464 matches
-
de comportament. O treime dintre cei anchetați consideră că, în general copiii adoptați prezintă dificultăți de adaptare, opinie împărtășitî de mai mult de jmatet dintre respondenți când se face referire la copiii adoptați din meiul instituționalizat. 7.1.4 Trăirea stigmatizării Familiile adoptive, indiferent că vorbim de părinți adoptatori, copii adoptați sau părinți biologici care au consimțit la adopție trăiesc experiența negativă a stigmatizării sociale. Trăirile părinților biologici Deși puține la număr, studiile de specialitate arată că, în general, consimțământul la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
jmatet dintre respondenți când se face referire la copiii adoptați din meiul instituționalizat. 7.1.4 Trăirea stigmatizării Familiile adoptive, indiferent că vorbim de părinți adoptatori, copii adoptați sau părinți biologici care au consimțit la adopție trăiesc experiența negativă a stigmatizării sociale. Trăirile părinților biologici Deși puține la număr, studiile de specialitate arată că, în general, consimțământul la adopție reprezintă o situație critică pentru majoritatea părinților biologici, care le afectează atât personalitatea cât și viitorul 375. Pentru majoritatea părinților biologici despărțirea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
375. Pentru majoritatea părinților biologici despărțirea de propriul copil este trăită ca o imensă pierdere care determină sentimente de durere și întristare persistente o lungă perioadă de timp. Alături de aceste trăiri negative, părinții biologici care consimt la adopție resimt sentimentele stigmatizării și discriminării sociale. Considerați a fi "părinți cruzi","decăzuți", părinții biologici resimt sentimente de vină, de rușine 376 asociate cu încercarea disperată de a-și ascunde fapta când și cât este posibil. De Simon 377, într-un studiu realizat asupra
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
într-un studiu realizat asupra unui eșantion format din 60 de persoane adoptate care și-au căutat și s-au reunit cu familia biologică, faptul că, majoritatea acestora sunt motivați în procesul de căutare de sentimentele negative trăite, cauzate de stigmatizarea lor socială. Stigmatizarea este în special prin întrebările adresate de diferite persoane cu privire la originea lor și legăturile biologice. Majoritatea celor care s-au reunit cu familia biologică s-au perceput pe sine a fi mult mai acceptați din punct de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
realizat asupra unui eșantion format din 60 de persoane adoptate care și-au căutat și s-au reunit cu familia biologică, faptul că, majoritatea acestora sunt motivați în procesul de căutare de sentimentele negative trăite, cauzate de stigmatizarea lor socială. Stigmatizarea este în special prin întrebările adresate de diferite persoane cu privire la originea lor și legăturile biologice. Majoritatea celor care s-au reunit cu familia biologică s-au perceput pe sine a fi mult mai acceptați din punct de vedere social. O
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu privire la originea lor și legăturile biologice. Majoritatea celor care s-au reunit cu familia biologică s-au perceput pe sine a fi mult mai acceptați din punct de vedere social. O altă sursă semnificativă a sentimentului negative o reprezintă percepția stigmatizării asociate statusului de părinte adoptiv, părinte care nu este considerat "real" sau "natural". Trăirile părinților adoptatori După cum arătam anterior, două sunt atributele în legătură cu care apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
punct de vedere social. O altă sursă semnificativă a sentimentului negative o reprezintă percepția stigmatizării asociate statusului de părinte adoptiv, părinte care nu este considerat "real" sau "natural". Trăirile părinților adoptatori După cum arătam anterior, două sunt atributele în legătură cu care apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv poate fi influențată, potrivit lui Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare, ignoranță, rasism sau credințe culturale cu privire la legaturile de rudenie) cât
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori După cum arătam anterior, două sunt atributele în legătură cu care apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv poate fi influențată, potrivit lui Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare, ignoranță, rasism sau credințe culturale cu privire la legaturile de rudenie) cât și de factori pozitivi (atitudinile pozitive față de parentalitate, educație și pregătire profesională, resursele economice și maturitatea persoanei sau de stabilitatea maritală). Majoritatea persoanelor infertile percep această incapacitate personală pe de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinților adoptatori și asupra copiilor adoptați? respectiv Care este percepția socială generală asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie? Scopul implicit pentru care am considerat important să obținem răspuns la aceste întrebări a fost acela de a identifica potențiala stigmatizare socială a adoptaților și adoptatorilor. Am considerat stigmatizarea, o sursă de constrângere socială care ar putea influența negativ formarea noii familii. Metoda folosită a fost ancheta pe baza de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, fiind distribuit prin poșta electronică. Instrumentul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este percepția socială generală asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie? Scopul implicit pentru care am considerat important să obținem răspuns la aceste întrebări a fost acela de a identifica potențiala stigmatizare socială a adoptaților și adoptatorilor. Am considerat stigmatizarea, o sursă de constrângere socială care ar putea influența negativ formarea noii familii. Metoda folosită a fost ancheta pe baza de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, fiind distribuit prin poșta electronică. Instrumentul utilizat a fost un chestionar format din 28
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sau gestionarea lor. Știu cui și unde să se adreseze când copilul este bolnav fizic. În plus am remarcat o disponibilitatea ridicată de a investi în sănătatea fizică a copilului. Trebuie adăugat că accesarea serviciilor medicale nu atrage după sine stigmatizarea socială. Problemele pentru care, o parte dintre familii identifică mai greu resurse și strategii de coping adecvate sunt cele care fac referire la dezvoltarea psiho-comportamentală a copiilor și integrarea lor socială, motiv pentru care acestea persistă un timp îndelungat și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fac referire la dezvoltarea psiho-comportamentală a copiilor și integrarea lor socială, motiv pentru care acestea persistă un timp îndelungat și afectează adaptarea și acceptarea mamelor adoptatoare. Insuficienta informare a părinților despre existența și rolul serviciilor psiho-sociale, dar și teama de stigmatizare socială dacă apelează la ele sunt principalele motivele pentru care în locul strategiilor de rezolvare sau ameliorare a problemelor, adoptă strategii de acceptare și resemnare care sunt, de multe ori, în defavoarea copiilor. În general, părinții nu acuză lipsa serviciilor, ci mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să primească o cantitate mai mare de informații despre copilul adoptat și familia biologică, dar și despre adopție în general. Aceste informații duc la formarea unor expectanțe corecte și totodată contribuie la identificarea corectă a serviciilor disponibile, fără teamă de stigmatizare socială. Copiii din sistemul de protecție ar trebui să aibă o carte a vieții în care să fie consemnate, de către toate persoanele care contribuie la creșterea copilului, informațiile esențiale despre evoluția acestuia, iar asistenții sociali, psihologii și medicii trebuie să
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
trecerea sa în tabăra cremaționistă Șerboianu începea colaborarea nu doar cu revista Flacăra Sacră, unde a publicat mai multe articole, ci propriu-zis și activitatea sa ca preot la crematoriul cu același nume. O asemenea postură, după cum voi sublinia, "încununa" definitiv stigmatizarea sa de către mediul ortodox al epocii, fiind astfel și mai puternic luat în colimator. Calinic Popp Șerboianu mai merită menționat și cu o altă latură a preocupărilor sale. Bunăoară, îl regăsim menționat sub numele de Constantin Popescu-Șerboianu ca achiziționând diverse
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dintre acestea era publicat în martie 1928, la puțin timp după deschiderea Crematoriului Cenușa, și critica în termeni extrem de violenți statutul societății cremaționiste din România, primăria București și primarul Ion Costinescu, precum și adepții incinerării din spațiul românesc, operând cu o stigmatizare totală a acestora 94. Un alt articol semnat de același Mirmilo se alătura acuzelor formulate împotriva doctorului Mina Minovici, cum că ar fi sprijinit fățiș dezvoltarea cremațiunii în România 95. Câteva săptămâni mai târziu, îl regăsim în paginile aceleiași reviste
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nu constituiau o noutate după Șerboianu, ce invoca ca precedent graba nejustificată și neexplicată publicului larg de schimbare a calendarului de către forurile ortodoxe. Din nou, Șerboianu invoca, drept exemplu apropiat cremaționiștilor, situația cultelor neoprotestante, ai căror membri avuseseră de suferit stigmatizarea datorită credințelor lor, deși în România vremii Statul garanta libertatea conștiinței și a cultului. Într-o asemenea dinamică arhimandritul își manifesta cât se poate de limpede opțiunea cremaționistă, pe coordonate anticlericale, bazându-se pe respectarea adevăratei credințe, precum și pe logică
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lecturi teologice, aceste texte au meritul de a formula interogații și dezbateri, cu toate că stilul în care sunt concepte a fost unul afirmativ prin excelență. Acest stil afirmativ se explică prin caracterul propagandistic intrinsec. Chiar dacă Șerboianu intra astfel definitiv sub zodia stigmatizării de către Biserica Ortodoxă Română, el își asuma opțiunea sa conștient de riscuri, considerând că prin acesta avea de îndeplinit o misiune, a cărei rădăcini coboară înspre rolul primordial al preotului ca păstor sufletesc, adică cel de modelator de conștiințe. Ca
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
primește separat răspunsul fatal. După condamnarea lui Isus își schimbă gândul inițial (vom vorbi mai încolo despre „pocăință”), înapoiază banii, se îndepărtează de locul faptei sale și se spânzură. Un pas înainte în acest proces de teologizare și, implicit, de stigmatizare a apostolului Iuda va fi făcut de Luca. Puțini exegeți au remarcat faptul că, în cazul Evangheliei după Luca, există nu trei, ci patru ispite ale diavolului. Primele trei sunt cele bine știute, dinaintea începerii misiunii publice. Ele apar și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
acum era suficient să-mi doresc asta pentru a o auzi vorbind la persoana a treia. Era mult mai ușor așa, chiar dacă Înțelegeam că asta echivala cu moartea prin Înec. Într-un anumit sens, nu se deosebea cu nimic de stigmatizarea unui eretic, de dependența de stupefiante sau de sinucidere. Iată de ce, din când În când, mai Încercam să revin la mine Însumi, ca și cum m-aș fi zbătut dând din mâini și din picioare În piscină, Însă nu știam până când o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
fiecăruia, e plin de datorii la toate băncile și seifurile, dobânzile cresc, nu se mai știe numărul lor, va trebui să dea ceva pentru a se mai ușura de birurile grele, mai dă o speranță, o promisiune, un jurământ, o stigmatizare, o neantizare, cutărei sau cutărei opere, cutărui sau cutărui curent de muzică, de pictură, de poezie, de stil, de filosofie, moartea își vâră coada și ea și își creează curente și stiluri, e o modă de a muri, un stil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Pompiliu Constantinescu, E. Lovinescu, G. Călinescu ș.a.), altminteri ostilă gesturilor radical-negatoare. În mod analog, afirmarea în Occidentul postbelic a unor autori precum Mircea Eliade, Emil Cioran sau Eugen Ionescu a alimentat decisiv mitologia „tinerei generații” interbelice (mai ales în condițiile stigmatizării și cenzurării acesteia de către regimul comunist). Atît Primele poeme... ale lui Tzara, cît și „paginile bizare” ale lui Urmuz vor fi reeditate, în 1970, de același Sașa Pană (vechi militant partinic, beneficiind de încrederea oficialității) care îi editase pentru prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ai cum altfel să te îndepărtezi de viață. Te închizi în efortul gândirii încercând, de fapt, să afli o cale de a exista spiritual fără să depinzi de existență. * Dacă infinitezimalul s-ar dezlănțui, ce lecție de morală. Universala, elementara stigmatizare. * Mai degrabă un Buddha în „lotus“, care, adică, nu se folosește de picioare ca să evite lumea... dacă aș fi un înțelept. * Dar iată ce îi propune Descartes prietenei lui Elisabeta de Boemia, prințesă depresivă, într-o scrisoare datată 21 iulie
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
exercitare a drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor persoanelor cu handicap în societate. ... În folosirea termenilor sau în procesul de introducere sau definire a unor termeni noi, se va urmări eliminarea tendințelor discriminatorii sau a celor care induc riscul de stigmatizare prin conotațiile negative, categoriale sau depersonalizatoare. Se va evita folosirea termenilor handicapat, irecuperabil, needucabil, incapabil de muncă, în toate actele administrative, oficiale și legislative. Termenii și sintagmele handicap, inapt de muncă și protecție specială vor fi reanalizați în vederea utilizării lor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137824_a_139153]
-
inteligență standard la copiii negri în scopul plasării lor în programele pentru persoane retardate educabile este neconstituțională dacă nu există o aprobare judecătorească prealabilă. De reținut Alte elemente care au contribuit la atitudinea negativă față de evaluarea psihometrică sunt legate de stigmatizarea pe care o pot produce etichetarea copiilor și încadrarea problemelor lor în categorii de diagnostic. Testarea copiilor a determinat nemulțumiri și în rândul profesioniștilor. Psihologii școlari petreceau mult prea mult timp făcând teste de aptitudini sau de performanță ori evaluări
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
acestor grupuri pentru autoreprezentare, pentru respingerea celorlalte reprezentări dominante și distorsionante și pentru producerea unor reprezentări mai pozitive. Termenul "multicultural" funcționează aici ca o rubrică generală pentru toate acele tentative de a rezista procesului de formare a stereotipurilor, distorsionării și stigmatizării de către cultura dominantă. Multiculturalismul critic își propune în plus și să deschidă studiile culturale spre analiza relațiilor de forță și dominare din societate și a modului în care acestea sînt susținute și/sau legitimate în reprezentările ideologice dominante 1. Perspectiva
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]