1,040 matches
-
Câmpia Moldovei, între aceste unități aflânduse o zonă depresionara de contact(Hîrlău - Hodora), care se suprapune Văii Bahluiului, cu condiții și resurse naturale variate. Legătură cu municipiul Iași și orașul Hîrlău se realizează pe DN 28B, cu satele Fetești și Sticlăria, prin DJ 28, cu localitatea Zagavia prin DC 45, cu satul Bădeni, prin DC 151(care unește halta CFR Bădeni cu localitatea PietroșicaCeplenița). Teritoriul administrativ al comunei Scobinți are o suprafață de 7108 ha, iar populația, la recensământul din anul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
bruște sau călduri uscate în timpul verii. Cele mai ridicate valori ale vitezei vântului corespund perioadei de iarnă și primăvară, când se depășesc 3-4m/s. HIDROGRAFIA Apele de suprafață sunt reprezentate de răul Bahlui și de afluenții acestuia: Buhalnița, Gurguiata și Sticlăria. Râul Bahlui are un regim hidrologic torențial, care se manifestă prin eroziuni și surpări ale albiei minore, dar și ușoare inundații locale. Viteza de scurgere este în medie de 0,288 m/s, iar cea maximă de 0,348 m
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
posibilitatea de a câștiga bani necesari traiului zilnic. De o parte și de alta a DJ 28, care face legătura cu vestitul iarmaroc de la Lespezi, apoi cu Pașcaniul, Tudora și Dolhasca, se află cătunul Rediu, care face parte din satul Sticlăria. Satul Rediu își leagă existența de Constantin Vasilica, originar din satul Buda, comuna Lespezi, din județul Iași. Participant la primul război mondial, este luat prizonier de trupele germane și este dus în Germania, fiind nevoit să lucreze pe moșia unui
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
au învățat copiii în casele familiilor Vasilica și Vrabie, actuala construcție a școlii fiind ridicată de abia în anul 1953. Dezvoltarea demografică a așezării a impus construirea unei biserici, cu hramul Sf. Ioachim și Ana , preot fiind numit Ionuț Florariu. Sticlăria, sat ce aparține comunei Scobinți, este așezat pe valea pârâului Humăria și coasta dealului cu același nume, care are altitudinea de 400m. Așezarea, atestata documentar în 1864, evocă, prin numele său existența pe aceste meleaguri a unei manufacturi(fabrici) de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de către Marcu Jidov(Marcovici Herței), pe moșia Vitejeni, aparținând familiei Cantacuzino. Fabrică avea trei meșteri și 60 lucrători. Folosea nisipurile sarmațiene locale, care au un orizont gros de 35-40 m și un conținut de cuarț de 55 60%. Existența satului Sticlăria este mai veche, fiind dovedită de mărturiile străbunilor, dar și de unele toponime, ca, de exemplu:Dealul Bejeniei, situat în nordvestul satului, denumirea având o semnificație socială, sinonima cu pribegia, Siliștea Sîngeap sau Poiana lui Sîngeap, loc despădurit, la nordul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cererea părintelui Ioan, starețul Mănăstirii Sângeap, care se ruga pentru primirea „vreunui ajiutor” pentru cumpărarea unei Psaltiri), fapt ce permite autorităților s-o desființeze, strămutând locuitorii Sângeapului în satele din jur. Totuși, studiind izvoarele arheologice și documentele recente, vatra satului Sticlăria datează din epoca preistorica, fragmente de ceramică de tip Precucuteni fiind descoperite în punctul Prisecaru-Bița D.-Pintilie C. De asemenea, pădurile din zona deveneau adăpost sigur pentru populațiile aflate în satele din vale, atunci când erau amenințați de populații străine sau
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
că această parte de sat să se numească Ungureni, toponim care dăinuie, ca și Ruși, până în zilele noastre. Prima școală din sat s-a construit, prin 1882, în partea de sat, denumită Ungureni. În anul 1911, a fost înființată Școală Sticlăria, de numele căreia se leaga o generatie întreaga de dascăli, dintre care amintim fam. Galeriu Toader. Localul școlii cuprindea o sală de clasă și două cămăruțe pentru locuința învățătorului. Fiii învățătorului, Vasile și Constantin Galeriu, au purtat mai departe făclia
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
lor, dascăli sau gospodari de frunte ai comunei. În anul 1958, s-a construit noul local al școlii gimnaziale, care a scos generații de absolvenți, de pregătirea lor ocupându-se, cu dăruire și perseverența, iluștri dascăli că: Biserică din satul Sticlăria, cu hramul Duminică tuturor Sfinților, care și-a păstrat și hramul bisericii vechi(Sf. M.Mc. Dimitrie), a fost construită în perioada 1953-1957, prin contribuția localnicilor și a locuitorilor satelor din zonă, la inițiativa preotului Ioan Budai. Acest lăcaș de cult
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de stejar. Duhovnici de seamă au păstorit sufletele sticlărenilor. Amintim aici preoții: Nicolae Alexa și Vasile Ungureanu(din anul 1976, slujește cu credința preotul Ioan Lutic, fiu al satului, care a înfrumusețat și dezvoltat vechea zidire creștină). La vest de Sticlărie, se află Podul de lut și Fântână Cerbului , prilej de a ne reaminti sfârșitul dramatic al unei idile dintre fiica domnitorului Radu Mihnea, care-și stabilise Curtea domneasca în târgul Hîrlău, si o slugă, eveniment consemnat de cronicarul Ion Neculce
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de Poiana Văratecului, ce-i zic acum Vladnic, iar Vladnicu au fost unde este iazul lui Agriș și de la acel drum de la Văratic în drumul Țiului la Zbereni, iar alt drum sau cărare nu era, acum și pe unde este Sticlăria era codru și huci de nu putea răzbate nimene”. În tradiția orală a satului este amintită existența unei mori de apă și a unei cariere de piatră, părăsita acum mai bine de o sută de ani, ce a constituit un
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
vedea și astăzi. O rudă a lui Iancu Sticlăreanu ar fi construit fabrică de sticlă, ale cărei urme se văd și astăzi în grădina lui Ion.Gh. Moldoveanu. În dicționarul geografic al României din anul 1920, este amintit și satul Sticlăria: „Sticlăria sat în partea de sud-vest a comunei Bădeni, plaiul Bahlui, județ Iași, situat pe costișa dealului Sticlăria, pe o suprafață de 344 ha, cu o populație de 85 familii, sau 440 suflete are și o biserică din lemn, cu
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
și astăzi. O rudă a lui Iancu Sticlăreanu ar fi construit fabrică de sticlă, ale cărei urme se văd și astăzi în grădina lui Ion.Gh. Moldoveanu. În dicționarul geografic al României din anul 1920, este amintit și satul Sticlăria: „Sticlăria sat în partea de sud-vest a comunei Bădeni, plaiul Bahlui, județ Iași, situat pe costișa dealului Sticlăria, pe o suprafață de 344 ha, cu o populație de 85 familii, sau 440 suflete are și o biserică din lemn, cu un
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
se văd și astăzi în grădina lui Ion.Gh. Moldoveanu. În dicționarul geografic al României din anul 1920, este amintit și satul Sticlăria: „Sticlăria sat în partea de sud-vest a comunei Bădeni, plaiul Bahlui, județ Iași, situat pe costișa dealului Sticlăria, pe o suprafață de 344 ha, cu o populație de 85 familii, sau 440 suflete are și o biserică din lemn, cu un cântăreț și un eclersiarh. Este înconjurat din toate părțile de păduri...”. REALITĂȚI CONTEMPORANE Amplasarea comunei noastre în
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cinci sate să beneficieze de apă potabilă, în trei dintre acestea este canalizare, iar satul de centru să aibă și gaz metan. Acțiunea continuă și în zilele care urmeaza se va introduce apă potabilă și rețeaua de canalizare în satul Sticlăria. Pentru ridicarea standardului de viață și civilizație a locuitorilor din comuna și mărirea gradului de atracție a localității, obiectivele de utilitate publică propuse pentru realizarea imediată sunt: asfaltarea DJ 281; reabilitarea drumurilor comunale și sătești; reabilitarea pod Abator; amenajarea unei
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
economice pe care le avem la nivel de comune”, ne-a spus primarul din Scobinți. Tradițiile și obiceiurile populare se păstrează și în comuna Scobinti. La trecerea dintre ani, tinerii pornesc Alaiul Cerbului. Acest obicei a existat în zona satului Sticlăria din cele mai vechi timpuri. Discutând cu bătrânii satului, Hrițcu V. Gheorghe(92 ani) și Coșofreț V. Vasile(95 ani), ei ne-au relatat că „de când au deschis ochii” alaiul Cerbului era prezent la sărbătorile de iarnă. Alaiul Cerbului face
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ani) și Coșofreț V. Vasile(95 ani), ei ne-au relatat că „de când au deschis ochii” alaiul Cerbului era prezent la sărbătorile de iarnă. Alaiul Cerbului face parte din tradiția populară a zonei, dar are o anumită specificitate în satul Sticlăria. Era un ritual la care luau parte toți membrii comunității, care primeau și mergeau după Cerb( cei care nu primeau alaiul erau blamați tot anul, cei care erau zgârciți, leneși, mândri erau ironizați de mascați). Încă de la Sf. Nicolae, tinerii
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
datinile străbune. Țineți minte ce vă spun: dacă nu vor mai exista aceste obiceiuri, atunci înseamnă că am rămas fără respect pentru țara asta“, spune cu tărie săteanul Costică Curecheriu. Modelele costumelor făcute de Constantin Curecheriu se păstrează în satul Sticlăria de peste 150 de ani. „Am opt copiii acasă și datinile învățate de la moși vreau să le las lor moștenire. Băieții apelează la mine să le fac costume de toate felurile. Cu timpul, într-o cămăruța din casă, am adunat mai
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
trebuiau să plătească lăutarilor și gospodarului care juca Cerbul și, apoi, să-și împartă câștigul. Un alt obicei vechi, care se păstrează, mai ales în satul Badeni, este Ursul, jucat de tinerii așezării, care au obținut, ca și tinerii din Sticlăria, numeroase premii la concursurile județene și naționale. Un alt obicei cunoscut localnicilor din Sticlărie este „Bereza“. În Ajunul Crăciunului, alaiul de băieți merge pe la casele unde sunt fete de măritat pentru a le colinda. Pentru că, printre flăcăi, se află, de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
câștigul. Un alt obicei vechi, care se păstrează, mai ales în satul Badeni, este Ursul, jucat de tinerii așezării, care au obținut, ca și tinerii din Sticlăria, numeroase premii la concursurile județene și naționale. Un alt obicei cunoscut localnicilor din Sticlărie este „Bereza“. În Ajunul Crăciunului, alaiul de băieți merge pe la casele unde sunt fete de măritat pentru a le colinda. Pentru că, printre flăcăi, se află, de regulă, si alesul inimii, fata care primește „Bereza“ se pregătește intens, cu bucate alese
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
puricele”, care stârneau hazul celor prezenți. Fiecare întâlnire se încheia cu mâncare, băutură și joc, sârbă, ciobănașul și rusasca fiind dansurile specifice zonei. Sărbători locale: 6 august "Ziua comunei" și hramul Mănăstirii Basaraba Tradiții locale: formația de fluierași din satul Sticlăria fanfara din satul Sticlăria formația de dansuri din satul Sticlăria artiști populari: * sculptură în lemn Bița Gheorghe și Bița Dumitru * pictură Vătăjita Maria * țesătoare Irofte Maria, Boca Maria și Hriscu Olga IMAGINI DIN ACTIVITATEA ANSAMBLULUI STEJĂRELUL IMAGINI DIN COMUNA SCOBINTI
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
celor prezenți. Fiecare întâlnire se încheia cu mâncare, băutură și joc, sârbă, ciobănașul și rusasca fiind dansurile specifice zonei. Sărbători locale: 6 august "Ziua comunei" și hramul Mănăstirii Basaraba Tradiții locale: formația de fluierași din satul Sticlăria fanfara din satul Sticlăria formația de dansuri din satul Sticlăria artiști populari: * sculptură în lemn Bița Gheorghe și Bița Dumitru * pictură Vătăjita Maria * țesătoare Irofte Maria, Boca Maria și Hriscu Olga IMAGINI DIN ACTIVITATEA ANSAMBLULUI STEJĂRELUL IMAGINI DIN COMUNA SCOBINTI
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cu mâncare, băutură și joc, sârbă, ciobănașul și rusasca fiind dansurile specifice zonei. Sărbători locale: 6 august "Ziua comunei" și hramul Mănăstirii Basaraba Tradiții locale: formația de fluierași din satul Sticlăria fanfara din satul Sticlăria formația de dansuri din satul Sticlăria artiști populari: * sculptură în lemn Bița Gheorghe și Bița Dumitru * pictură Vătăjita Maria * țesătoare Irofte Maria, Boca Maria și Hriscu Olga IMAGINI DIN ACTIVITATEA ANSAMBLULUI STEJĂRELUL IMAGINI DIN COMUNA SCOBINTI
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
anul 1593, cortesurile i-au înaintat lui Filip al II-lea o întâmpinare în care între altele se spunea: cortesurile din Valladolid au rugat în 1586 pe Maiestatea Voastră să nu mai permită pe viitor în regat importul de lumânări, sticlărie, bijuterii, cuțite, și alte obiecte asemănătoare care vin din străinătate și care sunt atât de nefolositoare vieții omenești, pentru a fi schimbate pe aur, ca și când spaniolii ar fi indieni". Contribuții la critica economiei politice, ESPLP, București, 1954, p. 135. 141
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
plăci și filme fotografice pentru folosință medicală, dentară sau veterinară; - vata, tifon, bandaje și articole similare (pansamente, plasture, cataplasme etc.) impregnate sau acoperite cu substanțe farmaceutice sau condiționate pentru vânzarea în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare; - mănuși pentru chirurgie; - sticlărie de laborator, sanitară sau farmaceutică, chiar gradata sau calibrata; - sterilizatoare medico-chirurgicale; - ambulanțe; - vehicule autoradiologice, chirurgicale, care dentare; - lentile corectoare pentru ochelari; - rame și monturi de ochelari; - ochelari de corecție; - termometre medicale și veterinare. Șunt supuse cotei de 9% numai acele
DECIZIE Nr. 5 din 10 martie 1995 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea unitară a prevederilor unor articole din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 9/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111727_a_113056]
-
Alte articole textile de uz gospodăresc (paturi, covoare, fete de masă, prosoape, huse) *26. Jucării textile Încălțăminte și pielărie 27. Încălțăminte din piele și înlocuitori 28. Confecții din piele și blană 29. Articole de marochinărie *30. Jucării din piele Mobilier, sticlărie, hîrtie și materiale de construcții 31. Mobilier din lemn pentru locuințe 32. Sticlărie, porțelan și ceramică de menaj *33. Parbrize și repere auto din sticlă *34. Geamuri de securitate (armate, duplex, securizate) 35. Sticlărie de ambalaj 36. Hîrtie și cartoane
HOTĂRÎRE nr. 757 din 20 noiembrie 1992 privind aprobarea procedurilor de aplicare a prevederilor art. 2 lit. d), e), f), g), i), k), l) şi m) din Hotărîrea Guvernului nr. 482/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108917_a_110246]