780 matches
-
convingerile catolice ale lui Filip nu mai atrag critici din partea scriitorilor de limba engleză, Filip este încă perceput de a fi fost "pios în mod nejustificat" în viața sa personală. În special, din 1640 încoace el a solicitat sfatul unei starețe, María de Ágreda, cu care a schimbat mai multe scrisori. Acest lucru nu l-a oprit pe Filip de a avea numeroase aventuri, în special cu actrite; cea mai faimoasă dintre acestea a fost actrița-amantă María Inés Calderón (La Calderona
Filip al IV-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/310286_a_311615]
-
unele reparații și înbunătățiri la clădirile anexe. Pe 20 iulie 1959, regimul comunist, printr-un act arbitrar, modifică statutul mănăstirii, transformând-o în mănăstire de maici prin aducerea a 21 de călugărițe de la Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea), în frunte cu stareța acestora Evghenia Racoviță (1959 - 1964). Maicile care au urmat în stăreție, au contribuit la refacerea și modernizarea vieții monahale din acest lăcaș de închinăciune, astfel că, în ziua de azi, se prezintă ca "un giuvaer al artei medievale românești" bine
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
a fost refuzată de fiecare dată, într-un caz răspunsul fiind “ Nu acceptăm mesajere aici”, cu referire la faptul că nu avea nici un ban și nici prea multa educație. După mai multe săptămâni de căutare, în cele din urmă Maica Stareța a unei mănăstiri închinate Fecioarei Maria decide să îi acorde o șansă și o acceptă cu condiția să poată plăti pentru șederea în mănăstire. Faustina nu știa nimic despre mănăstirea în care intrase, cu excepția faptului că fusese primită acolo. Dar
Faustina Kowalska () [Corola-website/Science/327667_a_328996]
-
cercetat. În anul 1976 Biserica Mare a mănăstirii Celic - Dere a fost declarată monument istoric. Începând cu 1 ianuarie 1990 mănăstirea Celic - Dere a fost trecută în subordinea Arhiepiscopiei Tomisului - Constanța, înființată tot cu aceeași dată, Arhiepiscop fiind Lucian Tomitanul. Starețele Mănăstirii Celic - Dere de la 1847 până în prezent: Singlitichia Socolova, Apolinaria Horbencova, Antonia Macarova, Arhilaia Calinicova, Antonia Macarova (a doua oară, 1900-1909), Mihaela Panaiot (arhimandrita, 1909-1921), Pamfilia Iordache (1922-1923), Cleopatra Lazu (1924-1925), Paraschiva Dumitrescu (1926-1940), Epraxia Stănei (1940-1941), Paraschiva Dumitrescu (a
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
1981-1991), Irina Gociu (1991-1996), Meletina Popa (1996-2002), Casiana Mareș din 2002 până în prezent. La 9 martie 2002, viețuirea de sine a fost înlocuită, pentru îmbunătățireas vieții monahale, cu rânduiala vieții de obște. Tot atunci, călugărița Casiana Mareș a fost numită stareța mănăstirii de către I. P.S. Teodosie al Tomisului. Din 25 martie 2008 s-a reînființat Episcopia Tulcei, avînd în frunte pe P.S. Dr.Visarion Bălțat, care a sfințit și corpul de chilii pentru maici, o bucătărie și o trapeză, în ziua
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
important din viața mânăstirii, acela în care, însăși Maica Domnului, prin această icoană, le-a încredințat de permanenta Ei purtare de grijă. Maicile spun că au auzit un glas din această icoană prin care Maica Domnului le spunea; „ Eu sunt stareța voastră, nu vă temeți”. În 1909, în mănăstire a funcționat o școală primară și una profesională în limba română. Cărțile de citire erau Ceaslovul, Psaltirea și Octoihul. Au existat și ateliere de pictură bisericească și de țesături de broderie. Astăzi
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
căsnicie fericită, îngrijindu-se cu atenție și de dependenții casei și de săracii din Roma. După moartea lui Lorenzo (1436) a intrat în mănăstirea Oblatelor Benedictine de la Tor de Specchi, întemeiată de ea. Ar fi urmat să preia funcția de stareță, dar a murit la 9 martie 1440. Este reprezentată iconografic împreună cu un înger, deoarece își vedea adesea îngerul păzitor, ce o însoțea pretutindeni. Sărbătorită în Biserica Catolică la 9 martie.
Francisca Romana () [Corola-website/Science/303193_a_304522]
-
2 și Ion Simionescu 3, iar istoricul literar Lucian Predescu4o menționează în Enciclopedia Cugetarea. După decesul soțului, George Lecca, se retrage la Mănăstirea Văratec, unde se dedică, cu pasiune, vieții monahale, iar în răstimpul 1940-1942 și 1946-1951, cât a fost stareță, s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, de perfectarea atelierelor de țesătorie și broderie și, firește, de învățământul seminarial monahicesc. Aici, la Mănăstirea Văratec, călugărița și scriitoarea Irina Lecca s-a aflat într-un permanent dialog cu sine, cu celelalte
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
Moldove tânăra Zinaida Cazacu depune jurămăntul monahal primind numele Parascheva în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva. Astfel ea devine prima călugăriță Mănăstirii Hîncu după redeschiderea complexului monahal. Pe 27 octombrie 1993, la hramul mănăstirii maica Parascheva, prin decret mitropolitan, este numită stareță a mănăstirii cu titlul de egumenă. „ "De multe ori biruiți, de multe ori supuși, dară niciodată abatuți pînă la pamînt și deznădăjduiți, îi vedem folosindu-se de tot prilejul, și de la 1366 și pînă la 1688, stînd de-a pururi
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
tînăra Zinaida Cazacu depune jurămăntul monahal primind numele Parascheva în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva. Astfel ea devine prima călugăriță a Mănăstirii Hâncu după redeschiderea complexului monahal. Pe 27 octombrie 1993, la hramul mănăstirii, maica Parascheva, prin decret mitropolitan, este numită stareță a mănăstirii cu titlul de egumenă .
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
de către gruparile yakuza este pseudo-înrudirea. Astfel definește acesta relația de tip oyabun - kobun, ca fiind o pseudo-înrudire. O reprezentare și exemplificare pentru buna înțelegere a acestui concept este relația dintre maestru și discipol, cea dintre nași și fini, dintre maica stareță și cele supuse ei. Aceste exemplificări întocmite de către Ishino se bazează în totalitate pe o ideologie religioasă, măcar că există și alte tipuri de ideologii pe care se pot concretiza astfel de “înrudiri”. Spre exemplu, o atfel de pseudo-înrudire poate fi
Yakuza () [Corola-website/Science/308552_a_309881]
-
Christine. Trei ani mai târziu, i-a fost luată fiica. În luna martie a acelui an, deși divorțul nu a fost finalizat, au apărut primele știri privind iminenta recăsătorie a lui Wilhelm de Orania. Soția lui urma să fie fosta stareță de Jouarre, Charlotte de Bourbon-Montpensier, o fiică a lui Ludovic al II-lea de Bourbon, Duce de Montpensier, și a primei lui soții, Jacqueline de Longwy. Revoltați la această știre, unele dintre rudele Annei au cerut returnarea zestrei în ciuda posibilei
Anna de Saxonia (1544-1577) () [Corola-website/Science/333989_a_335318]
-
Măicuța Veronica (nume la naștere: "Vasilica Gurău"; n. 26 august 1922, comuna Tudor Vladimirescu, județul Galați - d. 14 septembrie 2005, Mănăstirea Vladimirești) este întemeietoarea și stareța Mănăstirii Vladimirești (1940-1955 și 1990-2005) și autoarea a mai multor scrieri. A fost, ca și alți călugări și maici, prigonită de sistemul comunist și închisă în închisorile de la Jilava și Miercurea Ciuc. Măicuța Veronica, pe numele de botez Vasilica (Lica) Gurău
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
la Liceul de fete din Brăila. Este ajutată de Părintele Ioan, care fusese hirotonit preot pe seama Sfintei Mănăstiri de la Vladimirești pe 18 decembrie 1949. În vara anului 1951 dă bacalaureatul la Liceul din Brăila. Patriarhul Justinian vizitează Vladimireștiul. Îi dă stareței crucea de stavroforă și numește mănăstirea în Cartea de Aur: "„Podoabă a monahismului românesc”", apoi a considerat-o într-un moment de entuziasm "„floarea mea de butonieră”". Mai târziu însă, nu s-a mai implicat în apărarea mănăstirii și a
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
și episcopi atât ortodocși cât și catolici. Moare pe 14 septembrie 2005. Întoarcerea la Domnul a maicii Veronica a fost trecută sub tăcere de toate instituțiile bisericești sau laice; nici un comunicat de presă din partea B.O.R. în memoria acestei starețe de o mare anvergură duhovnicească. Măicuța și-a condus viața și activitatea după "Vedeniile" pe care le-a avut tot timpul vieții, despre care a scris în cărțile sale. Prima vedenie a avut loc pe 22 octombrie 1937 - cităm din
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
anul 1960, in urma decretului 410/1959, biserica trecând la parohia din satul Herăstrău, ca biserică de mir. Abia peste 8 ani, în anul 1968, aici se va întoarce maica Petronia Ciornea. În continuare, obștea a crescut la cinci viețuitoare, stareță devenind maica Petronia care, datorită vârstei înaintate, cedează după anul 1993 conducerea. Biserica mănăstirii poartă hramurile „Adormirea Maicii Domnului" și „Pogorârea Sfântului Duh". Biserica este o construcție din lemn pe fundație din bolovani de piatră legați cu ciment. Aceasta are
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
rămână intangibile. În același timp îmi spusei: Ea nu e frigidă și totuși e și frigidă sau mai bine zis o frigidă în gândire, în timp ce viața corpului ei mocnește reprimată. În alte condiții, de fanatism religios, ar fi ajuns maică stareță, dar dintre cele care l-ar fi trădat pe Cristos ca să se chinuiască apoi în remușcări. în această lumină putea fi adevărată afirmația ei că o privisem atunci pe stradă ca pe o curvă. Își reveni și se uită la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fractură de călcâi. Deznădăjduiți ajung în colonia leproșilor unde cumpără o barcă cu care vor porni pe mare în direcția Honduras. Ajungând pe un țărm necunoscut prin mai multe peripeții ajung la granița cu Columbia, unde vor fi trădați de stareța unei mânăstiri și vor fi din nou prinși de soldați. După ispășirea pedepsei Papillon și Dega vor fi deportați pe Insula Diavolului (Île du Diable), de unde n-a reușit nimeni să evadeze. Dega începe să se ocupe cu grădinăritul, pe când
Papillon (film) () [Corola-website/Science/331579_a_332908]
-
de data aceasta satul “unde a fost curtea lui Petru Vrană”. Locuitorii celor două sate erau scutiți de toate dările și slujbele datorate domniei, ei fiind obligați “să păzească această mânăstire și să lucreze acestei mânăstiri”. La 16 martie 1490, stareța Eufrosina cu toate surorile ei, au venit în fața domnului și au închinat mânăstirea lor, cu satul Balasinești, mânăstirii Putna. Mânăstirea Humor, cu hramul Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, a fost ridicată de Oană vornicul, pe moșia lui, înainte de anul 1415
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ctitoriei sale “pentru sănătatea și mântuirea doamnei noastre Maria și pentru sănătatea și mântuirea copiilor noștri”. Domnul mai cumpără satul Măcicătății (Măcicătești) de la nepoții lui Jurj Stărostescul și ai lui Mihul Stărostescul, pe care îl dăruie Putnei. În aceași zi, stareța Eufrosina și cu surorile de la mânăstirea Horodnic închină Putnei, mănăstirea lor. La 16 martie 1490, Ștefan cel Mare cumpăra satul Voitin de la copiii lui Hărman, nepoții lui Iațco, cu poiana unde a fost mânăstirea lor și “pământul cel vechi”, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
documente în care sunt menționate sloboziile. La 23 februarie 1453, Alexandru voievod dăruie “mânăstirii noastre”, care este lângă Suceava, mânăstirii lui Iațco, unde este hramul Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, să-și întemeieze un sat în hotarul mânăstiresc. La mânăstire, stareță era Fevronia, deci era o mânăstire de maici. Problema, care se pune, era aceea de a atrage oameni, care să se așeze în satul mânăstirii, din care cauză se arată în privilegiu că “pe oricine vor chema, sau din țară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
temeinic organizată, că nu exista nici o activitate care să nu fie supusă la o dare față de domnie. Vornicii de Suceava nu aveau voie să se amestece în treburile mânăstirii și nici un alt funcționar nu avea dreptul să îi judece decât stareța mânăstirii. Pare că este vorba de imunitate dar, în afara stareței, oamenii puteau fi chemați, și “înaintea domniei mele”. Așadar, domnul păstra și în acest caz excepțional dreptul de judecată. Nu se amintește nimic în legătură cu oastea, ceea ce înseamnă că locuitorii satului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fie supusă la o dare față de domnie. Vornicii de Suceava nu aveau voie să se amestece în treburile mânăstirii și nici un alt funcționar nu avea dreptul să îi judece decât stareța mânăstirii. Pare că este vorba de imunitate dar, în afara stareței, oamenii puteau fi chemați, și “înaintea domniei mele”. Așadar, domnul păstra și în acest caz excepțional dreptul de judecată. Nu se amintește nimic în legătură cu oastea, ceea ce înseamnă că locuitorii satului nu erau scutiți de oaste, așa cum se întâmpla cu țăranii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
erau călugărițe la Mănăstirea Bistrița. Nu cunoaștem ce pedepse au primit acestea 95. Sergiu Popescu își aducea aminte că în 1950, când se afla încarcerat la Securitatea din Craiova, a auzit femei plângând. Erau două călugărițe, una dintre ele fiind stareța Olga Gologan, care „i-au spus că au fost bătute, torturate și chiar siluite și că au nevoie de cârpe“96. Cinci dintre membrii grupului Arnota au fost asasinați la Timișoara în 1950: Ion Cetățeanu, Mircea Măzăreanu, Gheorghe (Ghiță) Pele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
trimisul nostru special”. (M. Mouillaud, J.-F. Tetu, 2003, p. 140) Virtuțile citatului se arată cu precădere în textele lungi. Folosit cu abilitate, el oferă reportajului acea brumă inspirată de autenticitate și, în plus, sparge monotonia secvențelor discursive, sincopându-le. Maica stareță a depășit de mult îndoielile și ironiile celor din sat, care o întrebau de departe: «Măicuță, ce păcate ai mai făcut la Agapia de te-au pedepsit să vii aici, la Agafton?»” (Formula AS, nr. 691, p. 19). Lucrurile se
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]