722 matches
-
de pe jos. Așteptă să li se întâlnească privirile și se auziră trei pocnituri succesive. Îl împușcă în piept și, ca să fie sigur, smulse un She'le'ri din cel de-al doilea TEG pe care l-a omorât și îl spintecă pe ultimul, pornind de la buric până la mijlocul bustului. Clasic! Imaginea, care îmi ardea retina, era apocaliptică. Cei șase zăceau într-o imensă baltă de sânge! Totul durase mai puțin de cinci secunde. Într-atât de rapid se mișcase! Ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
în picioare în ea. Se lăsară în jos și se strecurară înăuntrul vizuinii. Spațiul dinăuntru era îndeajuns de mare încât să încapă toți. În mijlocul podelei era o trapă. Aici zăceau trei soldați, aruncați pe jos ca niște păpuși stricate. Erau spintecați de jos în sus, de la bazin până în inimă. Mi se par familiare tăieturile astea... făcu Sergheiov. Asasinatul Eiffel! zise Corvium. Și ar trebui să ne temem cumva? întrebă Velail. Nu. Armele capabile de așa ceva sunt originare din Imperiu. Uite! exclamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
abia ninși, alți doi străjeri, uciși la fel ca și ceilalți doi. Într-adevăr! zise Corvium. Pe acolo a venit. I-a eliminat pe ăia întâi, apoi ne-a orbit pe toți cumva, s-a aruncat înăuntru și i-a spintecat pe ăștia trei. A luat pușca cuiva de aici și i-a ucis și pe ăilalți doi. Uau! făcu Mihail. E tare tipul! Da, dar se evaporă cam repede... observă Gavriil. Or fi păzind asta, zise Helur arătând spre trapa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
plînsu-i de dor. Pe câmp se văd două ființe ușoare Săltînde pe-un cal, Pe care le-ncinge de flutură-n boare Subțire voal; {EminescuOpI 4} Ca Eol ce sboară prin valuri și țipă, Fugarul ușor Nechiază, s-aruncă de spintecă-n pripă Al negurei flor, O dalbă fecioară adoarme pe sânul De-un june frumos, Astfel cum dormită oftarea, suspinul, În cântul duios; Iar talia-i naltă, gingașă, subțire Se mlădie-n vânt, Și negrele-i bucle ondoală-n zefire, Sclipesc
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
-am zorii de rubin; De-aș fi, mândră, râușorul Care dorul Și-l confie câmpului, Ți-aș spăla c-o sărutare, Murmurare, Crinii albi ai sînului! ". Ca Eol ce sboară prin valuri și țipă, Fugarul ușor Nechiază, s-aruncă de spintecă-n pripă Al negurei flor; Vergina îl strânge pe-amantu-i mai tare La sînu-i de crin, Și fața-și ascunde l-a lui sărutare În păr ebenin. Iar eco își râde de blândele plângeri, De junii amanți Și râul repetă ca
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
-și cere iertare de la familia sa. Firea lui dintr-o bucată n-o să-i dea voie să se gândească la altceva. O să-și ia viața cerându-și astfel iertare pentru că strădaniile sale nu vor fi fost de ajuns. O să-și spintece pântecul. Rămas cu ochii ațintiți la Tanaka, samuraiul încercă să-și alunge repede această imagine sumbră. — Dumneavoastră ce veți face, senior Hasekura? Dacă senior Tanaka merge... răspunse samuraiul, o să merg și eu cu el. În acel moment pe chipul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mea”. Voi merge cu voi până la capăt. — Senior Velasco, nu v-ați dat seama? Dacă la Roma cumva toate visurile noastre se vor nărui, se avântă Hasekura dând drumul la tot ce adunase în suflet, atunci senior Tanaka... o să-și spintece vintrele! Ca să nu mai fie nevoit să spună acest lucru încă o dată își mută privirea către marea cenușie și tăcu. — Unui creștin, am răspuns eu cu glas tremurat, nu-i este îngăduit să-și ia viața dată de Dumnezeu. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Nu ne-am făcut creștini decât de dragul însărcinării și a Stăpânului, călcându-ne pe inimă. Hasekura arăta pentru prima oară o răceală de care nu o cunoscusem până atunci. Era ca și cum s-ar fi răzbunat pe mine. — De ce să-și spintece pântecul? E în zadar! Dacă n-ar face acest lucru, senior Tanaka s-ar face de rușine pentru că și-ar pierde onoarea și n-ar mai putea să dea ochii cu rudele și cu apropiații săi. — Ce înseamnă rușinea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
clipe nu-mi mai păsa de asemenea precepte bisericești. Știam cât se chinuise Tanaka în timpul călătoriei. Știam și cu ce fel de gânduri în suflet rătăciseră până acum Tanaka, Hasekura și Nishi. Știam și de ce fusese nevoit Tanaka să-și spintece vintrele cu sabia mică. Așa cum n-am putut să nu mă îngrijesc de moartea acelui tânăr indian, nu puteam să nu mă îngrijesc de moartea lui Tanaka. — Requiescat in pace. Am închis ochii larg deschiși ai lui Tanaka de parcă aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
că o să moară de inimă rea. Îi venea să-și pună capăt zilelor, la gândul că feciorul său drag, singurul moștenitor, se rostogolise în cine știe ce prăpastie sau fusese ucis de tâlhari, sau sfâșiat de lighioanele văgăunilor. “Cine știe ce zimbru l-a spintecat gândea el, cine știe ce urs l-a strâns în brațe de i au trosnit oasele”. Ca să mai uite de amar Negură-Împărat căuta tot felul de cazne și desfătări. Parcă tot vânătoarea era cea mai crâncenă, că-i fura gândurile, îi mai
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
călcâiul pentru a obține câteva fire de praf de aur. Se oprea când gresia ajungea la os și aurul se amesteca cu sânge. Călcâiul se regenera greu. Cu picul de pâine pe care îl primea, ademenea șobolani pe care îi spinteca de vii pe pântec cu un cui smuls din cercevea și îi aplica fierbinți pe rană, pentru a-și domoli durerile insuportabile. După șapte ani de trudă, la capătul puterilor, fără sânge în vine și fără lumină în ochi, îl
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
vreo 24 ani. Avea trăsăturile fine, complect bărbierit, nasul subțire ușor arcuit, buzele abia conturate, sprâncenele abia vizibile, fața alb-galbenă, pe care cea mai mică bubuliță era cu îngrijire ascunsă sub pudră. Gesturile îi erau întotdeauna "interesante", și la discuții spinteca ușurel aerul cu două degete alipite la vârf. Vocea îi era subțirică, discretă, dând impresia că face reflexii subtile. Eu eram copil pe atunci, și tot îmi dădeam seama de farsa neîntreruptă a lui Bonbonel. Asta nu mă împiedeca să
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
așteptăm efectul unei doctorii. Când voim să plecăm în sfârșit, constatăm că noaptea a venit de mult, găsim inutil să ne mai grăbim. Ne așezăm la o masă în fața unei cafenele, luăm o bere și câțiva mititei, iar un țigan spintecă aerul cu o melodie tărăgănată. Cântecul lui, cu toate că e fals, căzând peste sufletele noastre în veșnică emoție, în timp ce cerul se încovoaie miraculos cu stelele strălucitoare, pare plin de nostalgie. Obosiți, spunem numai câte o vorbă, tot despre bolnavă, și suntem
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
urcați amândoi într-o camionetă roșie, între mai mulți marinari și conduși la Arsenal. Uriașul Granjo, figură populară, e primit cu strigăte și amenințări de moarte. Zadarnic încearcă mai mulți ofițeri să-l apere. În aceeași noapte este ucis și spintecat cu baionetele de marinarii care voiau să-și răzbune camarazii deportați, sub un guvern anterior, în insulele atlantice. Un marinar își arată baioneta înroșită: "Veniți să vedeți sânge de porc!" " Camioneta fantomă", cum i s-a spus mai târziu, pornește
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
elocvența sa și constată că ea părea să atingă inima ascultătorilor săi, pe ale căror chipuri se putea lesne citi o emoție tot mai mare: povesti despre ostaticii masacrați în Tungria, despre copilele pe care turingienii, după ce le violaseră, le spintecaseră, legându-le de doi cai ce alergau în direcții opuse ori le legaseră în lanțuri de țăruși înfipți în cărare, peste care treceau cu carele, spuse despre uciderile atroce ale copiilor. Pentru că astea, avertiză el, sunt semnele pe care Atila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
călcâiul pentru a obține câteva fire de praf de aur. Se oprea când gresia ajungea la os și aurul se amesteca cu sânge. Călcâiul se regenera greu. Cu picul de pâine pe care îl primea, ademenea șobolani pe care îi spinteca de vii pe pântec cu un cui smuls din cercevea și îi aplica fierbinți pe rană, pentru a-și domoli durerile insuportabile. După șapte ani de trudă, la capătul puterilor, fără sânge în vine și fără lumină în ochi, îl
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
todeuna. Se ambiționă și, cu privirea lui bolnavă, insistă din nou asupra lui. Nu fu nevoit să aștepte prea mult, halucinația se dovedi mult mai periculoasă desfășurându-se cu o deosebită forță...! Neânchipuit de multe reptile cu capete diforme, Înspăimântătoare, spintecau apa În aceleași acorduri ale muzicii bine cunoscute. Deodată, din Întunericul de nepătruns al oceanului, două lumini se apropiau, ce se dovedi de fapt, erau ochii dușmănoși ai crapului căruia Îi zdrobise capul În ziua precedentă...! Trecu În mare viteză
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În uriașe părți de diferite dimensiuni, provocând prăpastii imposibile!! În cuprinse din nou frica, grăbind pașii; sări peste o „Crevasă” dar nu aprecie bine distanța, alunecând În despicătură formată...!! Cu o viteză amețitoare ce-i provoca o stare de leșin, spintecă apa Învolburată Într’o coborâre continuă, fără sfârșit!! Atunci Însă, când nu mai Întrezărea nici o altă alternativă de-a scăpa din fioroasa prăbușire, se pomeni cocoțat În spinarea unei reptile care-i zâmbea complice...! De frica morții se agăță cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o mică pauză nu Înainte Însă de-a distribui și câteva lovituri de cismă În moalele capului, urlând. “Vrei să evadezi...? Ei bine, Îți arăt eu evadare...!!” - Ridică bastonul de cauciuc să mai lovească, când un glas venit din mulțime spintecă Înfricoșetor uriașa Încăpere. “Câine blestemat, ajunge...!” Șeful gardienilor rămase cu bastonul de cauciuc suspendat În aer. Avea proaspăt În memorie imaginea unui coleg ce pur și simplu fusese sfârtecat În bucățele de mulțimea deslănțuită: În Piața Unirii, lovise cu bastonul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
bați joc de noi...? Dezbracăte!” „Am fost forțat să mă lungesc pe o masă fiind legat cu fața În jos, iar unul din călăi Îmi dădu una cu bastonul de cauciuc pe mușchii fesieri de am crezut că am fost spintecat În două. Am urlat Îngrozitor Însă loviturile au continuat să se prăvălească asupra mea până ce am căzut În nesimțire. Au turnat găleți cu apă rece pe mine, trezindu-mă din leșin. Același anchetator urla” „Mă nenorocitul dracului, dacă nu mărturisești
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nicio vină, Acolo unde ce-i înalt e-n searbădă în ruină. Cuțitul care taie adânc, adânc în apă, Să mă tot afle zilnic, el chiar acum mă cată, Să mă cuprindă, să mă deschidă, să mă taie, Cum lava spintecă în ea văpaie cu văpaie... Că nu mai știi ce-i carne, ori ce mai e făină Și nu mai ai nici ochi, nici față și nici vină, Nici palme n-ai să mângâi, curajul să mă frângi, Nici lacrimi
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cu bustul gol, cu mâinile întinse în față, legate cu o funie de care trăgea un om călare. Cineva citea o proclamație care spunea că omul, un servitor acuzat că fura turbane din suk în timpul nopții, era condamnat să fie spintecat pe la mijloc. Supliciul ăsta, știam, era în general rezervat ucigașilor, însă în zilele precedente fuseseră înregistrate o serie de furturi, iar comercianții pretindeau o pedeapsă exemplară. Nefericitul nu striga, mulțumindu-se să geamă surd și să dea din cap, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și-a ridicat spada, vestita-i Durindana cu ambele mâini și o trânti cu atâta putere pe umărul lui Agrican încât îl străbătu până la șold, ba-i plesni până și arcul șeii, cu toate că, aceasta era făcut din os și fier, spintecând om și cal până la pământ. Agrican deveni alb ca varul la față și simți moartea coborând asupra lui. El i-a făcut semn lui Orlando să se apropie și cu glas blând rosti: -Cred în Cel care a murit pe
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
copii, slugi, toți cu ochii pe cer, ca și cum ar fi văzut o comewtă sau o mare eclipsă, priveau o minune ce părea să întreacă marginile posibilului. A văzut atunci și ea deslușit un cal înaripat cu un cavaler bogat înveșmâtat, spintecând văzduhul într-un zbor de săgeată. Aripile acestui ciudat armăsar erau larg desfăcute și acoperite cu pene de diferite culori, iar armura strălucitoare a călărețului le răsfrângeau ca pe un curcubeu. In scurt timp ei au dispărut pe după piscurile munților
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
urcăndu-mă pe spinrea balenei. Zadarnic , Rinaldo și Duden îmi făceau semne să mă întorc. Alcina, zâmbind, mă luă și mă duse cu ea. Dar, balena, de cum m-a simțit pe ea, s-a pus în mișcare întinzându-ți aripile și spintecând apea cu o iuțeală de săgeată. Abia atunci am văzut cât de nebun fusesem, dar era prea târziu pentru ca să mai dau îndărăt. Alcina se srtădui să-mi potolească furia și se jura că numai din dragoste pentru mine făcuse aceasta
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]