10,694 matches
-
ideea să se joace de-a v-ați ascunselea.Zis și făcut. În timp ce unul stătea de-a amija și-și spunea numărătoarea, ceilalți se ascundeau care pe unde apucau: după un dâmb, Într-o groapă, după trunchiul gros al unui stejar ori În frunzișul des al altui copac, aproape sau mai departe.Râdeau, chicoteau, se certau, se Împăcau și iar o luau de la capăt. Când veni și rândul lui Ionucu, el sta la locul de amijat și număra din zece În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fie așezați pe muchie. Răspunsul Nababului a fost pe măsură: "pot să-l fac și așa, Măria Ta, am de unde"! Interioarele surprindeau prin bogăție, fast și bun gust: scări de marmoră, ferestre cu vitralii vechi, colorate, tavane din lemn de stejar sculptat, sala mare cu pereții tapetați cu nobilii strămoși pictați pe piele de Cordoba, feronerie lucrată la Paris, oglinzi venețiene, candelabre vechi, prețioase, salonul heraldic prezentând blazoanele strămoșilor... Parchetele de lemn nobil cu intarsii te invitau la dans, Mihai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
kilometri până la Lespezi și 5 kilometri până la Pașcani. DUMBRAVA, înființat la 1922, pe moșia lui Fotin Ionescu, fost ministru al agricuturii, al cărui nume îl poartă până în anul 1962, când localitatea este numită DUMBRAVA (de la slavonul dumbravă = pădure rară de stejari tineri). Satul aproape că s-a contopit cu Lespezi, spre nord. HECI, cel mai întins și mai populat sat al comunei și cu cea mai veche mențiune documentară (18 aprilie 1409). Heci, în Maramureș înseamnă loc de pe malul unui râu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de localnici prin cele peste 60 de fântâni. VEGETAȚIA Relieful este acoperit cu vegetație de pădure și pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacăn, stejar, iar după război s-au plantat și molizi. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei și zăvoaie de plop și răchită. Suprafața afectată de umiditate este de 120 ha. SOLURILE Factorii pedoclimatici au favorizat formarea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
atunci ministrul agriculturii. Locuitorii provin din Dolhești și din satele alăturate. Alți proprietari au mai fost Ioan Jean Chiriacescu și Toader Crețu. Satul i-a purtat numele până în 1968, când a fost schimbat în Dumbrava, care înseamnă pădure rară de stejari tineri ce există și astăzi pe partea de nord a dealului Peter. Dumbrava a făcut parte din comuna Sirețel, iar din 1929 din comuna Lespezi, județul Iași. În 1975, satul cu o suprafață de 4150 ha în vatră, avea 230
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
În 1925, pe terenul donat de primărie, s-a construit un local propriu, lucrările de construcție fiind dirijate de directorul Toader Luca și de învățătorul Alexandru Bratu, lucrarea durând doi ani. oala avea 6 încăperi, era construită din grinzi de stejar, iar în 1969 s-au ridicat două săli noi, din cărămidă. Starea precară a clădirii a determinat construirea unui local modern, care nu e însă trecut în stadiul de funcționare din lipsa fondurilor. În prezent, școala este dotată cu mobilier
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
jertfelnicia și dărnicia enoriașilor, s-a construit în curtea bisericii Casa Socială, sau făcut lucrări de consolidare și reparație capitală la Sfânta Biserică în interior și exterior, s-a schimbat mobilierul, s-a dotat cu catapeteasma sculptată în lemn de stejar și s-a pictat până în prezent aproximativ 50% din interiorul bisericii în stil neobizantin, tehnica frescă, pictură executată de pictorul Dumitru Macovei. Pentru ridicarea bisericii și pentru lucrările de consolidare, reparație capitală, pictură, au contribuit cu materiale, bani și muncă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
N. Moisii, Petru Ciolac, Ioan Iordache Mărculeț, Vasile Veneș, Neculai Alexa, Ioan Gheorghe Mărculeț, Vasile Suliță (epitrop), Elena Boroiană, Toader Lăcătuș, Andrei Onofrei. Alți sprijinitori și apropiați ai bisericii: Vasile Alexa, Elena Cojocaru, Ilie Slătineanu, Dumitru Camer, Vasile Miron, Alexandru Stejar, Constantin Ungureanu, Gheorghe Iordache, Alexandru Balotă, Anica Toma, Maria și Aurel Roșca, Natalia Coștiug, Anica Simina, Aurica Lungu, Zâca Oneață, Victor Găinescu, Mihai Bostan, Geta Găinescu, Nicolae Buruiană, Elena Turicof, Jana Moșneagu, Ioan Ciorângă, Aglăița Toma, Anișoara Cozma, Maria Pascaru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ioan Minciună, Ion Miron, Ilie Oneață, Zoița Oniceanu, Voica Nemțeanu, Dumitru Paiu, Viorel Paparău, Elena Rotaru, fam. prof. Aurel Roșca, fam. prof. Constantin Sava, Gheorghe Scartel, Dumitru Slătineanu, Mihai Slătineanu, Gelu Spataru, Ion Spataru , înv. Vasile Spataru, Nicolae Simina, Alexandru Stejar, fam. Gheorghe Turicof, Vasile Ungureanu. O parte dintre aceștia au dispărut, alții mai trăiesc. Tuturor le mulțumim! 4.7.6. TRADIȚIILE ȘI OBICEIURILE RUȘILOR LIPOVENI DIN LESPEZI Rușii lipoveni sunt creștini ortodocși de rit vechi, cunoscuți în întreaga lume sub
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Târgu Frumos, în perioada 19561957. A participat la al doilea război mondial, având gradul de locotenent în regimentul 24 infanterie, iar pentru faptele de arme a fost decorat cu Coroana României, în grad de cavaler cu spade și frunze de stejar. S-a căsătorit în anul 1949 cu învățătoarea Veronica Varzaru, nepoata învățătorului Ioan Luchian. Familia Varzaru are doi băieți, ingineri în București. Pentru calitățile sale de bun organizator, metodist, cu spirit de inițiativă și disciplină a fost distins cu Medalia
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tren. Despre Dumnezeu, despre moarte scârțâiau galoșii. A muzică arctică adia gerul tern. NOCTURNĂ| IV Vagabondul vânt parizian clătină, după geam, o stea. Speriat, hornul urlă și parcă-ar bate-n gurarul căminului. Amical tremură lampa pe-ncăpățânata masă de stejar, Cu întreg timpul ei de bronz Ce-mi încălzește mâna și-adâncul sufletului. De frică, obiectele se ghemuiesc. Și-ntr-un vis ca de la Orhei E cartierul latin, după geam, abajurul cu o iasomie fenominală, Simpltate de cameră ne-metropolitană
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
dai duhul. Și dacă n-o să-ți ceri iertare, voi ridica o cruce și pentru tine!ť și, incredibil, cu dinții strânși, lucrând ca un disperat, Socoliuc a reușit să ridice, în fața colibei călugărului, o cruce mare, bine legată, de stejar. ŤOri dai slobozenie ursului, ori te urc pe tine aici, în locul lui!ť îl amenință zilnic; călugărul însă nu reacționează, cu ochii legați și cu fața orientată spre cer așteaptă cu răbdare minunea ce nu poate întârzia prea mult. De când
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
lapte pisica ne aduce doi pui morți de rîndunică. Șlițuri albe, lipite în măști de puf. Deasupra greu copăcelul de soc cu ciorchinii lui negri. De cîtă vreme stă aici asfințitul! O pală de vînt vine și se înfoaie în stejarii neclintiți. Ne lipim trupurile de foșnetele nopții, siluete de grafit negre, frăgezite. Vîntul lovește. O frunză mică moartă atîrnă de buza lui. "Și mai departe?" Pînă în ultimele spuzeli ale gurii grappa se-mparte. "Adunque non schifate mai labore. Io
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
grădinilor anglo-chineze ce se alcătuiesc în jurul unei oglinzi de ape, cu pavilioane, lac, mici piațete. Azi vedem zona centrală, din jurul lacului, grupuri de stînci decorative, podețul rustic și pavilionul de formă hexagonală. S-au plantat: salcîmi, frasin pletos, ulmi, arțari, stejari, castani, oțetari, forstiția, liliac. Pe o rază scurtă față de vilele și Parcul Ioanid, amănunțit studiate în această lucrare, există Grădina Icoanei, amenajată în 1873 și, în vecinătate, Biserica Anglicană, construită între anii 1916 și 1920. Primăria Bucureștiului, care îl avea
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
coboară către ceva amar Singur lângă acel om rău, barbar Am prăbușit cam ceea ce puteam să car Doar în aparență fericit mai par Ne agățăm de ceea ce ne trebuie măcar Flămânzi după ce este scump și rar Cade până și puternicul stejar Roua din lacrimi mai străbate un hotar Frisoanele m-au zăpăcit sălbatic în zadar Copii abandonați trăiesc un îndelung, împăcat calvar Nimeni nu oferă necondiționat un dar Trăim într-o ceață; nimic nu mai pare clar Ne batem joc de
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
în laborator. l Bunicul meu Iuon a lui Bălintu murise înainte de a-l cunoaște eu. l Jertfa presupune adesea sacrificiu. l Profesorul - așa cum îi plăcea să fie numit - păstra toate scrisorile, pînă și pe cele anonime, și răspundea tuturor. l Stejarii seculari de astăzi ar fi fost morți fără rădăcini. l Complexul hotelier este o operă complexă. Mica publicitate l Pierdut cățelușă șoricar maron cu un semn pe cap în zona Popa Nan. l Pierdut în luna februarie motan gri vărgat
PERLE... P@RLE... PERLE... by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8952_a_10277]
-
o magie, "încremenită pe malul mării, fascinatoare nu atît prin nemărginita ei frumusețe, prin mirosurile ei putrede și moi, prin culorile ei tăioase și neliniștite, cît prin eternitatea profundă de dincolo de ele". Așijderea o fascinează coloanele de la Olimpia, "groase cît stejarii multiseculari", moscheele maure transformate în lăcașuri de cult catolice, satirii lui Picasso care ar fi "numai palide pastișe ale celor vii de pe amforele grecești". Sau într-o formulă sintetic-patetică: Timpul îl căutam în toate aceste profunde și senzaționale întîmplări, știința
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
de produse principale în zonele prevăzute în anexa nr. 1. În zonele prevăzute la alin. 1 se vor executa tăieri numai în cadrul lucrărilor de conservare și îngrijire a pădurilor, de igienă și curățire. Articolul 9 În vederea conservării pădurilor valoroase de stejar, gorun, gîrnița, cer, fag, tei, brad, molid, precum și pentru obținerea unor produse industriale de calitate superioară, în special furnire estetice și lemn de rezonanță, tăierile în aceste păduri se vor putea face numai la vîrstele prevăzute în anexa nr. 2
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
vîrste și categorii de fertilitate a solului, este stabilită în anexa nr. 3. Articolul 14 Pentru realizarea unei structuri corespunzătoare în cultura a speciilor autohtone valoroase, se va asigura: a) promovarea, prin regenerări naturale, lucrări de împădurire și completări, a stejarului pedunculat, gorunului, fagului, teiului, cireșului, nucului, frasinului, salcîmului, paltinului, gîrniței, precum și a altor specii de foioase valoroase din punct de vedere silvic și ecologic; ... b) cultură în zone corespunzătoare a molidului, bradului, laricelui, duglasului și pinilor. ... Se interzice extinderea speciilor
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
gîrniței, precum și a altor specii de foioase valoroase din punct de vedere silvic și ecologic; ... b) cultură în zone corespunzătoare a molidului, bradului, laricelui, duglasului și pinilor. ... Se interzice extinderea speciilor de rășinoase, salcîmului și plopilor în zone favorabile culturii stejarului și gorunului. Articolul 15 În scopul asigurării permanentei pădurilor și a funcțiilor lor de protecție, precum și pentru creșterea suprafețelor ce se regenerează pe cale naturală, se vor promova tratamente intensive cu regenerare sub adăpostul arborilor, adoptindu-se tehnologii cu perioade lungi, precum și
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
cultura a speciilor forestiere, în mod deosebit a celor autohtone valoroase; ... c) producerea de material săditor genetic ameliorat pentru asigurarea necesităților interne, precum și pentru export; ... d) conservarea și îngrijirea pădurilor din zona de cîmpie, îndeosebi a celor cu baza de stejar, gorun, gîrnița, cer, tei și salcîm; ... e) stabilirea structurii optime a arboretelor sub raportul compoziției și densității arborilor la hectar; ... f) elaborarea de tehnologii pentru regenerarea, refacerea și conducerea arboretelor, precum și pentru reconstrucția ecologică a zonelor instabile din punctul de
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
Ventuză avea un nas cât un borcan de iaurt, modelat în felul ăsta cu prilejul unei gale pugillistice ad-hoc, Gardone mituise cândva doi comisari ai Gărzii Financiare cu câte trei navete de Garrone contrafăcut, iar Butelie avea o circumferință cât stejarul din Borzești." Să ne amintim, din nou, că pleiada acidă a acestor tifosi de circ nu e transcrisă de un intelectual intoxicat cu praful bibliotecilor, ci de unul care semnează alături de Radu Cosașu și Traian Ungureanu în cea mai citită
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
mod normal, epicul înghite liricul (nu la Sorescu, unde o mie de povești sînt o mie de pretexte), e încheierea. Soluția unui statu quo prin șmecherie prietenească: "Veverițele în privința asta ar face minuni: pot fi în aceeași clipă în trei stejari și-n cinci aluni goruni. Și dacă s-adună astfel vreo sută de cozi, ca să nu zic o mie, de departe pădurea s-ar vedea și iarna, ca de frunze, tot ruginie." O păcăleală de efect, într-o lume în
Prinde-mă, dacă poți! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9342_a_10667]
-
Istoria consemnează faptul că un vameș Păun a zidit o mănăstire în codrii Buciumului, la Piatra Mică, care era gata ̀în august 7180 (1672). Cu timpul, biserica s-a risipit, dar satul poartă, ̀în continuare, numele vameșului Păun. Stejarul din Vămășoaia, Șoseaua Bârnova Înfipt adânc în șesul Vămășoaiei, face parte, sigur, din familia „capetelor încoronate a gorunilor seculari" rămași din Codrii Iașilor de odinioară. Pe când era holtei, a fost martor la trecerea domnilor Miron Barnovschi și Dabija Vodă spre
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Str. Plopii fără soț.................................................. .......................66 Casa Theodor Pallady, Bucium............................................... .................................68 Schitul Bucium Prodrom, Str. Păun, Nr. 14................................................... ........... 70 Han în Bucium, Șoseaua Bucium............................................... .............................72 Vila Grierul, Șoseaua Bucium............................................... ...................................74 Schitul lui Tărâță, Sat Pietrăria............................................ .....................................76 Biserica Păun, Sat Păun................................................. .......................................... 78 Stejarul din Vămășoaia, Șoseaua Bârnova.............................................. ..................80 Castelul Crupenschi, Șoseaua Bârnova.............................................. ......................82 Schitul Inculeț, Comuna Bârnova.............................................. ..............................84 Mănăstirea Bârnova, Comuna Bârnova.............................................. ..................... 86 Castelul Grecilor din Vișan................................................ ......................................88 Fosta Școală de Agricultură din Vișan................................................ ...................... 90 Biserica din Vișan................................................ ....................................................9 2 Mănăstirea Frumoasa, Str.
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]