6,992 matches
-
Pînă la urmă, a biruit, în aceste însemnări, partea jurnalieră, puține revizuiri și adăugiri urmărind să fortifice dimensiunea conservator tradiționalistă a operei sale, începută, în 1904, cu Cultura română și politicianismul (un junimism mult întîrziat) și Românismul, catehismul unei noi spiritualități (1936), un țărănism care polemiza cu ideologiile totalitare, de aceea fiind aspru întîmpinat de Nichifor Crainic și exponenții legionarismului. Și asta, probabil, pentru că filosoful, în cartea sa, nu punea, în prim plan, dimensiunea religioasă, nefiind de acord cu fascismul și
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
definiția propusă de Const. Rădulescu-Motru, cel care consacră definitiv termenul, acest naționalism apare ca o reacție față de "liberalism și individualism"; era vorba de un "naționalism totalitar" înscris într-o serie europeană" (nazism, fascism), subliniindu-se că Rădulescu-Motru preciza "românismul este spiritualitatea care pune în acord cerințele vieții românești cu noua spiritualitate europeană"). Evident, dl Constantin Preda se delimitează răspicat de puncte de vedere ale unor noi editori ai lui Rădulescu-Motru (ca, de pildă, un domn Marin Aiftincă: exultant față de opiniile despre
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
acest naționalism apare ca o reacție față de "liberalism și individualism"; era vorba de un "naționalism totalitar" înscris într-o serie europeană" (nazism, fascism), subliniindu-se că Rădulescu-Motru preciza "românismul este spiritualitatea care pune în acord cerințele vieții românești cu noua spiritualitate europeană"). Evident, dl Constantin Preda se delimitează răspicat de puncte de vedere ale unor noi editori ai lui Rădulescu-Motru (ca, de pildă, un domn Marin Aiftincă: exultant față de opiniile despre românism al filosofului interbelic), reținînd sensul vechi, originar al conceptului
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
duce în gospodărie. Românul n-o grijește din motivul din care nu-și grijește totdeauna nici copiii: din năcaz, din lipsă, din absența efortului susținut. Dar plînge cu ea și-o dezmiardă." Și adaugă că "poporul cel mai pătruns de spiritualitatea ortodoxă se dovedește cel român. El s-a născut creștin". De aici dl Preda face un nou pas prea mare, pentru a ajunge direct la Const. Noica, cu a sa carte Manuscrisele de la Cîmpulung, publicată postum în 1997, firește, la
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
din 1904 Cultura română și politicianismul. Această concepție timpurie, în care regăsim, amplu fructificată, vestita teorie maioresciană a formelor fără fond s-a păstrat, bine încastrată, în discursul politic al filosofului. Mai tîrziu, în 1936, în Românismul, catehismul unei noi spiritualități (lucrarea sa fundamentală în această sferă de preocupări) convingerile din 1904 revin, reluînd critica pașoptismului care - se putea? - a imitat pueril Occidentul, adoptîndu-i modelul. Rădulescu-Motru justifica acest proces de adopție pentru că, altfel, țările puternice din Apusul Europei nu ne-ar
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
investească încredere, repet, în raseologie, rasism anistorice. În 1936, în amintita carte Românismul... Rădulescu-Motru afirma că, de fapt, ceea ce italienii numesc fascism iar nemții nazism, românii numesc românism. Și deși prin conceptul propus de românism credea că el va reabilita spiritualitatea creștină, cu deosebire a ortodoxismului, tradițiile și instituțiile de baștină (adică acelea antepașoptiste) și latura biologică și etnică a populației românești, unele accente favorabile față de Hitler, autorul nostru preciza totuși că "xenofobia nu este românism. Nici demagogia naționalistă". Ba, chiar
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
reacția lui Nichifor Crainic la apariția cărții lui Rădulescu-Motru. Cînd încearcă să determine în mod negativ românismul ne spune că el nu e "xenofobie", "nu e antisemitism", "nu e ortodoxism"... Intenția de mistificare e mai mult decît străvezie. Dacă noua spiritualitate este, cum zice dînsul, ceva pe înțelesul exclusiv al celor tineri, unde e generația de azi care s-ar recunoaște în românismul acesta oferit de dl Motru? Etnocrația, către care năzuiește România de azi, este implicit xenofobă și antisemită întrucît
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
către care năzuiește România de azi, este implicit xenofobă și antisemită întrucît dominația ei în cultură, în viața de stat și în viața societății postulează reducerea influenței străinilor în cel mai modest caz, după criteriul proporției etnice... Dacă românismul e spiritualitatea care urmărește realizarea unei ordini perfecte și eterne, de ce această ordine nu o poate oferi ortodoxia?... Dl Motru nu spune, dar respinge categoric ortodoxia din noua spiritualitate românească... Anticreștin, Dl Motru secularizează spiritualitatea, coborîndu-i înțelesul pînă la o ideologie oricare
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
străinilor în cel mai modest caz, după criteriul proporției etnice... Dacă românismul e spiritualitatea care urmărește realizarea unei ordini perfecte și eterne, de ce această ordine nu o poate oferi ortodoxia?... Dl Motru nu spune, dar respinge categoric ortodoxia din noua spiritualitate românească... Anticreștin, Dl Motru secularizează spiritualitatea, coborîndu-i înțelesul pînă la o ideologie oricare; antirasist, face din ea o emanație naturală și episodică a rasei; antinaționalist, românismul său se reduce la o spiritualitate de lăptării și bănci populare. Idealul propus unei
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
după criteriul proporției etnice... Dacă românismul e spiritualitatea care urmărește realizarea unei ordini perfecte și eterne, de ce această ordine nu o poate oferi ortodoxia?... Dl Motru nu spune, dar respinge categoric ortodoxia din noua spiritualitate românească... Anticreștin, Dl Motru secularizează spiritualitatea, coborîndu-i înțelesul pînă la o ideologie oricare; antirasist, face din ea o emanație naturală și episodică a rasei; antinaționalist, românismul său se reduce la o spiritualitate de lăptării și bănci populare. Idealul propus unei generații e lozinca unui club politic
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
nu spune, dar respinge categoric ortodoxia din noua spiritualitate românească... Anticreștin, Dl Motru secularizează spiritualitatea, coborîndu-i înțelesul pînă la o ideologie oricare; antirasist, face din ea o emanație naturală și episodică a rasei; antinaționalist, românismul său se reduce la o spiritualitate de lăptării și bănci populare. Idealul propus unei generații e lozinca unui club politic: statul țărănesc". Acest studiu al lui Crainic din Gîndirea (1936, nr. 6) a continuat și în numărul ei viitor, în care Rădulescu-Motru era denunțat ca promovînd
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
o ideologie literară echilibrată susținînd îndeosebi valorile tradiționale ale literaturii române interbelice. Gândirea devine astfel apreciată îndeosebi pentru colaborarea lui Lucian Blaga, V. Papilian (1889-1958), D. Caracostea (1879-1964) la care se adăuga revista clujeană Gând românesc, o revistă ce afirma spiritualitatea românească din Transilvania. Nu aprecia, în schimb, revistele apropiate modernismului și avangardismului contemporan. Astfel revista Azi a lui Zaharia Stancu (1902-1972) era socotită ca prea îndepărtată de realitatea autohtonă și Familia din Oradea primește admonestări pentru că refuză transilvanismul. Dar, mai
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
cosmos". Cosmicismul conduce la un determinism sub egida stilului: "Matca stilistică dă și ea un anumit determinism (de stil), pecetluind toate creațiile unui grup cultural omenesc, pînă și creația științifică". Un alt aspect etnic al nostru ar fi păgînismul, deci spiritualitatea precreștină: "O vedem bine în mitologia noastră populară, iar credințele noastre sînt pline de eresuri, care ne încîntă pe plan de cultură și care, în definitiv, nu ne supără nici în perspectiva bisericii. Dimensiunea noastră păgînă a fost tolerată de
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
Lovinescu și Ștefan Zeletin, a diligențelor de azi ce urmăresc "integrarea" noastră în Europa, adică a unei viziuni apăsat antitradiționaliste, așa cum se relevă în, bunăoară, textele unor Adrian Marino și Alexandru George. Noica opinează că a continua cultivarea valorilor vechii spiritualități indigene ar fi o imposibilitate. Și aceasta din pricina impactului dintre cultura conștientă, personală, formă de individualizare, și creația populară, anonimă, colectivă, dependentă "de o anume spontaneitate creatoare" care o apropie mai mult de natură decît de cultură. Ultima e în
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
lumea contemplativă în cea a istoriei. Însă această conștiință etnică, în fine conturată, e nemulțumită de sine. Dînd glas unei astfel de nemulțumiri, învățatul domnitor moldovean ar inaugura la noi "spiritul de critică", ar întrupa "primul fenomen de criză din spiritualitatea românească, pînă atunci echilibrată și împăcată; nu mulțumită cu sine, dar împăcată cu ceea ce i-a fost dat să fie". Dar contrariat, pe neașteptate contrariat, se arată Noica în chiar înregistrarea "spiritului de critică" ce s-ar cuveni a omologa
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
a romanului, care, prin anecdotă, prin personaje sau prin punerea în scenă, încearcă să răspundă unor chestiuni de ordin mai general, cum ar fi sensul vieții, modul cum trăim și cum ne raportăm la realitate ori felul cum ne ocrotim spiritualitatea și existența interioară. Romanul pendulează astfel între eseu și ficțiune și nu e întâmplător faptul că printre subiectele sale figurează și conceperea, de către personajul principal al cărții, a unui tratat despre putere. La apetitul filosofic, trebuie adăugată, pentru buna configurare
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
e marcat de figura unui Enescu; în marea lui vogă, în drum spre Livenii natali, concerta curent în oraș. Apoi, un mai puțin cunoscut Dimitrie Pompei, pionier de școală românească de matematici. Dacă e să-mi asum un perimetru de spiritualitate, aceasta ar avea ca borne integratoare Dorohoiul, Botoșaniul, mult rîvnitul Iași. E un fel de zonă magică: Iași, Dorohoi, Botoșani, Suceava. O mare concentrare de creativitate: Eminescu, Iorga, Enescu... Luchian, dintr-un fabulos Ștefănești, pe Prut. Ai făcut liceul la
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
sunt sfinte și circulă libere pe străzi, ocrotite de băștinași... La aceasta contribuie în bună măsură religia respectată din vechime. Dar sărăcia modernă înlesni credința că tot ce-i viu este sacru și se cuvine ocrotit. Pe fondul economic pauper, spiritualitatea budistă capătă proporții uriașe... Dintre toate neamurile Europei, cel danubio-carpatic, cu ascendență indo-europeană, ajunse, după o jumătate de secol de dominație atee și de cumplite experiențe economice dezastruoase, plus deceniul următor al "eliberării" catastrofale, deasemeni - la limita sărăciei, făcându-și
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
fie a lui Hristos, iar nu cea eretică. Numai pe acela îl recunoaște Biserica de Părinte al ei, care propovăduiește învățătura ei curată, fără schimbări sau interpretări greșite 2. Cuvântul Părinte are însă o evoluție interesantă potrivit mersului istoriei și spiritualității Bisericii. Acest cuvânt era de origine sacră, cu rădăcini în Vechiul și Noul Testament, exprimând raportul dintre învățător și ucenic, ca un raport între tată și fiu. Ucenicii profeților se numeau fiii profeților (3 Reg., XX, 35). Învățătorul de înțelepciune era
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ideologice tradiționaliste, apropiindu-se vizibil de pledoariile, din anii douăzeci, ale lui Lovinescu și Zeletin. Și deși Noica se păstrează exclusiv în sfera culturalului, ignorînd-o pe cea a sociologiei, e importantă observația sa: "A cultiva mai departe, cu precădere, valorile spiritualității noastre populare este o imposibilitate. Orice cultură conștientă este personală, este o formă de individualizare, în timp ce creația populară e anonimă... Deci, spiritualitatea populară trebuie depășită - spre creație personală." , în umbra culturilor mari din afară. E necesar, așadar, să ieșim din
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
sfera culturalului, ignorînd-o pe cea a sociologiei, e importantă observația sa: "A cultiva mai departe, cu precădere, valorile spiritualității noastre populare este o imposibilitate. Orice cultură conștientă este personală, este o formă de individualizare, în timp ce creația populară e anonimă... Deci, spiritualitatea populară trebuie depășită - spre creație personală." , în umbra culturilor mari din afară. E necesar, așadar, să ieșim din eternitate pentru a intra în vreme. Și ea, însă, potrivit românului, e tot o expresie a eternității. Și autorul consideră că de-
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
o adîncire a celei mai vechi din formele de viață creștină" și anume "ortodoxia'), menită să potolească "setea neamului de a se împrospăta sufletește, de a se întări și a se spiritualiza". "Mîntuirea Neamului" ar consta în acest spor de spiritualitate ortodoxă, în această revoluție spirituală capabilă să pună capăt primatului materialist al politicii și decăderii morale a intelectualității care a pariat pe "progres", pe occidentalizare, pe o Europă - Franța, Anglia, - "intrată în decadență", în loc să se întoarcă la propriile izvoare sufletești
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
pe evrei ("le înțeleg lupta și le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul") pentru că ei s-ar bate "din răsputeri să-și mențină pozițiile", adică "primatul economic și politic". Așadar, materialismul, economic și politic, nu e pur și simplu o lipsă de spiritualitate, cum am fi putut crede, el este și o problemă de rasă, o deznaționalizare a industriei și a administrației. Aici scoate capul paradoxul la care m-am referit. Ieri, ca și azi, doctrina naționalistă începe de la a sublinia dimensiunea spirituală
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
Să punem, în loc de instinct statal, autoritate, și vom vedea că istoria se repetă. Nu istoria atotștiutoare pe care o așează Eliade pe capul guvernanților din 1937 ca o lespede, dar istoria care dă naștere paradoxului după care toate teoriile în favoarea spiritualității românești, bineînțeles, ortodoxe, sfîrșesc în nevoia statului național puternic, condus de români verzi și curățat de alogeni. Va să zică "revoluția creștină care încearcă să creeze o Românie nouă, creînd întîi un om nou, un creștin perfect" are drept scop să "restaureze
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
sînul aceleeași comunități de sînge". Atenție, "viața civilă" care urmează să ia locul "vieții politice" se petrece în sînul comunității de sînge! Statul național (acela din Constituția din 1991, nu e așa?) trebuie să fie autoritar și strict românesc. Toată spiritualitatea evocată cu gura plină de naționaliștii de ieri și de azi se leapădă de individ, de persoana umană, și se concentrează pe un stat etnocratic pur. Nu fac decît să duc la ultimele consecințe logice teza statului național autoritar pe
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]