1,803 matches
-
desbătut și s’au clarificat deplin. Dar când se înmulțesc cei ce nu scapă o ocazie fără a ne ponegri începuturile și trecutul, ca să ne poată apoi contesta pământul, să nu mi se ia nici mie în nume de rău stăruința. Mă obligă de altfel însuși țăranul român, argumentul viu și cel mai puternic al autohtoniei noastre ... O caracteristică tot atât de importantă a unui neam, ca și comunitatea de sânge, este limba. La noi și aceasta e opera țăranului. Limba românească e
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
să bea și el cu mine car n-are curajul” tatăl meu, mama „eu după ce mor dorm somnuri podul, pivnița („mă rog în pivniță”) „nimicul, neîncrederea, neputința au devenit treptele creșterii noastre-n descreștere Negrici - narativ relatare, narare „Cu putință stăruință, un traseu narativ poate fi întrevăzut în mai toate manifestările spiritului” (Simulacrele no.., p. 171) ființa „minimă” din „Ieudul fără ieșire” - Ființa „zadarnic te vei zbate/(...)/fără margini este Ieudul și fără ieșire” - Loc „treizeci de ani de/moarte de la
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
limitele cronologice să fie inflexibile și riguros trasate, perioadei de mijloc a epocii feudalismului românesc fixat, potrivit istoriografiei moderne de referință, între secolul al XIV-lea și până pe la 1716, anul instaurării regimului fanariot în Țara Românească. Ea urmează multisecularei stăruințe a feudalismului timpuriu pe aceste meleaguri, o perioadă marcată de predominarea economiei naturale, de lentoare a încropelilor instituțional-statale, de legislație, de cultură materială și spirituală. Odată întărite structurile politice statale s-au cristalizat și instituțiile prin intermediul cărora societatea și-a
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
și râvnitori ai rugăciunii, exersând aceasta în diferite locuri: pe stânci, pe stâlpi, în copaci, în peșteri, pe lespezi, în păduri, pe vârf de munte, în grote, în chilii etc. Spre exemplu, după mine, un exemplu al voinței puternice, al stăruinței și al nevoințelor pentru rugăciune îl reprezintă Sfântul Serafim de Sarov care s-a rugat stând în genunchi pe o lespede vreme de trei ani de zile. Cu toate acestea, locul cel mai potrivit pentru rugăciune, fie că vorbim de
RUGĂCIUNEA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340974_a_342303]
-
care depășește orice pace. Este acel “față către față” îndreptat spre eternitate, când “Dumnezeu coboară în suflet, iar sufletul urcă la Dumnezeu”, potrivit Părintelui Paul Evdokimov. Așadar, rugăciunea trebuie făcută în duh de pace, cu evlavie, cu smerenie și cu stăruință, deoarece: „Mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului” (Iacob 5, 16). Ștefan Popa Referință Bibliografică: Rugăciunea / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1158, Anul IV, 03 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
RUGĂCIUNEA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340974_a_342303]
-
refăcută, dar la puțin timp, o nouă furtună se abate asupra ei. Stăpânirea străină pedepsește pe călugării și credincioșii din jur, care au participat la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, cu o nouă „stricare” a mănăstirii. Ca urmare a stăruințelor depuse de localnici Curtea de la Viena dă un decret, prin care îngăduie să se repare biserica „dar numai ca biserică de mir”. Deși mănăstirea se desființase, credincioșii o considerau „maică” a celor șapte biserici de pe Valea Rîmețului. Mănăstirea Rîmeț a
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
vreme. Toate aceste categorii menționate nu sunt altceva decât o problemă care ne privește pe noi pe toți chemându-ne în întâmpinare, spre a ne implica și coresponsabiliza în ameliorarea lor, prin acte caritabile și filantropice, prin dragoste și prin stăruință în rugăciune pentru ei. Cu toate acestea însă, Criza familiei de astăzi nu poate fi totuși mai puternică decât binecuvântarea lui Dumnezeu Creatorul care a zis: „Creșteți și vă înmulțiți și stăpâniți pământul!” (Facere 1:28). Dacă îți pui nădejdea
PR. PROF. DR. IOAN C. TEŞU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341414_a_342743]
-
Unirii. De la eforturile diplomatice la cele militare, la o pregătire istorică cu nicio altă asemănare „de trudă a poporului român asupra lui însuși” și în cursul căreia acest popor „de eroi și de mucenici” a izbutit să-și apere cu stăruință și obol suprem „sărăcia și nevoile și neamul!”... Statele feudale românești, dezvoltate separat multe sute de ani datorită vicisitudinilor istoriei trebuiau să găsească acel modus vivendi axis valahorum care să coaguleze toate forțele naționale „de la vlădică la opincă”!”. Și era
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
umilință a inimii în care credem și mărturisim că niciodată nu putem să ne atingem pe merit acele Sfinte Taine, s-o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!" Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un "alibi" pentru toate greșelile duhovnicești
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
umilință a inimii în care credem și mărturisim că niciodată nu putem să ne atingem pe merit acele Sfinte Taine, s-o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!"Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un "alibi"pentru toate greșelile duhovnicești
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]
-
nu a ființei muritoare ce este, ci a modelului de umanitate pe care-l poartă în sine”. Marcel Proust În Egloga a VIII-a vers 63, Vergiliu glosează: „Non omnia possumus omnes” (Nu toți putem de toate) , adică pe lângă voință, stăruință, de care vorbeam cândva și care trebuie să însoțească visele noastre, preocupările noastre cele mai frumoase, există și neputințele noastre. Nu-l putem contrazice pe Vergiliu și nu putem crea alt dicton ca acesta: „Putem face totul!” și nici chiar
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Accente > DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ȘI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE - EXPRESIE A STĂRUINȚEI ÎN TREZVIE ȘI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 29 din 29 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Acum, la împlinirea a 1630 de ani de la mutarea la cele veșnice a fericitului și pururea pomenitului între
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
al Adevărului Bisericii Puterea de mărturisire a adevărului în cazul Sfântului Vasile cel Mare este elocventă. Modul său de a mărturisi adevărul de credință și de viață al Bisericii este un exemplu sugestiv pentru fiecare generație. El a căutat cu stăruință acest adevăr și l-a mărturisit în fața întregii lumi, pentru cei simpli și cei învățați, penru puternicii lumii sau pentru cei de diferite condiții sociale. Sfântul Vasile cel Mare nu a căutat să folosească Sfânta Scriptură sau Sfânta Tradiție pentru
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
minte. Că firesc este ca o cuvântare bună să nu-și ascundă ideile în cuvinte obscure, dar nici să aibă idei de prisos și goale, care să nu atace tema în miezul ei”.[10] Există o foarte strânsă legătură între stăruința în trezvie și mărturisirea Adevărului Bisericii. Puterea de mărturisire nu există în absența unei lucrări lăuntrice de mărturisire nu există în absența unei lucrări lăuntrice și duhovnicești constante, prin care Duhul să copleșească mintea și inima. Cel care trăiește în
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
trupului, acesta va mărturisi cu o forță copleșitoare puterea duhovnicească a adevărului de credință. Sfântul Vasile cel Mare arată că adunarea lăuntrică este o măsură preliminară pentru mărturisirea adevărului, că este o măsură preliminară pentru mărturisirea adevărului, că este esențială stăruința în trezvie și viață duhovnicească pentru trăirea întru Adevăr. În fața ereziei susținută și de împărat, în contextul confruntărilor iminente, Sfântul Vasile cel Mare se adâncește mai mult în lucrarea trezviei pentru a putea mărturisi cu mai multă putere cuvântul de
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
oricine putem amenința, însă pe Vasile nu”. Ibidem, pag. 227. [12] Studia Basiliana 2, Sfântul Vasile cel Mare, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București, 2009, pag. 301. Referință Bibliografică: Despre realismul teologiei și slujirii Sfântului Vasile cel Mare - Expresie a stăruinței în trezvie și în mărturisirea adevărului Bisericii / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 29, Anul I, 29 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
fost milă de văduva al carei fiu murise și i l-a înviat. - A vindecat pe femeia care s-a atins de poala Lui pe ascuns. - A dat exemplu de dărnicie pe văduva care a dăruit doi bănuți și de stăruința pe văduva care-și apară pricina în fața judecătorului nedrept - A iertat-o și scăpat-o de la moarte pe femeia adulterina. - A stat de vorbă cu femeia disprețuita de la fântână din Sihar. - A stat la masă cu vămeșii și femeile păcătoase
METAFORA ÎNCEPUTULUI SI A VIETII de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/342584_a_343913]
-
câteva ore neîntrerupt, de la Richard al III-lea, la Hamlet, Romeo și Cezar. Cu toate astea, cât am stat eu acolo, nu reușise să obțină probe decât pentru reclame la pastă de dinți și anvelope. Am rămas profund impresionat de stăruința cu care mergea la toate castingurile, zi de zi. L-am întrebat cât o s-o mai țină așa. Mi-a răspuns zâmbind: „Până voi reuși.” Îți recomandăm „- Zici că ai terminat Management? Ce știi, mai exact?” „- Păi, să fiu șef
Când vă resping la interviul de job, gândiți-vă la pățania inginerului „trântit” pentru că n-avea cont de Facebook () [Corola-blog/BlogPost/337840_a_339169]
-
acest gând m-am decis să deșir firul istoriei vieții lui Marian Covache, al cărui traseu profesional a fost unul deosebit, ce merită să fie luat drept model de către alții. Sau măcar să învățăm câte ceva din experiența sa, din visele și stăruințele sale. Portretul unui om: Marian Covache Ca să conturez profilul lui Marian Covache l-am rugat să înrămăm împreună un tablou al celor mai importante momente din viața sa, să-și lase mărturisite viziunile ce i-au macinat interiorul sufletesc, în
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343873_a_345202]
-
străbătut de lumină, Plisetskaya a resemantizat conștient grația mișcărilor scenice de o asemenea manieră vizionară, că nu te poți duce cu gândul decât la amplitudinea generoasă a zvâcnetului ei interior. Cu alte cuvinte, acest Orfeu slav, care a învins cu stăruință negura deasă din infern, nu s-a întâlnit deloc degeaba cu planeta Pământ. Trecerea ei longevivă prin arta dansului a ajutat-o să-și alcătuiască din vreme un univers propriu de exprimare, ce seamănă, fără-ndoială, cu o pereche de
IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344049_a_345378]
-
confirmare a alegerii divine, ca o garanție a apropierii sale de creștinism. După câteva luni de la această biruința, În ianuarie 313, Împăratul Constantin cel Mare elaborează vestitul edict de la Milan prin care accorda libertatea de cult generală, cu preferință și stăruința pentru creștinism care era, de altfel, singura religie netolerata. Acest act a fost nu numai un act de dreptate, ci și de favorizare și protejare a creștinilor. În anul 325 Constantin convoacă la Niceea un consiliu care condamna doctrina preotului
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
grabnic i-a eliberat Și apoi prin Sfânta Taină, în CHRISTOS i-a Botezat ! Și-n Britania trimis-a, Preoți pentru Predicat Ce au convertit păgânii, la CHRISTOS Cel Înviat ! Se spune că, pentru Traian (prigonitorul Împărat) Pe DUMNEZEU cu stăruință, ca Să îl ierte, L-a Rugat ! Iar DOMNUL A grăit din Ceruri : "Ruga ti-am îndeplinit ! Dar n-o mai fă pentru păgânii, ce pe creștini i-au chinuit..." Liturghia Darurilor, mai înainte Sfințite DOMNUL prin Grigorie, ne-A dăruit
SF.GRIGORIE DIALOGUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344106_a_345435]
-
locuitorilor din oraș, și nici graiul sătenilor din jurul orașului. După câteva săptămâni de trudă și perseverență, găsise oameni care să-i asculte mesajul Evangheliei, tocmai părea că venise în zadar, că oamenii locului erau preocupați de cu totul alte gânduri. Stăruința sa și rugăciunile necurmate, înălțate Domnului, dădură roade. Domnul îi trimise în cale un om cu totul vrednic. El se numea Nicolas, un agricultor de rând dintr-un sat din preajma orașului. Acesta și de familia sa trăiau din truda cultivării
FRAŢI DE SUFERINŢĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344102_a_345431]
-
Uită de cei din jur, Provocând durere mare-n mii de inimi, Care l-au ajutat permanent. Anii curg în șiroaie repezi, Ca un izvor necurmat, Care nu se poate opri, Iar stelele privesc stinse către celest, Rugându-se cu stăruință. Zilele, încep să alerge spre apus, Vestind venirea toamnei, Care seceră viața muritoare a spiritelor, Făcându-le să zacă-n întunericul deznădejdii. Duhurile muribunde, stăpânind vlaga pământului, Încep să capete speranță-n găsirea raiului, Distrug tot ce se află-n
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
eliberarea divină, Care-o așteaptă permanent, Cu speranța aripilor deschise. Bozgunul mult prevăzut al sorții, Se -ntețește strașnic, Mistuindu-mă pe zi ce trece, Iar lanțurile infirmului hain, Se strâng mai tare Și mă macină necontenit. Inima, rugându-se cu stăruință la pronia divină, Evadează din zalele maladiei Și se înalță luminoasă, La cerul curat al meteorilor strălucitori, Uitând de tortura suferințelor întunecate. Libertate În pajijștea casei stăteam adesea, Și priveam micile perle cosmice Cum se zbânțuiau-n întunericul nopții, Fără
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]