642 matches
-
dă de lucru, apoi se apucă de capul celui ce l-a clocit. De-i cloci ouă de stîrpitură (ouăle mici și moi pe care le fac unele puice) subsuoară și-i crește ce va ieși din ele, vei crește spiriduși, și aceștia cîți bani ai voi îți aduc - și nimeni nu te poate bate, că numai îi chemi în gînd; dar după moarte al lor ești. Alții mai cred că spiridușul este un ban cu putere de a aduce banii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i crește ce va ieși din ele, vei crește spiriduși, și aceștia cîți bani ai voi îți aduc - și nimeni nu te poate bate, că numai îi chemi în gînd; dar după moarte al lor ești. Alții mai cred că spiridușul este un ban cu putere de a aduce banii de la alții care au mulți. Astfel de spiriduș zic ei că se cumpără; cînd îi lua niscai bani de la cei ce au spiriduș, cînd ajungi acasă, nu-i mai găsești toți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aduc - și nimeni nu te poate bate, că numai îi chemi în gînd; dar după moarte al lor ești. Alții mai cred că spiridușul este un ban cu putere de a aduce banii de la alții care au mulți. Astfel de spiriduș zic ei că se cumpără; cînd îi lua niscai bani de la cei ce au spiriduș, cînd ajungi acasă, nu-i mai găsești toți; dar vai de sufletul celui ce a avut spiriduș. Cînd în o adunare de mai multe persoane
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moarte al lor ești. Alții mai cred că spiridușul este un ban cu putere de a aduce banii de la alții care au mulți. Astfel de spiriduș zic ei că se cumpără; cînd îi lua niscai bani de la cei ce au spiriduș, cînd ajungi acasă, nu-i mai găsești toți; dar vai de sufletul celui ce a avut spiriduș. Cînd în o adunare de mai multe persoane se produce o tăcere ne aș teptată, se naște un drac. Cînd ți-a părea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
banii de la alții care au mulți. Astfel de spiriduș zic ei că se cumpără; cînd îi lua niscai bani de la cei ce au spiriduș, cînd ajungi acasă, nu-i mai găsești toți; dar vai de sufletul celui ce a avut spiriduș. Cînd în o adunare de mai multe persoane se produce o tăcere ne aș teptată, se naște un drac. Cînd ți-a părea că huiește* ceva, fă-ți cruce; iar dacă te cheamă cineva afară, nu ieși, că te cheamă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori cu liliac, că scapă. Spin Cînd ți-a da un spin de porumbel* ori măceș și-l scoți, să-l pui în păr, ca să nu-ți mai dea și altul. Spinare Dacă te mănîncă spinarea, ai să te îmbolnăvești. Spiriduș De-i cloci ouă de stîrchitură (primele ouă, de regulă mici și moi, pe care le fac unele puice) sub moară și-i crește ce-a ieși din ele, îți crești spiriduși, și aistea cîți bani îi voi îți aduc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă te mănîncă spinarea, ai să te îmbolnăvești. Spiriduș De-i cloci ouă de stîrchitură (primele ouă, de regulă mici și moi, pe care le fac unele puice) sub moară și-i crește ce-a ieși din ele, îți crești spiriduși, și aistea cîți bani îi voi îți aduc și niminea nu te poate bate, că numai îi chemi în gînd; da’ după moarte al lor ești. Alții mai cred că spiridușul este un ban cu putere de-a aduce banii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i crește ce-a ieși din ele, îți crești spiriduși, și aistea cîți bani îi voi îți aduc și niminea nu te poate bate, că numai îi chemi în gînd; da’ după moarte al lor ești. Alții mai cred că spiridușul este un ban cu putere de-a aduce banii de la alții care au mulți. Astfel de spiriduș zic ei că se cumpără. Cînd îi lua niscaiva bani de la cel ce are spiriduș, cînd ajungi acasă, nu-i mai găsești toți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aduc și niminea nu te poate bate, că numai îi chemi în gînd; da’ după moarte al lor ești. Alții mai cred că spiridușul este un ban cu putere de-a aduce banii de la alții care au mulți. Astfel de spiriduș zic ei că se cumpără. Cînd îi lua niscaiva bani de la cel ce are spiriduș, cînd ajungi acasă, nu-i mai găsești toți. Dar vai de sufletul celui ce-a avut! Spîn Fetele care torc să toarcă tot caierul, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moarte al lor ești. Alții mai cred că spiridușul este un ban cu putere de-a aduce banii de la alții care au mulți. Astfel de spiriduș zic ei că se cumpără. Cînd îi lua niscaiva bani de la cel ce are spiriduș, cînd ajungi acasă, nu-i mai găsești toți. Dar vai de sufletul celui ce-a avut! Spîn Fetele care torc să toarcă tot caierul, ca să n-aibă bărbați spîni. Spînzurat Să nu pui mîna pe omul spînzurat, ci pune o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fantastice ale lui G. rezidă, de cele mai multe ori, în ambiguitatea semnificației, în umorul și ironia, savuroase, ale dialogurilor și în prospețimea (re)interpretărilor și (re)combinărilor tematice și stilistice. Un roman postmodernist, totodată situat în descendența Școlii de la Târgoviște, este Spiriduș sau August 1999 sau Sfârșitul lumii (2001), burlesc și ingenios construit, care exploatează ludic tema „milenaristă”, oarecum la modă în proza momentului. Monografia Ion Creangă (2002) are calitățile unei cărți cu o documentație serioasă, în care intră și informații și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
diverse artificii oratorice în acest discurs. Autorul reușește astfel să readucă la viață un gen critic și să reîmprospăteze lectura unui mare clasic. SCRIERI: Patru povestiri (în colaborare cu Vasile Caia), Cluj-Napoca, 1984; Povestiri cu oameni și sălbăticiuni, București, 1991; Spiriduș sau August 1999 sau Sfârșitul lumii, f.l., 2001; Ion Creangă, București, 2002. Repere bibliografice: Daniel Cristea-Enache, Marca lui Creangă, ALA, 2002, 628-630, 631, Lucian Gruia, „Patru povestiri”, ST, 1985, 1 ; Ștefan Ion Ghilimescu, Minunatele „povestiri” ale lui Dan Grădinaru, LCF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
cu ceea ce se spune într-o altă regiune din Republica Umanistă Vandana. Povestea lui Blunk, poate cea mai răspândită legendă vandană, narând faptele strămoșului de statură uriașă, aduce diferiți oponenți ai binelui în memoria fiecărei comunități în parte: diavoli, gnomi, spiriduși, fiare cu zeci de capete, chiar și personaje socotite altundeva benefice, cum ar fi elfii sau sirenele. Blunk învinge de fiecare dată și se comportă ireproșabil în orice situație. Așa că Blunk este mai mult decât un erou, el a intrat
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
deosebirile față de legendele vündünilor. Cel puțin așa pretinde Academia de Înalte Studii Mitologice. Desigur, admite înaltul for, și vündünii trăiesc tot timpul pe două planuri, cel al realității și cel cunoștințelor transcendentale, însă pentru ei, de exemplu, Blunk este Blőnk, spiridușii sunt personaje pozitive, iar fiara din Apocalipsa Sfântului Ioan, descrisă chiar de Acesta în moduri diferite, este văzută ca ieșind din mare și nu din pământ, așa cum o știe orice copil vandan. De aceea, nici etica nu poate fi înțeleasă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
cultural”. Apoi va activa în cadrul Consiliului Național al Pionierilor de la înființarea acestui organism, ocupându-se, printre altele, cu editarea a numeroase broșuri de propagandă și de popularizare. A fost textier al multor cântece adresate tineretului. A înființat, după 1990, revistele „Spiriduș” (1993), „Top Junior” (1994), „Luceafărul copiilor” (2001). Prima carte, O nemaipomenită colivie, îi apare în 1961. I se acordă Premiul „Albatros” pentru romanul Planetă de adolescent (1967), Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru Răzbunarea roboților (2001), Premiul special al Ministerului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
spanioli contemporani, pref. trad., București, 1923; Cămilo Castelo Branco, Iubire de pierzanie, București, 1927; Giovanni Verga, Povestea unei pitulici, Râmnicu Vâlcea, 1939; Armando Palacio Valdés, Sora Sân Sulpicio, București, 1940; Pedro Calderón de la Barcă, Viața este vis, București, 1942, Doamna Spiriduș, pref. Paul Alexandru Georgescu, București, 1966; Lope de Vega, Teatru ales, pref. trad., București, 1943, Fata cu ulciorul. Țărăncuța din cetate, București, 1943; José Maria Ferreira de Castro, Pădurea virgina, București, 1944; Miguel de Cervantes, Iscusitul Don Quijote de la Mancha, I-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
2005). Oligoelementele existente în lăptișorul de matcă joacă un rol cheie în activitățile bio-medicale asociate acestuia, deoarece acestea au o multitudine de funcții biologice cunoscute (Strocker et al., 2005). Cobaltul [1534,2535, 3536,4537]: de la germanul kobalt, var. de la kobolt - spiriduș al minelor [3.4], elementul cu numărul 27, cu simbolul Co [3.4], este un metal argintiu [3.4], metal bivalent [2], se gășește în natură asociat cu nichelul și cuprul [3.4], prezent în cantități mici în organism [2
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Sol, nota fugară, București, 1959; Cum a ajuns lupul cântăreț. Povești populare săsești (din Transilvania), București, 1962 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); Waldemar Bonsels, Albina Maia și aventurile ei, București, 1966; Karin Michaelis, Copiii doamnei Gormsen, București, 1970; Hedi Hauser, Spiridușii pădurii, București, 1975; Povești populare românești și săsești, îngr. Albrecht Zweier, București, 1975. Repere bibliografice: Ion Roman, Vechi și nou în basme, CNT, 1958, 7; Nicolae Balotă, „Avionul de Cluj”, RL, 1971, 24; Nicolae Balotă, Povești cu tâlc, LCF, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
creierului sunt mai dezvoltate. Cazul cunoscut al sindromului Williams dovedește cu prisosință acest lucru. În numeroase legende întâlnim personaje mici și drăguțe, cu dinții vizibili, cu un surâs bine definit și urechi mici și ascuțite care poartă denumiri diverse: elfi, spiriduși etc. Descrierea nu este chiar atât de legendară: cardiologul neo-zeelandez Williams a descris copii care au această fizionomie, dar și deficiențe ale sistemului vascular (în special ale inimii) și care îmbătrânesc prematur. În cadrul acestor atribute („sindromul Williams”), competențele cognitive generale
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
al integrității credinței, ne-a reamintit de curînd că într-adevăr ei există (cateheza din 1986). Fără îndoială, creștinismul nu i-a inventat. Ei existau în Vechiul Testament. În religiile păgîne, de asemenea: duhuri ale aerului, apei, pădurilor. Driade, naiade, elfi, spiriduși. Acolo erau decorativi. Biserica le dă de lucru. Ca îngeri păzitori, mai întîi. Fiindcă fiecare dintre noi este sub protecția unei persoane invizibile și totuși familiare, celeste și luminoase, dotate cu voință și libertate. Providența are mulți miniștri, iar aceștia
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
zburase peste Atlantic de unul singur, pilotându-și propriul avion relaxat și calm -, totuși, de câte ori intra pe scenă În Figaro, avea un trac de nedescris. Era În special panicat să nu-și uite textul atunci când Îl Încolțeau Cherubino, ca un spiriduș pe patine cu rotile, Împreună cu Figaro și acoliții lui, alunecând și patinând și ei din toate direcțiile ca să-l prindă pe picior greșit În turbionul acțiunii „zilei nebune“. Dar ce mândru era În clipa când trebuia să-și schimbe costumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
povestea despre dragostele lui trecute... Despre Basil, dar mai cu seamă despre Alby - marea dragoste a vieții sale, de la Cluj -, despre Alby cel dulce și flușturatec, hărăzit cu darul miraculos al prefacerilor scenice, cel care încânta publicul clujean în rolul spiridușului Puck din acea faimoasă „noapte de vară“, sau storcea lacrimile tuturor spectatorilor sub chipul duiosului Mihály din Fii bun până la moarte a lui Zsigmond Móricz. Despre Alby care, în ușurătatea lui imaterială, i-a sfărâmat inima de atâtea ori și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
să înțeleagă cum stăteau lucrurile. Ieși din compartiment pe culoar, își aprinse o țigară din marca lui preferată savurând-o cuprins de cele mai îndrăznețe gânduri. Era îmbrăcat ca pentru o călătorie lungă. Mișcările îi erau agere ca a unui spiriduș. Nicky era acaparat de un peisaj, iar când întoarse capul și se uită în compartiment îl observă pe Jean cu fața roșie pus pe harță cu tânăra care îl însoțea. Îl bufni râsul și chiar râse cu poftă când auzi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Ohoo! Știu o grămadă, chicotește Voichița. Te-a învățat taica? o înțeapă Ștefan. Nu mai descânt! se bosumflă Voichița. Te rog!... Bine!... Voichița se reculege câteva clipe, cade într-un fel de iluminare, apoi începe încetișor, cântat, psalmodiat: "Prichindei, mititei, Spiriduși sprintenei, Căutați-l, Cercetați-l! Și de l-ați găsit Pe al meu iubit, De ursitori menit Foc să-i dați! Pe sus să-l umflați! Cu fiori, De subsiori! Și șoareci, Prin cioareci! Și furnici, Prin opinci! Să n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
moarte, În cazul meu, s-a instalat precoce, cam În jurul vârstei de treizeci de ani. Mai bine-zis „conștiența, luciditatea ei”, a „existenței” ei, care pe insul lucid și matur Îl Întovărășește pe tot parcursul existenței. Ca și eul său, acel spiriduș sau tovarăș ascuns care nu numai că Îi comentează, nu rareori răutăcios, faptele sau ideile și luând ca Proteus felurite chipuri, luciditatea morții, a realității ei, aș zice a necesității ei!, Îl urmărește aproape În toate posturile și ceasurile. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]