779 matches
-
credibilă, ce a depășit barierele timpului. Comicul acestui autoportret are un patos al său, deoarece cititorul percepe, ceea ce personajul nu reușește, și anume că puterea argumentației ei acoperă și conține mirajul unei vieți care este de fapt o minciună.469 Stareța, un alt personaj feminin semnificativ din rama Povestirilor din Canterbury, devine, simbolic, exponenta celei de-a doua puteri în stat, după cea 464 H. Marshall Leicester, Jr., art. cit., p. 175. 465 Elaine Tuttle Hansen, art. cit., pp. 407-408. 466
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Bernard F. Huppé, A Reading of the Canterbury Tales, State University of New York, 1964, p. 108 apud David S. Reed, art. cit., p. 74. 129 politică, dominația eclesială, care avea o influență de netăgăduit asupra laicilor și nu numai. Maica stareță Eglantina, nume ce amintește de eroinele unor romane medievale 470 , călătorește cu o adevărată suită, însoțită fiind de o altă călugăriță, „diaconiță-n cin”471 „și preuți trei”472, surâde permanent, într-o încercare certă de a atrage atenția asupra propriei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și acest lucru nu este surprinzător, deoarece este cunoscut faptul că în epoca Evului Mediu cei care aderau la o grupare monastică aveau acces la educație, mănăstirile rămânând, pentru secole de-a rândul, puternice focare de cultură. Sensibilitatea afișată a stareței poate fi interpretată și ca o mască abordată de personaj pentru a se înscrie în tendințele pioase, mistice, sentimentale ale epocii medievale în legătură cu manifestarea sentimentului religios. 475 Ironia naratorului este atât de fin inserată în text, încât aproape fiecare vers
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fiecare vers poate avea înțelesuri multiple: „și nu jura decât pe Sânt Elie”476, adică nu jura în nici un fel, deoarece Seinte Loy, potrivit legendei, a refuzat să jure într-o împrejurare când regele Dagobert i-a cerut aceasta.477 Stareța nu crede așadar cu sfințenie în nimic, nu are convingeri puternice în ceea ce privește vocația monahală, se retrage din fața oricărei mărturisiri vădite de credință. Se dovedește, în schimb, extrem de manierată („La mese-avea aleasă-apucătură:/ N ar fi scăpat un dumicat din gură/ și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
strugurele-n soare,/ și cu pafta de aur lucitoare”482), iar inscripția pe care o afișează la gât nu mai are nevoie de nici un comentariu, deoarece deviza ei în viață este mai mult decât elocventă: „Amor vincit omnia” 483 . Portretul stareței, care reliefează preocuparea personajului pentru tot ceea ce este amănunt, cochetărie, emoție, ne-o înfățișează ca pasionată de moda timpului și nu de canoanele bisericești.484 Criticii literari au remarcat frecvent că autorul a îndrăgit în mod deosebit acest personaj, deși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Prologul general, folosind frecvent adverbul ful, care în engleza contemporană ar însemna very, adică „foarte”. Se ajunge astfel la unele superlative în comportamentul și atitudinea personajului. „Deși era o femeie rafinată, era departe de perfecțiune în vocația aleasă, aceea de stareță.”485 Personajul feminin aparține unei stări sociale privilegiate, este bogată și i se aduce mereu laudă sau i se fac reverențe. Descrierea pe care i-o realizează naratorul este detaliată.486 „Chaucer știe să creeze complexitate chiar și atunci când folosește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se fac reverențe. Descrierea pe care i-o realizează naratorul este detaliată.486 „Chaucer știe să creeze complexitate chiar și atunci când folosește un stil simplu, sau mai curând cu un stil care ar putea fi catalogat ca simplu descriptiv.”487 Stareța, pe care naratorul încearcă să o înfățișeze ca pe o ființă pioasă, sfârșește prin a fi portretizată, într-o sinceritate femecătoare, ca o eroină de roman, astfel realizând, 479 Ibidem, p. 32. 480 Ibidem, p. 31. 481 Ibidem, p. 32
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
comportă ca o eroină din romane atrage simpatia tuturor, chiar și a naratorului, pe care îl fascinează. „Deși nu este un personaj feminin complex, portretul ei reprezintă cu siguranță unul dintre cele mai izbutite din istoria literaturii engleze.”489 Credința stareței, la fel ca cea prezentă la micul erou al isorioarei relatate auditoriului constituit din veselii pelerini, după cum vom sublinia imediat, ține de ritual, de o percepție rudimentară, de emoție, nu se cunosc de către personajul feminin fundamentele teoretice, doctrina, cum ar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de emoție, nu se cunosc de către personajul feminin fundamentele teoretice, doctrina, cum ar fi fost firesc pentru o față bisericească.490 Religiozitatea se baza mai mult pe afecțiunea manifestată față de realitățile înconjurătoare, față de lumea sensibilă a animalelor sau a copiilor, stareța preferă armonia cântecului liturgic în defavoarea pătrunderii adevărului religios pe care acesta îl conține. Are un fel de gingășie ce amintește de cultul faranciscan al valorizării întregii naturi înconjurătoare.491 Donna demonicata, tipologie în care am încadrat atât târgoveața din Bath
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cântecului liturgic în defavoarea pătrunderii adevărului religios pe care acesta îl conține. Are un fel de gingășie ce amintește de cultul faranciscan al valorizării întregii naturi înconjurătoare.491 Donna demonicata, tipologie în care am încadrat atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul general, naratorul ni se confesează că târgoveața râde și domină prin glasul ei, simțindu-se bine în compania în care se află, pe când primul atribut ce i se conferă stareței este acela al timidității
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul general, naratorul ni se confesează că târgoveața râde și domină prin glasul ei, simțindu-se bine în compania în care se află, pe când primul atribut ce i se conferă stareței este acela al timidității, al discreției, al liniștii. Este cel mai semnificativ contrast între aceste două personaje atât de diferite. Una este pudică și rezervată, chiar dacă numai pentru a impune o imagine a onorabilității, alta excesiv de dinamică și de spontană
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
al timidității, al discreției, al liniștii. Este cel mai semnificativ contrast între aceste două personaje atât de diferite. Una este pudică și rezervată, chiar dacă numai pentru a impune o imagine a onorabilității, alta excesiv de dinamică și de spontană pe parcursul călătoriei. Stareța nu vorbește niciodată în acele pauze care se fac între povestiri. Harry Bailly, hangiul, dă dovadă de o politețe excesivă atunci când o invită pe reprezentanta cinului monahal să-și rostească povestirea, este delicat cu persoana ei. Pe de altă parte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai amplu prolog, cu tentă vădit autobiografică, 488 Ibidem. (trad. n.) 489 Ibidem. (trad. n.) 490 Carolyn P. Collette, art. cit., pp. 149 150. 491 Ibidem, pp. 141-142. 132 iar tehnica ei discursivă este remarcată de ceilalți tovarăși de călătorie. Stareța laudă în povestirea ei puritatea și evlavia unui copil care învață un cântec religios și va fi convertit într-un martir. Târgoveața își descrie violența verbală față de soții ei, dezbate întrebările care o frământă, intră în conflict cu autoritatea vremii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
convertit într-un martir. Târgoveața își descrie violența verbală față de soții ei, dezbate întrebările care o frământă, intră în conflict cu autoritatea vremii și spune o istorioară în care victoria revine abilității unei femei de a-și susține cauza.492 Stareța este mult mai feminină, pe când târgoveața ni se înfățișează oarecum virilizată și declarativ vicioasă, simbol al păcatului, al căderii.493 Maica Eglantina își propune să rostească pelerinilor un miracol prin care să aducă preamărire Fecioarei Maria, de aceea începe discursul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care mama îndurerată îl caută și miracolul surprinzător al Stăpânei celeste.494 Episodul în care mama își caută îndurerată fiul poate fi corelat cu un episod biblic: Fecioara Maria în căutarea propriului Fiu. Femeia devine o emblemă a mamei îndurerate. Stareța mizează pe declanșarea emoției: miracolul se produce, corpul copilului va fi descoperit, ucigașii pedepsiți. Viziunea ei asupra lumii este îngustă.495 Povestirea sensibilizează auditoriul, uciderea nevinovatului copil trimite simbolic cu gândul la uciderea lui Hristos, paralelismul fiind foarte explicit.496
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este o temă comună a misterelor medievale.497 Dar povestirea rămâne, ca specie literară, un exemplu de miracol al Fecioarei Maria, cea care intermediază între Dumnezeu și omenire, acest gen de istorisiri având o mare circulație în Evul Mediu.498 Stareța se referă frecvent la martir ca fiind „micul copil”, iar pe Fecioară o denumește „mama lui Hristos”, atrăgând astfel atenția asupra umanității Fiului lui Dumnezeu, ca modalitate de a face mai accesibilă taina întrupării divinității pentru a oferi lumii salvarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Prologul general. Utilizează deseori adjectivul „mic”, este sensibilizată vizibil de mucenicia copilului, atitudinea ei devine antisemită, dar, în același timp, este naivă și simplă. Sfârșitul povestirii ne impresionează prin aceeași pietate și tandrețe față de soarta nefericitului și inocentului sacrificat. Povestirea stareței accentuează faptul că religia nu este pentru ea ceva legat de lumea reală, ci mai mult o utopie, cu toate acestea personajul feminin sfârșește prin a părea mai puțin vicios decât ni se înfățișase inițial. Religia reprezintă pentru femeia Bisericii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și-l permite, un element care nu-i stârnea controverse, dar care nici nu spunea prea multe despre divinitate.501 Copilul este atras de frumusețea cântecului, dorește să îl învețe, deși nu îl înțelege. La fel ni se înfățișează și stareța: ignorantă în ceea ce privește esența, substanța religiei căreia i-a aderat, preferând o inocență a necunoașterii, a inculturii, care însă nu poate fi catalogată decât negativ. Stareța pare a prelua sensul literal al cuvintelor lui Hristos 497 Ibidem, p. 113. 498 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cântecului, dorește să îl învețe, deși nu îl înțelege. La fel ni se înfățișează și stareța: ignorantă în ceea ce privește esența, substanța religiei căreia i-a aderat, preferând o inocență a necunoașterii, a inculturii, care însă nu poate fi catalogată decât negativ. Stareța pare a prelua sensul literal al cuvintelor lui Hristos 497 Ibidem, p. 113. 498 Ibidem, p. 118. 499 Carolyn P. Collette, art. cit., p. 142. 500 Ibidem, p. 143. 501 Ian Robinson, Chaucer's Religious Tales, în „The Critical Review
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
umană, nu este malefică, ci doar coruptă și superficială, Chaucer manifestând o vădită simpatie față de acestă reprezentantă a cinului monahal. Portetul celei de-a doua maici nu este, din păcate, conturat de către narator, bănuim doar că, făcând parte din suita stareței, a împrumutat ceva din preocupările acesteia. Incipitul povestirii ei este în aceeași notă moralizatoare, ea condamnă lenea, văzută ca un păcat grav.503 Curios este că tocmai accedia li se reproșa călugărilor vremii, iar cuvintele rostite de maică nu pot
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Domnului, o rugăciune adresată ei. Este evident că aceste membre ale cinului monahal se înscriu pe un traseu normal, acela al discursului religios, dar am putea vedea aici și o aspirație spre puritate, spre o inocență pierdută. Călugărița din suita stareței este o persoană instruită, oferă ascultătorilor o poveste despre o donna angelicata, sfânta Cecilia, al cărei nume, mai exact etimologia și simbolistica, încearcă să-l explice, oferindu-ne un mic tratat onomastic. Sfera lecturilor unei monahii era strâns legată de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o alternativă feminină a situației reliefate anterior, în povestirea a doua din ziua a noua: o călugăriță tânără, „de neam, de o frumusețe răpitoare”535, are un ibovnic și este descoperită de celelalte maici. Acestea o pândesc și o pârăsc stareței, percepută de toate drept „sfântă și bună cum e pâinea caldă”536, care însă, în momentul acela, se afla în chilia ei cu un preot și din greșeală și-a pus pe cap nu vălurile, ci izmenele 534 G. Boccaccio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
acela, se afla în chilia ei cu un preot și din greșeală și-a pus pe cap nu vălurile, ci izmenele 534 G. Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 59. 535 Ibidem, vol. II, p. 355. 536 Ibidem. 146 bărbatului. Limbajul stareței, deși neredat în mod direct, nu este nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască pe fată cu sudălmi cumplite”, „însoțea sudălmile cu strașnice amenințări”537. Fata, descoperind izmenele, îi rostește o replică ironică și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască pe fată cu sudălmi cumplite”, „însoțea sudălmile cu strașnice amenințări”537. Fata, descoperind izmenele, îi rostește o replică ironică și cu substrat superioarei, toate călugărițele descoperind adevărul. Stareța își schimbă discursul, transformând injuriile în cuvinte îngăduitoare la adresa poftelor trupești ce nu pot fi stăvilite. Mănăstirea se transformă într-un lupanar, în care fiecare caută desfătarea, în loc de a urma slujirii lui Dumnezeu. Spațiul sacru se convertește regretabil într-un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]