405 matches
-
implică obiectiv întreaga lume. Din cauză că mulțimea nu poate realiza idealul, efortul de sublimare individuală, deficient parțial, trebuie să fie însoțit de efortul intelectual: organizarea lumii cu ajutorul proiectelor reale, dar care nu pot fi fructuoase decît atunci cînd sînt bazate pe spiritualizare, pe idei veritabile, nepierzînd din vedere sensul profund al vieții. Idealul suprem va rămîne întotdeauna sublimarea tuturor indivizilor din care este alătuită societatea, căci organizarea socială nu poate da roade decît în măsura în care motivele sînt pure, ideile nu sînt afectate de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
actuală, ba chiar cunosc o nouă perioadă de înflorire. 4) ACTUALITATEA PROBLEMEI ESENȚIALE În fiecare moment al cursului istoriei, starea din perioada respectivă a lumii este determinată de ansamblul reacțiilor conștiente, supraconștiente și subconștiente ale tuturor oamenilor, de sublimările și spiritualizările care îi călăuzesc pe oameni și de perversiunile și superstițiile care îi afectează pe indivizi. Dar toate aceste forțe motivante sînt la rîndul lor motivate de tradițiile comune unei colectivități sau alteia. Din punct de vedere lingvistic, motivele poartă numele
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
constituie chiar natura răului, rațiunea sa de a fi. Răul poartă deci în sine două posibilități: cea de a-l învinge, diagnosticîndu-l, sau cea de a-i ceda, justificîndu-l în mod fals. Întreaga viață umană a ființei aflate pe calea spiritualizării este cuprinsă între acești doi poli: răul exaltat sau răul sublimat. Omul este chemat să aleagă: acesta este însuși sensul vieții sale. Simbolul mitic al lui "Satan" este o sinteză a acestor două semnificații: Satan reprezintă pe de o parte
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
al lui Berdiaev este binevenit într-o "critică", o interpretare, a personalismului energetic, pentru că și filosoful rus ajunge la un personalism, unul religios însă, diferit, desigur, de cel "energetic". Potrivit acestui personalism (al lui Berdiaev), desăvârșirea omului este posibilă prin spiritualizare, într-o epocă finală "profetic-creatoare", nu prin cultura care este în putința omului actual. Dimpotrivă, C. Rădulescu-Motru socotește că tocmai prin cultură, așa cum ea a fost croită dintru început, este posibilă desăvârșirea persoanei omenești. Cultura este mediul prielnic apariției personalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sacralitate, mit .................................................. 324 Partea a doua: Reflecțiuni propuse de autor ............................................................. 337 Referințe bibliografice ................................................................................................ 380 Argument Reflecțiunile consacrate ale umanității, devenite În timp adevărate embleme ale cugetării umane, sînt ferestre deschise spre spiritualitate. Ele angajează sufletul uman pe un drum al spiritualizării, al detașării de o existență materialistă egoistă și primară (senzuală), asigurînd astfel condiției umane acea dimensiune intelectuală și culturală carei dă omului posibilitatea să-și aprecieze valoric existența: Începînd la talpa Însăși a mulțimii omenești Și suind În susul scării pîn
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Hristos trăiește în mine.” Prin credință și rugăciune se poate întemeia o lume nouă cu gânduri curate și cu înclinări puternice spre dreptate și adevăr; toate pentru a aduce o revigorare sufletească a societății de azi. Lumea are nevoie de spiritualizare prin credință și rugăciune. Rugăciunea ajută foarte mult sufletul prin morală duhovnicească. Și cum sufletul este acela care înfățișează în afară însușirile ființei omenești, și-i dau un sens, este de la sine înțeles că omenirea de azi și de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
e mândru de știința și tehnica sa, beneficiază de confortul pe care acestea i le oferă în schimbul unui destin mai înalt: credința și rugăciunea. Cele exclusiv pământești nu-i dăruiesc fericirea veșnică. Fericirea, dacă putem vorbi de fericire, o dă spiritualizarea omului prin credință și rugăciune, ridicarea lui spre Dumnezeu și trăirea lui după poruncile lui Dumnezeu. Pentru a evidenția cât mai clar ce este rugăciunea pentru om și societate, cred că e necesar, mai ales pentru vremea noastră, să lăsăm
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
unui romantism „defect”, pe fundalul căruia se dă lupta între spirit și materie, se face trecerea la trăiri ideale, purificate în cel mai înalt grad prin lumina solară. Actul poetic ține de sacru și nu poate fi conceput decât ca spiritualizare, purificare, înnobilare. Poeta devine cu timpul mistică, fără ca misticismul să fie direct exprimat artistic, și mesianică, făcând o cronică lirică a procesului de renaștere a românilor de peste Prut. În acorduri patetico-publicistice, solemn-civice sau mânios-etice, ea exaltă idealurile naționale și veștejește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
cel de-al treilea cer”. În fazele preliminare, cel puțin, el ascunde și păstrează În deplin secret tot ceea ce, mai târziu, va dezvălui și va denunța. Oricât ar părea de straniu, relația intim-mistic, caducă În aparență, a contribuit substanțial la spiritualizarea existentului, la mutarea centrului de greutate dinspre metodele excesiv „maieutizante”, adică deschise speculației și interpretării, spre un tărâm al secretului și al unei atent controlate zone Încercuite În care scriitorul Încearcă să-și protejeze enigmele. Secretul, partea ascunsă, obscuritatea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
trebuie respectate în viața monastică să poată fi în mod convenient înțelese, trebuie să avem în minte mereu adevăratul sens al monahismului». Viața consacrată, pentru a fi cu adevărat creștină, trebuie să fie o prelungire a întrupării Cuvântului, nu o spiritualizare în sensul de des-trupare sau de fugă de exigențele și strânsorile istoriei. Până nu demult - în unele locuri chiar și în zilele noastre - intrarea în viața consacrată însemna «părăsirea lumii». O atare atitudine nu numai că nu e posibilă, ci
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
deduce din studiile lui, de pildă, despre Kogălniceanu și Pârvan, printre cele mai bune pe care le avem despre acești scriitori-istorici sau filosofi-istorici. I se potrivește, cred, lui Alexandru Zub această propoziție din Pârvan: „scopul suprem al luptei noastre e spiritualizarea vieții marelui organism social-politic și cultural creator care e națiunea”. Ca și autorul Memorialelor, Alexandru Zub gândește disciplina istoriei nu numai ca o formă de cunoaștere a trecutului, dar și ca un mijloc de spiritualizare a nației sale. A sugerat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
suprem al luptei noastre e spiritualizarea vieții marelui organism social-politic și cultural creator care e națiunea”. Ca și autorul Memorialelor, Alexandru Zub gândește disciplina istoriei nu numai ca o formă de cunoaștere a trecutului, dar și ca un mijloc de spiritualizare a nației sale. A sugerat de mai multe ori în scrierile sale această idee. Discursul lui este coerent și elegant, plin de idei și de o expresivitate remarcabilă. El însuși, ca om, are în relațiile obișnuite de viață un comportament
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
metodă de integrare demonstrează în mod concludent conținutul predominant al acestei aspirații, care depășește ca intensitate, frecvență și arie de răspândire orice altă formă de solidarizare europeană. Doar participarea la cultură, la lumină, poate legitima această aspirație, printr-o evidentă spiritualizare a sentimentului național. Dreptul la o identitate națională și europeană și deci la existență a poporului român trece deci în primul rând prin cultură. poziția răstoarnă în sens iluminist-progresist întreaga concepție naționalistă. Căci, după cum observă Ion Budai-Deleanu, în 1818, neamul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
lui Cassiodorus De institutione divinarum et humanarum litterarum (seu lectionem) - Despre metoda artelor divine și umane (sau a celor ce se citesc) a fost concepută ca un manual destinat să-i ajute pe monahii creștini în drumul lor spre o spiritualizare tot mai înaltă prin cultură, prin lucrare neîntreruptă, prin rugăciune și meditație. Ea prezintă fundamentele formării intelectuale și spirituale a clerului creștin, punând în prim-plan însușirea celor șapte „arte liberale”. Marele erudit considera ca părți decisive în instrucție și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de a potoli patimile oamenilor, nu a le răscoli. Artistul trebuie să scape de vulgaritate și "noutate" și să readucă energia iubitoare universală, compasiunea, toleranța, iertarea, pentru a proteja prin puterea emoției binefăcătoare lumea noastră; prin pace și unitate, prin spiritualizare. Am învățat din prietenia și colaborarea cu Alexa Visarion, precum și cu alți oameni spiritualizați din țară și din lume, că "limbajul interior" are o structură dialogică și este incomparabil mai dramatic decât cel oral. Fără dimensiuni spirituale, cultura nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
anxietate, furie etc.) care dau contur profilului lor de personalitate, se diminuează apreciabil dacă vor găsi un sens pozitiv încercărilor dramatice pe care le traversează. Derulând, în continuare, firul deducțiilor, cercetarea respectivă ne trimite cu gândul la necesitatea procesului de spiritualizare pe care trebuie să-l traverseze orice om, dar, mai ales, acela pentru care moartea are o scadență apropiată. Aceasta înseamnă ca pacientul să depășească faza în care era doar un umil sclav și cerșetor al propriului său trup în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Această fastuoasă și întemeietoare alchimie lăuntrică este condiționată de nivelul său de credință religioasă, de aceea implicarea unui preot, evident, doar cu aprobarea pacientului, devine foarte utilă. Desigur, există numeroase exemple care pot proba cum funcționează acest mirabil proces de spiritualizare în cazul terminalilor și care sunt consecințele impresionante cu care se acompaniază uneori. Cercetând palmaresul cazuistic al reputatului psihoterapeut I. Yalom (2009), vom prezenta cazul pilduitor al Paulei, suferindă de un cancer mamar, multiplu metastazat. Devenind o „curtezană a morții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lucrarea sufleteacă prin care creștinul reflecteză profund asupra unei probleme religioase, cu speranța de a-și întări viața religioasă, de a dobândi liniște și pace lăuntrică. Confruntarea cu propria conștiință, prin meditația religioasă, poate conduce la clarificarea neliniștilor interioare, la spiritualizarea vieții religioase și la cunoașterea lui Dumnezeu. În lecția: Faptele bune - roade ale virtuților, profesorul poate solicita elevilor, ca utilizând această metodă, să răspundă la următoarele cerințe: „ Numiți o virtute pe care ați dori să o dobândiți mai întâi. Motivați
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
mai poate fi percepută conform mentalității coloniale care privilegia relația ierarhică la un centru. După toate probabilitățile, istoria secolului XXI va fi una de tip nou, caracterizată prin libera circulație a oamenilor și a capitalurilor, și în mod primordial prin spiritualizarea frontierelor. Or, în această nouă situație, problematicile identității culturale colective și ale dialogului vor deveni chestiuni centrale, cu toate consecințele care rezultă de aici. Există, în ultimă instanță, două posibile soluții simbolice: UNESCO sau terorismul internațional. Cu alte cuvinte, dialogul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
timpul ceea ce este mai bine”. Puținele fragmente care ne-au rămas nu ne permit să clarificăm care este relația Între Zeul său unic și numeroșii zei. Prin critica adusă mitului și reprezentării divinului În formă umană, prin exigențele morale și spiritualizarea ei radicală, această doctrină prezintă trăsăturile unei tipice „religii de intelectuali”. Problemele pe care pitagoreismul le prezintă În plan istorico-religios privesc relația dintre „confraternitatea religioasă” și „școala științei”, distincția precisă Între doctrina sufletului și escatologia pitagoreică, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cei necunoscuți (di incerti), sunt reduse la această structură. Instrumentele principale prin care se exprimă această gândire sunt etimologia (În nume este conținută natura lucrurilor), alegoreza și demitologizarea 1, analogia și identificarea 2, speculația asupra numerelor 3 și, În sfârșit, spiritualizarea: „zeii adevărați nu au nevoie de sacrificii, nici nu le doresc” (I fr. 22). Imaginile de cult, chiar și cele ale religiei de stat, nu oferă o „adevărată” imagine a divinității, pentru că aceasta nu are formă omenească, nici sex; dar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ca relativă unitate stilistică Art Nouveau-ul cu variantele sale "naționalizate". Astfel că pot coabita în interiorul direcției simboliste, nuanțată de temele privilegiate ale decadentismului, un anumit senzualism Jugendstil într-o bună parte din tablourile cu țigănci la Nicolae Vermont sau o spiritualizare hieratică la țigăncile gauguinizate ale Ceciliei Cuțescu-Storck sau pictura vieții mondene la Emilian Lăzărescu sau jocul cu măști, rafinat-pervers, la Mișu Teișanu etc. Această preocupare pentru ariile laterale nu este străină de formula unui simbolism eteroclit, polimorf, pe care Paul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în hieratismul sever al liniei, scoțând orice obiect sau personaj în afara timpului, a istoriei, într-o dimensiune transcedentală, liturgică. Pictura bizantină este antimimetică, nu urmărește identificări de ordin spațial sau fizic. Art Nouveau-ul sesizează tocmai efectul decorativ al liniei și spiritualizarea ei în pictura bizantină. Paciurea alege să urmărească virtuozitatea acestei linii, reducând rolul unei dimensiuni prin efectul de contiguitate. Ion Frunzetti insistă asupra faptului că această soluție ingenioasă nu constituie rezultatul unui program estetic, iar faptul că sculptorul a sistat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
întâlnirea dintre Samariteancă și Iisus Hristos într-o atmosferă enigmatică, într-un loc retras. Pictorul izolează personajele de orice context istoric, evitând episodul colocvial neotestamentar, locul întâlnirii fiind atemporal fixat. Tehnica utilizată de Verona contribuie din plin la dematerializarea, la spiritualizarea personajelor. Culoarea apare pusă pe pânză cu cuțitul, relieful frunzișului apare puternic marcat, figurile umane fiind imprimate în fundal asemeni unor umbre, fapt remarcat și de Ion Zurescu în monografia consacrată pictorului: "În pădure, Pe gânduri sau unele dintre Hore
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fetiței Marie-Jeanne Grădișteanu (1900). Constantin Prodan, care-i tratează prin comparație, sesizând rivalități și tensiuni între cei doi sculptori, relevă în Spaethe o mai pronunțată dimensiune senzualistă specifică secession-ului, iar în Storck o profunzime pe care o asociază unei spiritualizări a materiei și unei reflexivități pusă sub semnul ideii. "Spaethe era un sensual, un voluptuos, îi plac silenii grași, sclavii bețivi, sau modelul femeesc, după care a făcut o bună serie de lucrări între 1909-1916. Storck însă este un gânditor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]