15,855 matches
-
primară, fiind neprevizibilă, lipsită de rigurozitate, oferă autorităților administrative o marjă extrem de largă de apreciere și, în același timp, discreționară în privința acțiunilor și măsurilor ce pot fi dispuse. A menționat reclamantul că, prin jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat de principiu că „prin nicio lege nu se poate stabili ori înlătura, prin extindere sau restrângere, o competență a unei autorități, dacă o asemenea acțiune este contrară dispozițiilor ori principiilor Constituției“. De asemenea, prin nota de ședință depusă la dosarul
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
și Social, instanța reține următoarele: Potrivit art. 141 din Constituția României, Consiliul Economic și Social este organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înființare, organizare și funcționare. Așa cum a statuat și Curtea Constituțională în considerentele Deciziei nr. 391 din 8.06.2021 invocate de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, „art. 141 din Constituție se rezumă doar la consacrarea rolului Consiliului Economic și Social ca organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, iar pentru
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
din această latură a influențat soluția în latura civilă. ... 19. Raportând dispozițiile art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013 la scopul recursului în casație, prin Decizia nr. 207 din 25 martie 2021, mai sus menționată, paragraful 22, Curtea a statuat că restrângerea de către legiuitor a sferei hotărârilor ce pot fi supuse casării la cele prevăzute de dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, așa cum acestea au fost modificate prin prevederile art. 102 pct. 267 din
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
cauză. ... 31. Or, în considerentele Deciziei nr. 3 din 20 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, s-a arătat că „Pe calea recursului în interesul legii nu se poate statua o concluzie general valabilă de natură a asigura unificarea practicii judiciare, având aptitudinea de a fi aplicată în fiecare cauză aflată pe rolul instanțelor de judecată, de vreme ce stabilirea anumitor chestiuni este rezultatul aprecierii materialului probator sau al anumitor
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
din 1864), cât și dispozițiilor art. 2.343 din noul Cod civil, contractul de ipotecă este un accesoriu al contractului principal, din care izvorăște creanța garantată prin contractul de ipotecă. ... 49. Cu toate acestea, sub imperiul vechiului Cod civil, s-a statuat în practică și doctrină asupra caracterului de drept real accesoriu al ipotecii, dublat de natura acestuia de garanție, dreptul de ipotecă neputând supraviețui dreptului principal de creanță. ... 50. Abia noul Cod civil, prin art. 2.504 alin. (1), a introdus o
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
executarea silită“. ... 54. Prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 17 aprilie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5,art. 201 și art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil și ale art. 6 alin. (4),art. 2.512 și art. 2.513 din Legea nr.
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
la acțiune din Codul civil și se aplică doar acesteia, neputând fi utilizat în privința prescripției executării silite din Codul de procedură civilă. Așadar, se impune a fi avut în vedere art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, care statuează, în opinia autorului punctului de vedere, că actualul Cod de procedură civilă este aplicabil executării silite (deci inclusiv prescripției executării silite), în măsura în care executarea a fost cerută după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă. ... 67. Referitor
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 76/2012), dar și deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite nr. XIII din 20 martie 2006 și nr. 31 din 16 noiembrie 2009 prin care s-a statuat că, în materie de executare silită, este incidentă norma în vigoare la data realizării executării, inclusiv cu privire la constituirea titlului, ca primă etapă în declanșarea procedurii execuționale, indiferent dacă nașterea creanței a avut loc anterior. ... 112. Prin alte hotărâri
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
materie contravențională, persoanele supuse unei acuzații în această materie fiind discriminate printr-o astfel de îngrădire atât față de persoanele supuse procedurii penale, cât și față de majoritatea persoanelor care exercită o acțiune civilă. Precizează că astfel cum s-a statuat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, acuzația contravențională reprezintă de facto o acuzație în materie penală, iar persoanele supuse acestei proceduri trebuie să beneficieze de drepturile și garanțiile specifice procedurii penale. Învederează faptul că din perspectiva dreptului procesual civil
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
rezonabilă luând în considerare natura administrativă a procesului-verbal. Totodată, Curtea a reținut, la paragraful 20 al acestei decizii, că în noua reglementare procesual civilă apelul constituie o cale ordinară de atac cu caracter devolutiv, prin intermediul căreia instanța de apel statuează atât în fapt, cât și în drept, în timp ce recursul a fost conceput drept cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege. 16. În acest context, în
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
2/2001 prin raportare la art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, prin Decizia nr. 389 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 28 august 2020, paragrafele 33 și 37, Curtea a statuat că exceptarea de la accesul la calea de atac a recursului este dată de faptul că justițiabilul se află într-o procedură de judecată specială față de cea de drept comun, ceea ce se constituie într-un criteriu obiectiv și
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
generală. Stabilirea procedurii de judecată speciale nu are un caracter arbitrar, fiind o concretizare a unei necesități de soluționare rapidă și simplificată a unor cereri de un anumit cuantum care reflectă aspecte cotidiene ale vieții sociale. Prin urmare, Curtea a statuat că nu se poate reține încălcarea art. 16 din Constituție. 19. Așadar, având în vedere jurisprudența precitată, Curtea constată că prin reglementarea unei singure căi de atac - cea a apelului - împotriva hotărârilor prin care se soluționează plângerile contravenționale, deci a
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). ... 28. În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, și prin Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit). ... 29. Totodată, prin Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunțată în Cauza Thlimmenos împotriva Greciei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista justificări obiective și rezonabile (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
instanța constituțională apreciază că sunt aplicabile, mutatis mutandis, cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015, paragraful 34, în care a statuat că, „deși protejarea drepturilor salariatului, aflat în raporturi de subordonare față de angajator, reprezintă o formă de a asigura însăși protecția dreptului la muncă, ca drept fundamental, legiuitorul este ținut, în egală măsură, să asigure protecția drepturilor angajatorului, prin instituirea
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 19 februarie 2018, sau Decizia nr. 4 din 16 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 17 februarie 2014). Astfel, Curtea a statuat că justificarea suspendării plății pensiei în situația avută în vedere de dispozițiile de lege criticate ține de faptul că persoana în cauză beneficiază de acest drept în considerarea faptului că și-a pierdut total capacitatea de muncă, fiind încadrată în
DECIZIA nr. 324 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258431]
-
ceea ce privește critica raportată la art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea observă că, în Decizia nr. 653 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2015, paragraful 19, a statuat că art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 nu conține dispoziții de lege cu efect retroactiv, ci stabilește că, începând cu data intrării sale în vigoare, plata pensiei de invaliditate acordată persoanelor încadrate în gradul I sau
DECIZIA nr. 324 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258431]
-
6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea nr. 263/2010. Textul de lege nu anulează drepturile obținute în mod legal până la data intrării sale în vigoare. ... 16. Cu referire la invocarea art. 44 din Constituție, Curtea a statuat că sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau a fondurilor de asigurări sociale. De asemenea, Curtea Constituțională a
DECIZIA nr. 324 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258431]
-
că sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau a fondurilor de asigurări sociale. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat că protecția dreptului de proprietate privată nu se poate extinde asupra sumelor dobândite necuvenit (a se vedea Decizia nr. 653 din 11 noiembrie 2014, precitată, paragraful 18). În plus, Curtea a statuat că dreptul de proprietate nu este un drept
DECIZIA nr. 324 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258431]
-
de asigurări sociale. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat că protecția dreptului de proprietate privată nu se poate extinde asupra sumelor dobândite necuvenit (a se vedea Decizia nr. 653 din 11 noiembrie 2014, precitată, paragraful 18). În plus, Curtea a statuat că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, limite care, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăși suprimarea dreptului de proprietate (a se vedea
DECIZIA nr. 324 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258431]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 24 februarie 2003, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție - Secțiile Unite. Prin decizia amintită, referitor la aplicarea dispozițiilor art. 147 alin. 2 și art. 215^1 din Codul penal din 1968, s-a statuat că: 1. Administratorul asociației de proprietari sau de locatari are calitatea de funcționar. ... 2. Fapta acestuia de însușire, folosire sau traficare, în interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
un complet de judecată învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
învestită în Dosarul nr. 1.497/215/2018 cu judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova și inculpata M.A. împotriva Sentinței penale nr. 1.535 din 17.06.2021 pronunțată de Judecătoria Craiova. De asemenea, este îndeplinită cerința de a nu se fi statuat anterior de către instanța supremă în cadrul unui mecanism de unificare a practicii judiciare asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. Din cuprinsul încheierii instanței de trimitere a rezultat că obiectul sesizării îl vizează următoarea chestiune de drept: „Lămurirea
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
Curtea [Constituțională] constată că textul de lege supus controlului de constituționalitate nu poate fi considerat discriminatoriu, deoarece legiuitorul a urmărit ca prin acesta să acorde și organizațiilor minorităților nereprezentate în Parlament posibilitatea să participe la alegeri. Astfel, Curtea Constituțională a statuat în [...] Decizia nr. 146 din 15 martie 2005 [...] că «organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament nu sunt privilegiate [.. .], întrucât acestea au îndeplinit condiții mult mai severe pentru a accede în Parlament», iar dacă criteriile pe baza cărora acele
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
precum și posibilitatea formulării cererii de reprimire a atestatului după un an de la luarea măsurii, cu excepția situației în care instanța de judecată constată nevinovăția persoanei [art. 61 alin. (4) din lege]. ... 15. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că principiul libertății alegerii profesiei, consacrat prin dispozițiile art. 41 alin. (1) din Constituție, nu se referă la obligația statului de a garanta efectiv accesul tuturor cetățenilor la toate profesiile, ci la posibilitatea concretă de alegere pe care o are
DECIZIA nr. 287 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258447]