1,136 matches
-
proces asemănător cu cel al grupurilor nominale determinate de deicticul "acesta" ("aceste mic-dejunuri de afaceri", "aceste croasante"); ele par să se refere la obiecte particulare, cele la care se gîndește enunțiatoarea textului, dar ele se referă de fapt la obiecte stereotipe: ingredientele "micului dejun de afaceri" tipic și nu un mic-dejun particular. 2. Dispariția persoanelor O dublă dispariție Am prezentat cîteva exemple în care referința ambreiorilor de persoană variază. Există, însă, și texte care exploatează dispariția ambreiorilor de persoană. Exemplul este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
77 [Este vorba de un text din 1970: "Les Appareils idéologiques d'État"] Interpretarea ghilimelelor care delimitează grupul "în serviciul claselor dominante" nu este prea dificilă pentru cititorul din 1970, care are mari șanse să recunoască aici o expresie marxistă stereotipă; interpretarea nu mai este atît de ușoară astăzi, vocabularul marxist fiind mult mai puțin difuzat. Cît despre ghilimelele utilizate pentru "teorie" și "funcție", ele sînt destul de dificil de interpretat pentru cineva care nu cunoaște bine gîndirea lui Althusser. Putem spune
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Nevăstuica nu e de lemn", "Trotuarul amestecă sexele", " Cine se mișcă, se pierde", "Trei fac un păstrăv". În acest caz, însăși "înțelepciunea națiunilor" este ridiculizată. În această privință, poeții suprarealiști acționează invers discursului publicitar: ei atacă orice formă de discurs stereotip, de opinie comună, în timp ce publicitatea caută, în general, să confirme stereotipurile. 4. De la subversiune la ironie Polifonie și ironie În cazurile de subversiune pe care le-am expus, enunțiatorul "imită" un text sau un gen pentru a-l discredita. El
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
creative susțin că imaginile există și sunt depozitate în mintea inconștientă, iar mintea conștientă poate lua act de ele. Cenzura eului adesea inhibă formarea noilor imagini și / ori tinde să facă astfel încât imaginile potențiale să se combine în moduri cunoscute, stereotipe. Stările de reverie permit noilor imagini să acdeadă în Ego fără a fi cenzurate. Același efect se obține în momentele de amânare a evaluării ( brainstorming ). Teoriile psihologilor susțin faptul că ideile creative se formează în inconștient și că există o
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
patace, franci, băncuțe, hârtii de 20, de 100, ba și de 1000 ! pe care le vărsase din oală în pat.’’ De asemenea o schiță de moravuri, Olga și spiriduș, și calificată de autorul însuși drept ,,basm’’, debutează prin aceleași fraze stereotip enunțiative întâlnite, invariabil, în întreaga structură a genului. De această dată, însă, ceremonialul grav și naiv imprimat ,,zicerii’’ este în mod direct și fără probleme,,desacralizat’’. Aglomerând cu erudită și comică plăcere fel de fel de nume recrutate din tezaurul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
urmă s-apropie de cotlon la vatră’’. Doar la sfârșit, rememorând toate aparițiile ei, realizăm ideea că numita ,,cotoroanță’’ este principala unealtă a hangiței; chiar dacă (sau tocmai de aceea) acțiunile ei dau impresia că se circumscriu în aria celui mai stereotip comportament (de pildă: ,,- Cocoană, dumneavoastră stați de vorbă aici... nu știți ce-i afară... -Ce e ? - S-a pornit un vânt de sus... vine prăpăd’’). Iată acum și presupusul episod cheie al povestirii în care ar fi sugerat satanismul hangiței
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
securitate afectivă, apartenență și identitate) nu sunt satisfăcute În mod constant va resimți În permanență stări de frustrare afectivă, concretizate În stări puternice de tensiune, reacții fiziologice și psihologice dezagreabile (enurezisul nocturn chiar și la vârste mai mari, onicofagie, mișcări stereotipe ale corpului, anorexie, depresie cu reacții de plâns etc.). Aceste stări generatoare de tensiune nervoasă, uneori greu de controlat, pot fi atenuate sau depășite numai dacă copilul dezvoltă o formă de toleranță la frustrare 1 (capacitatea de rezistență la acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și cât de multe nu știu că știi...”), alteori, dimpotrivă, din giuvaerizarea versului regulat, inclusiv a celui de factură populară. Această din urmă operație implică, nu în puține cazuri, preluarea, cu sau fără subtile retușuri, a unor refrene sau formule stereotipe, mai ales de colinde: „Strugure, pe-un gard, de lemn,/ Strugurel de ziuă,// Să-ți țin partea îmi faci semn,/ Strugurel de ziuă”; „Frunză verde brad frumos/ Măi doruleț măi/ Astăzi s-a născut Hristos/ Măi doruleț măi/ Îngeri tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
proletcultistă. Deși păstrează o serie din tehnicile literaturii de avangardă, poeții aceștia îi refuză caracterul demolator specific, încercând să stabilească o punte de legătură între literatura trecutului și cea nouă, fără preluarea formulelor sau modalităților de creație într-o manieră stereotipă, ci tocmai prin realizarea unui nou imaginar poetic sau prin recurgerea la un dialog literar cu clișeele literare. Poezia lor se orientează spre lumea urbană, spre cotidian (faptul banal atrăgând întotdeauna atenția, mai ales, atunci când intră în asociații șocante) sau
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Antichitatea, clasicismul, barocul), C. a devenit mai cunoscută ca teoretician și comparatist. Bună cunoscătoare a artelor, Arta grădinii (1992) se remarcă printr-o inteligentă îmbinare a comentării tehnicilor arhitecturii peisagere cu mitologia, istoria și literatura diverselor spații și epoci. Evreul stereotip (Schiță de istoria culturii), apărută în 1996, este o carte în care autoarea încearcă să explice anumite fenomene politice și artistice din perspectiva impactului pe care evreii și Biblia l-au avut asupra identității Europei. Aceste preocupări sunt continuate în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
Grimm și poezii de Teresa de Ávila, iar în colaborare cu soțul său, Ioan Constantinescu, a transpus, în 1998, Amnezia, comedie de Henning Krauss. SCRIERI: Povestiri biblice, postfața autoarei, Iași, 1990; Teoria literaturii, Iași, 1991: Arta grădinii, București, 1992; Evreul stereotip (Schiță de istoria culturii), București, 1996; Exotismul în literatura română din secolul al XIX-lea, Iași, 1998; Cultura poetică, București, 1999; Dicționar de personaje biblice și reprezentarea lor în arte (în colaborare cu Baruch Tercatin), București, 2000. Traduceri: Teresa de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
pacient. Act ̀ n doi, masajul nu poate fi strict programat dinainte și, ca atare, prescrierea sa nu poate avea exactitatea unei rețete medicale. Necesitatea adaptării continue a gestului terapeutic, ̀ n funcție de reacțiile subiectului, condamnă irevocabil aplicarea unor tehnici stereotipe, executarea lor orbe ște și pune în valoare prezența, atenția permanentă și conștiința actului, atât din partea terapeutului, cât și a subiectului. Această opțiune atrage necesitatea reconsiderării modului în care se învață aplicarea masajului. Din dorința de a avea la ̀
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
ridicate de serviciile funcționale. Aceste „feude” adaugă note de analiză și propuneri care reprezintă strict punctul lor de vedere. În fața acestor teze solid elaborate, membrii comitetului sunt lipsiți de informații, de aceea decizia se adoptă fără dezbateri, Într-un cadru stereotip și păgubos. Pentru a depăși bariera dintre „feude”, managementul creează Între ele nu interfețe, ci un management de tip matricial. Soluția este viabilă numai dacă se bazează pe o gestiune financiar-contabilă și un sistem de valori bine puse la punct
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
dinamice, neprevazute, acestea se cer soluționate corespunzător. La situații variabile persoana creativă răspunde cu strategii variabile. În acest caz se manifestă “experimentările mentale”, formate din elaborări și reelaborari, de combinări și recombinări. Noul și originalul se nasc la antipodul schemei stereotipe, prin combinații variabile la situații variabile, prin elaborarea de n-soluții la una și aceeasi situație. Comportamentul necreativ se caracterizează prin aplicarea unor scheme non-variabile la situații variabile prin incapacitatea de a găsi soluția optimă. Creativitatea constă tocmai în elaborarea
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
miște spontan; el conservă atitudinile musculare ce i se impun. CATATONIE (< fr. catatonie, cf. gr. kata - în jos, tonos - tensiune; engl. catatonia) - Dezintegrare a conduitei psihomotoare prin diminuarea sau absența inițiativei motoare, tradusă prin reducerea la un nivel semiautomat și stereotip a mișcărilor, precum și prin scăderea (dispariția) eficienței și adecvării acestora. Tulburare psihomotrică manifestată prin fixarea tonică persistentă a corpului într-o anumită poziție, fiind însoțită de inerție și negativism. Se întâlnește în unele forme de schizofrenie. CENESTEZIE (< fr. cénesthésie, cf.
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
obiceiurilor ce caracterizează conduita de fiecare zi a individului; multitudinea microacțiunilor, a reacțiilor obișnuite la microevenimentele în care individul este implicat; comportarea relativ constantă, în situații comune; gesturi uzuale, repetate zilnic, cu oarecare frecvență; un tot închegat de reacții, adeseori stereotipe, la solicitările mediului cotidian. Când mecanismele de adaptare ale personalității eșuează, comportamentul ia o formă de tip deviant sau chiar psihopatologic. Enăchescu (1996) grupează tulburările comportamentale în trei tipuri: a) tulburări comportamentale de tip sociopatic, caracterizate prin devianță, abateri de la
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
motric. Coduitele relaționale pun în evidență modul în care subiectul cunoaște și aplică regulile de comportare în societate, faptul că și-a format deprinderea de a avea o atitudine civilizată în relațiile interumane. Conduitele motoare pun în evidență evoluția mișcărilor stereotipe, înnăscute și dobândite sub influența învățării. Accentul se pune pe modul în care individul conduce și acționează, mintal și motric, într-o situație dată sau în situații specifice. Conduitele se clasifică și se ierarhizează ca fiind: elementare, intermediare și superioare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
prin mișcări involuntare ale membrelor, ale feței și ale truchiului, deci ale întregii musculaturi striate, care au o alură neregulată și rapidă. Ca distribuție, interesează cele mai variate teritorii, mai ales extremitățile, și nu se poate confunda cu aspectul mișcărilor stereotipe, cum ar fi, de exemplu, ticurile. Amplitudinea și intensitatea mișcărilor sunt influențate semnificativ de emoții. Debutul bolii poate fi brusc, instalându-se în câteva zile, alteori subacut sau progresiv, cu o instalare trenantă, care poate dura chiar mai multe săptămâni
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
capabil să execute mai multe mișcări decât efectuează în mod obișnuit. Fundamentarea fiziologică a caracterului voluntar al acestor mișcări o constituie condiționarea activității lor de scoarța emisferelor cerebrale. Dacă în scoarță se va repeta un sistem de procese în condiții stereotipe, la nivelul sistemului muscular vor apărea anumite îmbinări de contracții musculare și coordonarea contracțiilor musculare. O deosebită atenție trebuie acordată faptului că mișcarea, fie ea cât de simplă, nu este un singur reflex, ci o multitudine de acte reflexe condiționate
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
flexie ireductibilă a degetelor, ca urmare a unor cicatrice retractile palmare. Mâna traumatică este rezultatul unui traumatism în plan frontal - conduce la mâna în baionetă, plasată în lateral față de radius. PEDALAJ (< fr. pédalage; engl. kicking) - Ansamblu de mișcări spontane, ritmice, stereotipe ale membrelor inferioare, care pot fi observate la bebelușul culcat pe spate, de la începutul primei luni și pe tot parcursul primului an de viață (Larousse, 2006). PERCEPȚIE (< lat. perceptio, cf. fr. perception) - Proces psihic senzorial complex și, totodată, imagine primară
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
reflexus, germ. Reflex) - Răspuns motor scurt, involuntar al sistemului nervos la o stimulare senzitivă a terminațiilor nervoase. Se disting reflexe înnăscute și reflexe dobândite sau condiționate. Reflexele înnăscute sunt proprii fiecărei specii, reprezintă acte automate care duc la reacții vitale stereotipe. Reflexele condiționate sunt dobândite printr-o asociere repetată între un stimul neintenționat/nespecific și un stimul intenționat/specific. Reflexul condiționat permite elaborarea unor noi relații funcționale între anumite zone ale sistemului nervos și oferă o bază psihologică învățării și consolidării
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ale cuvintelor), adică unitățile comutabile în cadrul frazei, substituibile prin cuvinte "simple", care se situează astfel la nivelul lexical propriu-zis: pe de rost, nul și neavenit, a-și aduce aminte etc. Ele corespund cunoscutelor "locuțiuni" din gramatica tradițională românească; b) sintagmele stereotipe (echivalente ale sintagmelor), comutabile și ele în cadrul frazei, însă substituibile doar cu alte sintagme din cadrul "tehnicii (libere a) discursului" și situabile, din acest motiv, la nivel sintagmatic: a tăia frunze la câini, a face cu ou și cu oțet, a
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fapte de vorbire sunt modelate prin reproducerea, modificarea și contopirea unor fapte de vorbire deja fixate."56 În consecință, singura "unitate" lingvistică pe care lingvistul de origine rusă o acceptă în așa-zisul "vocabular al vorbirii" este "fragmentul comunicativ" (formule stereotipe, citate, tipare prefabricate - inclusiv construcții de tipul una dintre cele mai...), iar singura "competență" lingvistică este "memoria vorbirii", care, prin "reproducerea, modificarea și contopirea" diverselor "fragmente comunicative", face din creativitate "condiția fundamentală a limbajului". Din perspectiva integralismului lingvistic, eroarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
variațională" privește raportul dintre semnificație și sens. Apoi, expresiile idiomatice nu au cum să fie creative "în mod intrinsec": pe de o parte, pentru că nu toate așa-zisele idioms se construiesc pe baza unor procese figurative ("perifrazele lexicale" și "sintagmele stereotipe" ies din această categorie); iar, pe de altă parte, deoarece "creativitatea" nu e o trăsătură care să se manifeste (doar) în cadrul raportului dintre desemnare și semnificație, ci e posibilă doar în măsura în care unitățile idiomatice sunt actualizate într-un anumit text, care
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al lui Liviu Groza 155. În aceste studii, câmpul investigației vizează, dintre elementele "discursului repetat", doar locuțiunile ("perifrazele lexicale", în terminologia coșeriană), privite ca structuri unitare și nedecompozabile sub raport semantico-sintactic. Cât privește celelalte două forme de "discurs repetat" ("sintagmele stereotipe" și textemele), ele sunt considerate pur și simplu "îmbinări libere" de cuvinte și excluse astfel din sfera de preocupări a gramaticii. O excepție parțială de la această tradiție o constituie lucrările lui Th. Hristea 156, care a abordat unitățile frazeologice dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]