1,096 matches
-
amenințări, care parcă vor să spulbere ideaticele nemărginiri. Sunt invocate și energiile divine, în virtutea unei considerabile dorințe de ascensiune spirituală: "Doamne, alungă chinul uitării,/ așa cum vrei, așa cum știi.../ și lasă vârtejul iubirii să aspire/ și gândul înnorat, și visele pustii.// Stigmatul morții să fie-năbușit,/ dezamăgirile să fie rătăcite-n copleșiri,/ apoi să mă păstrezi, Doamne, purifică-mă/ în focul aprins al ultimei iubiri!" Într-o analiză a versurilor Cristianei Maria Purdescu nu trebuie să eludăm aproape ominiprezenta amintire a suferinței din
PARADIGMA NELINIȘTII CREATOARE DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378082_a_379411]
-
ard ochii precum o dor pe Mirna, izvoditoarea de mir din Damasc înainte de a-i vedea pe Isus și pe Maica Cerească. Mă doare tot trupul cum o durea pe Caterina Emmerich fiecare celulă când primea coroana de spini și stigmatele. Orbesc, asurzesc, amețesc, mă-ncovoi, e o luptă teribilă. Toate au un sfârșit, veți spune de tot înțelepți, atunci de ce te tot chinui? Pentru că n-am încotro, pentru că altfel n-am stare de respirare... CEZARINA ADAMESCU Referință Bibliografică: BOCET VESEL PE
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
Gabriela Ana Balan Publicat în: Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Aceste rânduri sunt un strigăt! Scriu din dragoste pentru oamenii acestor locuri minunate! Da, pe cartea mea de identitate scrie: județul Vaslui! Nu este un stigmat, o spun cu mândrie! Vă rog să nu mă învinuiți de oportunism, de minor/ fals patriotism local, să nu credeți că scriu ca să îmi văd numele tipărit. Ca argument vă prezint lista publicațiilor în care am semnat doar în ultimele
UN SALUT DIN VASLUI, DIN SUFLETUL MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372591_a_373920]
-
amintea de cât timp plecase, ca să poată aproxima locul în care ajunsese. Ideea era că, dacă avea să fie zărită de patrula de noapte, ea ar fi fost prinsă și ucisă, iar el și-ar fi petrecut restul zilelor cu stigmatul de „tăinuitor”, închis cu toți criminalii de război. O împinse ușor în față: - Haide, du-te, până nu e prea târziu! Patrula de noapte face raiduri mai dese decât cea de zi! Înțelegi? Ochii mari și umezi îl priviră rugător
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373036_a_374365]
-
poezii, critică literară sau eseuri, cronici de orientare artistică, însuflețit de dorința de a ridica cultura tânără românească.“ (Lucia Soreanu-Șiugariu) În eseul „Țara crinilor din Decalog”, (dec. 1937) enunța, între altele: „Purtăm în noi setea de lumină ca pe un stigmat al veacului“... „Niciodată foamea de cer n‘a bântuit mai puternic inimile, niciodată țipătul pentru realizarea deplină n‘a pătruns mai neînfricat întunericul, decât foamea și țipătul nostru.“ (Ion Șiugariu, Țara crinilor, în Decalog, dec. 1937, anul II, nr. 56
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
doresc (h)unii, Vă vom lecui cu parul, Cum ne-au învățat străbunii. Dunărea ne-ați lua-o, poate, Cu-a ei deltă minunată... O să vi le dăm pe toate, Însă... doar pe lumea-ailal tă. V-ați întins spre noi stigmatul: V-ați impus spionii, furii Ca să ne conducă statul... Ați pierdut simțul măsurii?! Neamul meu nu are frică: Când dușmanu’-i vrea pieirea Tot românul se ridică Să-l alunge cu securea. Referință Bibliografică: POEZIA PATRIOTICĂ:CE-AVEȚI VOI CU
POEZIA PATRIOTICĂ:CE-AVEȚI VOI CU ȚARA ASTA … de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375708_a_377037]
-
tu de când te știu. - Mersi Marghiolițo! Mă ajutași să depășesc criza! Ești fată finuță, să știi! La revedere! -La revedere pacoste! Astfel renunță la schimbări semnificative și se complăcu să rămână cu tinicheaua asta de coadă, ca un fel de stigmat fiind totuși un tip isteț și convins de charisma lui. În cele din urmă pricepuse, că își câștigase o aureolă de originalitate care îl făcea, să se simtă unic în ochii celorlalți. Acest lucru cu trecerea anilor începuse să-i
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
edificii de o monumentalitate intimă, de la funcționala și frumoasa gospodărie țărănească la lăcașurile de cult ale Bucovinei și Maramureșului. Ce e puseul mitocănesc al lui Vadim Tudor, în prezența regelui Spaniei, decît reflexul, iată, prelungit și după 1989, al aceluiași stigmat: În fine, regele ajunge și în dreptul meu. Ne strîngem mîinile cu putere. E înalt, înalt cît mine, circa 1,85 m". Ca să vezi unde a găsit grobianul echivalența: 1,85 m! Ce e, astăzi, la urma urmelor, obsesia maladivă a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rusesc, dihonie la care este împinsă mai toată lumea scriitoricească, de la onestul cu operă importantă la condeierul delator. Că bagheta n-a fost chiar de ici, de colo, se vede în reculul, iată, după șapte ani de la prăbușirea comunismului, reculul ca stigmat al relațiilor viciate dintre creatori. După acesta nu mă topesc. 5 iunie Un simptom provenit dintr-o ruralitate pervertită, vulgarizată, e alaiul, ce alai!, lălăiala care se scurge, aproape zilnic, de la Oficiul Stării Civile, de lîngă Teatru. Obiceiurilor ancestrale, deambulărilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sigur, de intenții obscure la un creator, moral prin excelență, Pintilie, dar peliculele ne pun, vrînd-nevrînd, în fața unui ecran înșelător, în ultimă instanță fals. N-o fi fost regatul României cel mai perfect dintre regate, dar nici stînd, generalizator-simbolic, sub stigmatul deriziunii și abjecției. Da, performanța stilistică a celor două filme e colosală, dar sub horbota ei stă pitit, de data asta sigur involuntar, dar nu mai puțin dăunător, blestematul reflex național-comunist. Dacă aș citi acum, întîrziat, romanul lui Petru Dumitriu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Nu Securitatea sinistră, care ne-a alterat fibra profundă, ci una de vreme nouă, pe cît de insidios fotogenică în ieșirile ei permanente la rampă, pe atît de remanent nocivă într-o societate care se zbate să se emancipeze de stigmatul dictaturii. Deci nu apelul grav la atestare documentară, la tribunal moral, ci la vizualul pur și simplu, de suprafață, atît de înșelător în ghicirea nocivității, chiar amuzant pînă la un punct. Dacă mai poate încăpea aici amuzament... Încape. Pentru că e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
destul de asemănător cu al confratelui său occidental) nu are încotro, vede, vrînd-nevrînd, strada foită de o lume peste care, din păcate, a trecut urîciunea unui comunism impus de tancurile rusești, lume ce face eforturi eroice, acum, să se emancipeze de sub stigmat, să-și asigure, singură, organic, dezvoltarea, neputînd oculta convulsiile momentului, în care sînt implicați factori deocamdată nespecifici normalității. Numiți totuși, atît de frumos și reconfortant, societatea civilă. Din ale cărei eșaloane de ce n-ar face parte și... pictorul de pe Armeană
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
s-a întrebat dacă aceste aprecieri îl includeau pe el și pe cele 24 de opere pe care le compusese până în acel moment. În anii următori a devenit clar că Boito nu-și direcționase remarcile 436 imprudente spre Verdi dar stigmatul care se aplicase pe relațiile lor nu fusese eradicat în întregime. Boito scrisese între timp versuri inteligente și strălucitoare dar eforturile sale de a le transpune în muzică nu au avut prea mult succes - prima versiune a operei sale Mefistofeles
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
modelul românesc: utopism și pragmatism în mentalitățile pașoptiste, utopie și revoluție, utopia eminesciană, constituirea limbajului social-politic modern în cultura română, Noica și, mai ales, Cioran, cel din Schimbarea la față a României, totul axat pe complexele culturii române, pe teoria stigmatului etnic raportată la ideologii, la pedagogia socială și la jocul etnocrație/sincronie, izolaționism/europenism ș.a.m.d. de-a lungul ultimelor două sute de ani în geografia socio-mentală românească. Subiectele delicate (paseismul reacționar eminescian, adversitățile față de revoluția de la 1848, extremismul interbelic
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
ideilor, teoria culturii, epistemologie (2002). SCRIERI: Utopica. Studii asupra imaginarului social, București, 1991; Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, București, 1994; Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, București, 1997; Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie moderne. Le Stigmate el l’utopie, Paris-Montreal, 1999; Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România (Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi), Iași, 2001; Mai avem un viitor? România la început de mileniu (În dialog cu Mihai Șora), Iași, 2001; Oglinzi
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
Mihai Șora, Despre dialogul interior, postfață Virgil Nemoianu, București, 1995 (în colaborare cu Mona Antohi). Repere bibliografice: Traian Maximin, Între utopie și science-fiction, TR, 1992, 12; Adrian Marino, O nouă istorie a ideilor, LAI, 1995, 30 ianuarie; Dan C. Mihăilescu, Stigmatul românesc encore & again, „22”, 1995, 4; Cristian Preda, Utopia între modele europene și experiențe românești, „Sfera politicii”, 1995, 33; Mircea Mihăieș, Empatia rece, „Cuvântul”, 1997, 9; Dan C. Mihăilescu, Antohi, meniu complet, „22”, 1997, 41; Mircea Mihăieș, Dincolo de Scăieni, „Cuvântul
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
ar aparține vanitoșilor pur și simplu, celor care se beatifică În cultul propriului eu, amorțiți În autoadorare, oarecum pasivi, acceptând firesc faptul de a fi altfel. Percepută fie ca „esență superioară”, dăruită de zei, fie, dimpotrivă, ca blestem divin, ca stigmat, această diferență apare ca un dat natural, asumat și trăit În consecință fără efort. Independent de voința vanitoșilor, Însemnele distincției lor sunt atât de puternice, Încât ceilalți Îi recunosc ca atare. Dandy-ul, În schimb, profesând, cum s-a mai
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sub fermecătoarea sa Înfățișare din tinerețe. El Își dobândește reputația mai târziu, când oboselile studiului, lupta vieții și chinurile pasiunilor i-au alterat fizionomia, lăsând În urmă doar o mască obosită, veștedă, pe care fiecare durere și-a pus drept stigmat o pată sau un rid. Această ultimă imagine, ce Își are și ea frumusețea ei, este, În general, aceea de care ne amintim. La fel de frumos a fost și Alfred de Musset când era foarte tânăr. Cu părul lui blond, ai
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
accente degradate, ca la Thomas Mann, sau automatizate, ca la Ramón del Valle-Inclán) există tocmai În Remember, circumscrisă prin masca lui Aubrey de Vere, cu sulemeniri de o rară și aleasă extravaganță, cu palori de heruvim, sub fard conturându-se stigmatele nealterate Încă ale decadenței: „Pudra cu care Își văruise obrazul era albastră, buzele și nările și le spoise cu o vopsea violetă, părul și-l poleise, presărându-l cu o pulbere de aur, iar ochilor le trăsese jur-Împrejur largi cearcăne
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
presiune (sensibilitatea tactilă), de temperatură (sensibilitatea termică) și stimulii algici (sensibilitatea dolorifică). Relațiile interpersonale depind și de informațiile cutanate. Importanța contactului fizic dintre persoane este relevată și de situațiile de izolare în cazul unor boli contagioase. Neatingerea corpului induce un stigmat: este de exemplu situația persoanelor infectate cu HIV, bazată pe prejudecata că maladia s-ar putea transmite și în alt mod decât prin sânge sau spermă. Cercetările științifice în acest domeniu nu sunt deloc numeroase și s-au realizat aproape
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
care plângem, aceasta depinde de capacitatea de autodominare, dar și de stereotipul social, care permit sau pretind lacrimi în anumite situații. 3.2.1.2. Mâna Pentru diagnosticarea bolilor este important să examinăm mâna. Ea poate prezenta boli ale pielii, stigmate profesionale, traumatisme, deformări (reumatism, gută, retracția aponevrozei, degete hipocratice, osteoartropatie hipertrofiantă pneumică, splina ventose, lepră, siringomielie), atitudini patologice (grife mains bottes), tremurături caracteristice; modificările reflectă uneori tulburări generale (în icter, anemie, boala lui Addison, xantodermice sau bătrânețea). În psihofiziologia mâinii
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
distincte inconsistență și soliditate. Specializarea dispersivă proprie cercetărilor erudite se combină astăzi cu regulile impuse de Noua Ordine (small is beautiful) pentru a impune dispersia ca figură superioară a științei, minuția ca normă de stil și fragmentarea ca format și stigmat al autenticității. Arta expresivă care merge de la aforism la bîlbîială poate trece în cîmpul preocupărilor universitare prin studiul de caz, contribuția punctuală, nota restrictivă: mai multe secțiuni, fără definiții, fără coerență. Să propui vederi de ansamblu nu-i neapărat sinonim
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
propriu-zise, acestea nu pot na(te comunit(ți reale, puternice. Ghetoul este imposibilitatea comunit((ii. Ghetourile nu pot na(te sentimente comunitare, atât timp cât cei din ghetouri se dispre(uiesc reciproc, v(z(nd (n cei din jur pe purt(torii stigmatului de care (( ei sunt "vinovați". A(a cum cei din afar( (l disprețuiesc pe individ, pe aceeași baz( el (( dispre(uie(te pe ceilalți din ghetou. Este acest dispre( generalizat pe care (l putem vedea (n societatea rom(neasc(, loc
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
legate de mecanismele ei de acțiune și de efectele ei sociale, sunt necesare. Astfel, trebuie precizată mai întâi natura duală a identității etnice din punctul de vedere al efectelor ei sociale. Identitatea unui anumit grup etnic poate fi atât un stigmat, cât și o resursă. În anumite contexte sociale sau temporale, ea poate reprezenta un handicap pentru acel grup social, sau poate fi, dimpotrivă, un avantaj. Originea ideii de identitate etnică văzută ca stigmat o regăsim desigur la E. Goffman (1963
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
anumit grup etnic poate fi atât un stigmat, cât și o resursă. În anumite contexte sociale sau temporale, ea poate reprezenta un handicap pentru acel grup social, sau poate fi, dimpotrivă, un avantaj. Originea ideii de identitate etnică văzută ca stigmat o regăsim desigur la E. Goffman (1963) și ulterior la H. Eidham When ethnic identity is a social stigma (în Barth, 1976). Pentru a contracara efectele sociale ale identității ca stigmat, grupurile etnice recurg adesea la manipulări ale imaginii lor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]