768 matches
-
văzut copii născuți cu două capete, viței cu șase picioare?... și altele și altele. Asta-i din cale-afară gogonată, bădiță!... strigă Codreanu indignat. Ia mai lasă ceva la loc de tocmeală. Bine, n-o fi fost poate tocmai de cinci stânjeni, că n-am măsurat-o, dar de doi stânjeni nici vorbă că a fost. Mă rog, mă rog, nu ne prosti. Mai ai loc de lăsat ca precupețul care cere șapte prețuri. Fie chiar de un stânjen, încă tot e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
picioare?... și altele și altele. Asta-i din cale-afară gogonată, bădiță!... strigă Codreanu indignat. Ia mai lasă ceva la loc de tocmeală. Bine, n-o fi fost poate tocmai de cinci stânjeni, că n-am măsurat-o, dar de doi stânjeni nici vorbă că a fost. Mă rog, mă rog, nu ne prosti. Mai ai loc de lăsat ca precupețul care cere șapte prețuri. Fie chiar de un stânjen, încă tot e o minune. Ascultă, dragă! Degeaba umbli să ne iei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tocmai de cinci stânjeni, că n-am măsurat-o, dar de doi stânjeni nici vorbă că a fost. Mă rog, mă rog, nu ne prosti. Mai ai loc de lăsat ca precupețul care cere șapte prețuri. Fie chiar de un stânjen, încă tot e o minune. Ascultă, dragă! Degeaba umbli să ne iei așa peste picior, ca pe niște mazete 136. Știm și noi ce-i o coadă de vulpe. Atunci înșfăcând un pahar de vin ce sta plin dinaintea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Goia, administratorul domeniului acestuia, în prezența a zece martori. S-a început audierea lor, referitor la bunurile mobile și imobile ale conților Teleki de Szek, distingând cele moștenite de cele date în ipotecă, cele alodiale de cele colonizate, măsurând în stânjeni geometrici (pătrați) fiecare parte din posesiune, calculând apoi mai departe venitul acelora, unitatea de măsură folosită pentru cereale fiind banița de 16 cupe, al fânațelor unitatea de car de 60 de căpițe, în sfărșit, deosebind sesiunile populate de cele pustii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
câte 4 zloți, obținându-se din această taxă un venit anual de 5 florini. În casa de locuit de pe terenul casei de bere locuiește jitarul (paznicul semănăturilor) curții, Ștefan Jakab, iar grădinile din jurul acestui teren, în suprafață totală de 1237 stânjeni pătrați sunt folosite pe considerente alodiale. (cf. Micului Dicționar Enciclopedic Ed. Științifică și Enciclopedică 1978, pământ alodial înseamnă rezervă de pământ seniorială, termen folosit numai în evul mediu) Pe acelaș teren se mai află tot în proprietatea grofului, - o casă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dela ridicare, biserica n-a avut, decât terenul pe care s-a ridicat construcția în suprafață totală de 1280 de mp. pe care se află cimitirul parohial. Mult mai târziu va primi dela statul român cele 5 jugăre și 800 stânjeni de teren arabil, numit Eclejie, «Deasupra Morilor» cu care a fost împroprietărită la 5 august 1922, precum și cu 5 jugăre și 800 de stânjeni de pădure în «Coasta Lupoii» cf. procesului verbal de punere în posesie din 19 mai 1927
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
află cimitirul parohial. Mult mai târziu va primi dela statul român cele 5 jugăre și 800 stânjeni de teren arabil, numit Eclejie, «Deasupra Morilor» cu care a fost împroprietărită la 5 august 1922, precum și cu 5 jugăre și 800 de stânjeni de pădure în «Coasta Lupoii» cf. procesului verbal de punere în posesie din 19 mai 1927 la nr top. 3407/ d/7. Consemnăm în continuare înscrisurile de mână făcute de-a lungul multelor decenii pe cărțile bisericești de către cantorii satului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
proprietăți sau bunuri de valoare biserica nu deține decât terenul pe care e edificat sfântul locaș cu cimitirul din jurul său. Abia la 5 august 1922 primește ca și biserica din Streza, o suprafață arabilă de 5 jugăre și 800 de stânjeni pătrați în Eclejie, iar la 19 mai 1927 alte 5 jugăre și 800 de stânjeni de pădure, situată în raza satului Oprea. Slujitorii altarului rămași în amintirea colectivă a parohienilor din Oprea sunt: preotul Stoica Avram care a păstorit obștea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
locaș cu cimitirul din jurul său. Abia la 5 august 1922 primește ca și biserica din Streza, o suprafață arabilă de 5 jugăre și 800 de stânjeni pătrați în Eclejie, iar la 19 mai 1927 alte 5 jugăre și 800 de stânjeni de pădure, situată în raza satului Oprea. Slujitorii altarului rămași în amintirea colectivă a parohienilor din Oprea sunt: preotul Stoica Avram care a păstorit obștea până în anul 1890. După el a ocupat scaunul parohial vreme de 50 de ani fără
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
devin proprietare ale unor însemnate suprafețe de teren, pe care le va administra primăria, după cum urmează: Prin Hotărârea Nr 211 din 18ugust 1929 a Comisiunii Ocolului Făgăraș, satul Oprea intră în proprietatea următoarelor terenuri: - pădure 300 de jugăre și 650 stânjeni pătrați, - fânaț 11 jugăre, - pășune 18 jugăre neproductiv, - pășunatele din Laita și Valea Doamnei 1354 jugăre și 913 stânjeni. În afară de acestea satul mai are în proprietate: CÂRȚIȘOARA • Monografie 189 - fosta pădure, ulterior pășunat în Fruntea Malului, cumpărată, pentru care există
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
211 din 18ugust 1929 a Comisiunii Ocolului Făgăraș, satul Oprea intră în proprietatea următoarelor terenuri: - pădure 300 de jugăre și 650 stânjeni pătrați, - fânaț 11 jugăre, - pășune 18 jugăre neproductiv, - pășunatele din Laita și Valea Doamnei 1354 jugăre și 913 stânjeni. În afară de acestea satul mai are în proprietate: CÂRȚIȘOARA • Monografie 189 - fosta pădure, ulterior pășunat în Fruntea Malului, cumpărată, pentru care există decizia de întabulare în C.F. Nr 671/1936, - teren pentru local școală primară C.F. 43 top 41 cumpărat de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
publicat în Monitorul Oficial nr. 70 din 23 martie 1925. A fost luată în primire de primarul de atunci, Titu Căpățână prin procesul verbal din 20 august 1928, odată cu grădina și lunca comunală în suprafață de 1 jugăr și 1520 stânjeni pătrați conform Nr. Top de la 315 la 337. A fost dată în arendă în condiții diverse până în anul 1949, când a fost preluată de statul totalitar comunist. În vara anului 1963, moara a fost desființată, localul a revenit din nou
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a stricat obăgia și s-a împărțit pământul la iobagi, sa dat și din pădure circa 700 jugăre la iobagii din Streza pe care o foloseau în comun, adecă în fiecare toamnă se făceau sorți cam de la 2 până la 3 stânjeni de blane socotite o soarte . Asta era din parchet. Pădurea era împărțită în parchete, ca în 80 de ani să ajungă să poți tăia de unde ai început. Lemnele care se uscau prin pădure sau se răsturnau, ori erau rupte de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
jugăre. La noi în Cârțișoara, datorită specificului posibilităților s-au dat numai loturi de completare până la 5 jugăre. La Oprea, au fost atribuite pentru împroprietărirea cetățenilor și a principalelor instituții, biserici, școli, primării, un total de 89 jugăre și 550 stânjeni, respectiv 51,41 hectare, arabil și fânaț, după cum la Streza s-au atribuit 146 jugăre și 501 stânjeni, adică 84,20 hectare, arabil, fânaț și grădini. A fost constituit și un Comitet local pentru Reforma Agrară din 1922, formată din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
La Oprea, au fost atribuite pentru împroprietărirea cetățenilor și a principalelor instituții, biserici, școli, primării, un total de 89 jugăre și 550 stânjeni, respectiv 51,41 hectare, arabil și fânaț, după cum la Streza s-au atribuit 146 jugăre și 501 stânjeni, adică 84,20 hectare, arabil, fânaț și grădini. A fost constituit și un Comitet local pentru Reforma Agrară din 1922, formată din următorii: 1. Grovu George primar comunal președinte 2. Oana George notar, secretar cercual 3. Vulcan Victor preot, membru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de la fiecare autocar după care erau lăsați să treacă, fără a mai fi controlați la bagaje, în afară de pașapoarte, pe care trebuia pusă obligatoriu viza de trecere a frontierei cu data respectivă. Dacă ar fi existat o fântână adâncă de câțiva stânjeni s-ar fi umplut cu banii adunați în numai douăzeci și patru de ore. Acești bani intrau în buzunarul vameșilor. De câte ori nu se plângeau călătorii la autorități de necazurile lor din vămi, dar acestea erau surde ca vântul. De câte ori nu erau întorși
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
deschidă de parcă nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase? Negrilă, înfiorat, cât de frică, cât de frig: Iaca pentru ce dârdâim la miez de noapte în țintirim! Strigoii zgreapțănă să iasă din coșciuge, salcia în noi cât stânjenul... și tot la fofoneață ne stau gândurile. Dracu' s-o ia de fofoloancă; cât îi de mică o aia și te bagă-n draci afurisita, de parc-ar fi "Regina Lumii"... oftează cu năduf Alexa. Isaia se apropie pe alee
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Toate înfățișările de civilizație îl încîntă, făcîndu-l totdeauna să ofteze asupra înapoierii Valahiei. Cât privește arta și frumusețile, Golescu este departe de rafinarea lui Cantemir. El are sperietura primitivului de tot ce e "cu meșteșug" și măsoară valorile estetice cu "stînjenul". În cutare muzeu vienez tot ce-i place este o pajură făcută din săbii și cuțite, pe care de n-ar fi văzut-o cineva ar fi fost "vrednic de pedeapsă". "Cadrele" sunt prețuite pentru "asemănarea" lor și în raport
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și ai altuia să treacă pe rând prin cele două stări. La Veneția îl atrage mașinăria celor doi "draci" care bat orele în turnul ceasornicului. Încolo orașul i se pare fără meșteșug "arhitectonicesc". Cadrele din Palatul Dogilor le măsoară cu stânjenul, Domnul din Milano e evaluat la "240 stînjini". Din pricina simplității, Golescu e în stare de simțiri mai proaspete în fața priveliștii lumii occidentale. Cu incapacitatea lui de a se analiza, el cade în extaze profunde la cele mai neînsemnate lucruri. Sunetul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dar spațiul era restrâns. Eu Îl cunoșteam din timpul ocupației austriece, când mama mea pleca cu ordonanța 126 la târguieli și bea bere neagră. Din 100 lei, cumpăra un palton imitație astrahan, și altele și Îi mai rămânea pentru 2 stânjeni de lemne!! La toți dorim multă sănătate și cele mai frumoase realizări. Marie și Evsei Kalmicov 124 La „Galerie” nu puteam fi. Eram salariat al Muzeului județean. Doar Întâmplarea să mă fi adus În oraș, ca să-l pot vedea pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a parcurs în 36 de ore (V.A. Forescu, Documente, în „Arhiva", an XI, mai-iunie 1900, p. 208). Bucureștii de Iași erau despărțiți de 27 poște, iar poșta era egală cu distanța de aproximativ 20 km sau peste 7000 de stânjeni sau 4-6 ceasuri sau leghe (N. Stoicescu, op. cit., p. 97). Despre drumurile și orașele în Moldova secolelor XVI- XVIII, Marius Chelcu în volumul „Civilizația urbană din spațiul românesc în secolele XVIXVin", editat de Laurențiu Rădvan la Editura Universității „Alexandru Ioan
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că Mihalic de Nodocin a condus direct lucrările de modernizare a rețelei de conducte între anii 18431847, iar pentru cele 14 cișmele publice și 33 particulare dar și pentru scurgerea apei de la Ciric la Golia au fost instalați 4685 de stânjeni de țevi de fier, în locul celor de lut. Urmare că în 1850 serviciul apelor devine o grijă a Departamentului lucrărilor publice, până în 1853 s-au înființat încă 15 cișmele, numărul lor ajungând la 62, cu un debit de 250 mc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
orașul Iași" se arată că „cinci sute fânare în care vor arde lumânări de seu în toate nopțile anului, afară de acele când va fi lună plină la care vreme vor arde numai jumătate din lumânări. Așezate la depărtare de 12 stânjeni unul de altul și prin mahalale la 15 stânjeni, felinarele erau supravegheate de fanaragii târgului iar „Sfatul municipal Iași", se preciza în Regulament, urma „a face toate ispitele câte vor povătui către aflarea unei îndemânatice închipuiri pentru luminarea orașului în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care vor arde lumânări de seu în toate nopțile anului, afară de acele când va fi lună plină la care vreme vor arde numai jumătate din lumânări. Așezate la depărtare de 12 stânjeni unul de altul și prin mahalale la 15 stânjeni, felinarele erau supravegheate de fanaragii târgului iar „Sfatul municipal Iași", se preciza în Regulament, urma „a face toate ispitele câte vor povătui către aflarea unei îndemânatice închipuiri pentru luminarea orașului în chipul cel mai lesnicios, mai economicos și mai sigur
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu numărul cailor și oamenilor de la stațiunile de poștă arată astfel în Despărțirea nr. 1, din Sculeni prin Iași, Vaslui, la Bârlad, cu începere de la 1 mai 1864: Exista și un marș rut a poștei drumurilor, calculat pe 3,5 stânjeni într-o oră, cu plata progonului, câte 2 lei pe calul mare, funcție de numărul poștelor și depărtarea dintre ele. Deoarece prin Jurnalul Consiliului de miniștri din 21 februarie 1853, întocmit de fostul domn Barbu Dimitrie Știrbei și publicat prin Buletinul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]