470 matches
-
În secolul al XII-lea sunt atestate primele forme de stigmatizare etnică sau confesională În Europa de Vest. Dar abia papa Inocențiu al III-lea (inițiator de cruciade) și Conciliul al IV-lea de la Lateran (Roma, 1215) au „instituționalizat” acest tip de stigmatizare. În diverse forme, acesta va supraviețui În Europa Occidentală până la Revoluția Franceză. Preluând ceea ce era de preluat și schimbând ceea ce era de schimbat din „Pactul lui Omar”, Canonul 68 adoptat de Conciliu stipula următoarele : „Tot timpul și În toate provinciile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
IV-lea. Conciliul de la Buda (1279) a Întărit obligativitatea ca evreii să poarte un semn distinctiv, dar regele Ladislau al IV-lea (1272- 1290) s-a opus aplicării acestui edict <endnote id="(518, p. 22)"/>. Din secolul al XVII-lea, stigmatizarea etnică ia forma interdicției : evreii nu au dreptul să poarte veșmântul specific etnicilor majoritari, chiar dacă această discriminare este prezentată câteodată ca un privilegiu. În 1623, de exemplu, principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, emite la Cluj un act de privilegii referitor la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
găsi fapte pozitive” <endnote id="(322, p. 218)"/>. De regulă, În Moldova și Țara Românească, precum și, În general, În toată Europa creștin-ortodoxă, nu au fost impuse stigmate etnice sau confesionale. Nu este vorba neapărat de o dovadă de toleranță interconfesională. Stigmatizarea printr-un semn vestimentar nu era necesară atât timp cât evreii răsăriteni se „autostigmatizau”, diferențiindu-se flagrant de ceilalți prin hainele purtate. Câteodată Însă stigmatul confesional nu consta din impunerea, ci din interzicerea unui element de vestimentație. Abia lipsa lui stigmatiza. Iată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trupul unui evreu, ar trebui să purtăm și noi steaua galbenă». Am cerut cetățenia israeliană În 1974, la un an după războiul de Yom Kippur, așa cum ar fi trebuit să port steaua galbenă În 1942” <endnote id="(379)"/>. Șocat de stigmatizarea evreilor din Paris, dar și de destinul lor după deportare, Emil Cioran și-a exprimat sentimentele În felul său, paradoxal și aforistic : „Fapta cea mai gravă comisă de naziști nu sunt lagărele de concentrare, ci steaua galbenă. E mai puțin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rolul celor care au creat cultul pionierului denunțător: ei au deformat în chip deliberat adevărul, implantînd în conștiința socială versiunea necesară”. Cui și pentru ce?, se întreabă ea. Lui Stalin și anturajului său (răspunde), pentru „a instaura suspiciunea generală, mania stigmatizării unanime a nesupușilor”, pentru „a trezi în oameni, odată cu frica, pasiunea denunțării ca formă supremă de vigilență față de «inamic»”. Prin urmare, „dacă Pavlik nu exista, el ar fi trebuit inventat”. Fructele unei asemenea educații - arată, mai departe, autoarea - se văd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
repulsii, neînțelegeri. Mentalul colectiv românesc refuză, astfel, să-i considere pe romi ca pe niște cetățeni activi ai societății actuale, folosindu-se, de cele mai multe ori, de cuvinte Înjositoare (nespălat, urât, criminal, bandit, hoț, jegos etc.), creându-se acele mecanisme de stigmatizare ce Îi fac chiar și pe romi să-și refuze apartenența la propriul grup etnic. Stigmatul social, În interiorul și exteriorul grupului etnic rom este așa de mare, Încât construirea unei imagini pozitive este aproape imposibilă. Care sunt mecanismele statale și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
atât în practica diagnosticului și a terapiei, cât și în cea de cercetare. În plus, abordarea dimensională este elastică, deschisă spre nou și inovație și asigură un plus de respect pentru persoana abordată de către serviciile de sănătate mintală, îndepărtând pericolul stigmatizării. În continuare vor fi prezentate câteva sisteme și câțiva autori care au pus accentul pe abordarea dimensională a tulburărilor de personalitate. Modelul celor cinci mari factori În abordarea tulburărilor de personalitate, în ultimele două decenii a câștigat mult teren teoria
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
război. În prezent, această problematică este una deschisă cercetării. Modificarea personalității în urma unei boli prelungite se referă pe de o parte la bolile somatice, ținându-se cont de trăirile subiective, dizabilități, impactul social ce duce la izolare, deficiențe de interrelaționare, stigmatizare. Consecințele bolilor psihice urmează să fie înțelese în același context și nu doar ca o consecință directă a afectării. Pe scurt, relația între Axa II și alte axe se pune și în perspectiva modificării personalității prin suferințe organice cerebrale, episoade
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sisteme procedurale. - Recunoașterea influenței mediului social asupra proceselor de adaptare la boală. Interacțiunea dintre persoana care suferă de o boală cronică și mediul său social nu este întotdeauna plăcută, diferențele de perspective și scopuri putând genera sentimentul de alienare. Problema stigmatizării sociale, de care suferă multe persoane care au o boală cronică, a fost abordată mai pe larg de Jones și colaboratorii (32). Rețeaua socială a individului joacă un rol foarte important în determinarea formării unei reprezentări denigrante sau pozitive asupra
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
-o la alții. Oprobiul mediului social ca și consecință a insulinoterapiei Una din temele care apare la majoritatea persoanelor cu diabet zaharat este frica de reacția persoanelor din mediul social cu privire la persoana bolnavului care trebuie să-și administreze insulina. Această stigmatizare este un fenomen documentat de studiile anterioare (32), efect de care suferă majoritatea bolnavilor cronici. Mediul social influențează întregul proces de adaptare la boală și la cerințele acesteia. Insulinoterapia este o procedură intruzivă în viața de zi cu zi a
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
major, la care au expus copilul (violență domestică, sărăcie), în momentul ieșirii din familie, copilul va purta cu sine un sentiment al lipsei de valoare, al incapacității lui de a se face iubit. Din păcate, adesea există un comportament de stigmatizare și marginalizare al colegilor față de acești copii. în grădiniță sau în școală, în raport cu adultul educator care preia o parte din funcțiile părintești, precum și între colegii de vârstă mai siguri de ei sau mai agresivi, copilul venind din familie cu o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau regi ai poeziei, etichetarea nu exprimă o vocație, o dispunere particulară a facultăților psihice, o aplecare caracteristică spre literatură, ci numai pretenția nejustificată de a face operă. În universul lui Heliade Rădulescu chemarea nu joacă niciun rol - nici pentru stigmatizarea autorilor, nici pentru încurajarea lor. În fața inflației de scriitori, teama lui rămâne elementară, determinată de proliferarea scrisului, ca o activitate practicată fără pasiune și fără imbold interior de o populație abstractă. Heliade Rădulescu se teme de cei care scriu așa cum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
politică și din viață! Nu puteai face sau chiar discuta politica decât dacă erai înregimentat aberantei discipline de partid numită centralism democratic al Partidului Comunist. Sau doar dacă erai opozant și aveai curajul de a accepta și risca suferința, marginalizarea, stigmatizarea, detenția și eventual moartea. Din aceste motive, omul nou, dorit de comuniști, trăiește încă printre noi și este omul al cărui simț moral, civic și politic este atrofiat, mutilat sau chiar castrat: nu se informează din mai multe surse, pentru că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
junimistă cunoaște, în interiorul ei, un grad de diversitate pe care studiul de față îl relevă. În cazul lui Theodor Rosetti și cu precădere al lui Mihai Eminescu, critica intelectuală este dublată de un filon tradiționalist și de o propensiune către stigmatizarea xenofobă. Posteritatea formelor fără fond va fi marcată de predilecția noilor generații intelectuale (influențate de exegezele lui A.C. Cuza și Nicolae Iorga) pentru stratul vizionar și antisemit al gândirii eminesciene. Acel Eminescu al junimismului clasic este ignorat de cei ce
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
epoca de după 1866, ca un răspuns la provocarea ridicată de supraviețuirea acestui tip antropologic al revoluționarului în mediul românesc. Adaptând, ca urmare a unui proces de aculturație, ipotezele liberal conservatoare europene, junimiștii au rezistat cântecului de sirenă al radicalismului iacobin. Stigmatizarea formelor fără fond derivă, organic, din această suveranitate a rațiunii, suveranitate în numele căreia practica junimistă descurajează fanatismul utopic. În contrast cu ramura radicală munteană, junimismul ilustrează pedagogia spiritului critic. „Revoluționarului“ îi este preferată efigia omului politic ceși asumă modestia obiectivelor, în numele prudenței și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
fond, o direcție distinctă de cea liberal conservatoare ilustrată de Maiorescu și Carp. Ceea ce este absent din critica acestora este apelul la tradiție, apel care să devină punctul de plecare al regenerării politice. Ostilitatea față de raționalismul politic, atenția la context, stigmatizarea simulacrelor nu implică, în nici un moment al demonstrației intelectuale, replierea către o stare de lucruri ce precedă europenizarea Principatelor. Letargia orientală nu este și nu poate fi, în această cheie evoluționistă de interpretare, un reper evocat cu venerație de două
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Listarea inamicilor este parte a ritualului critic și, de la Nichifor Crainic până la Mircea Eliade, adversarii își ocupă poziția în tabelul mendeelevian. Statutul de clasic este dependent de aplicarea grilei partinității și evaluarea interbelicilor este marcată de o voluptate a delațiunii/ stigmatizării: "poezia lui Tudor Arghezi, Bacovia, Barbu seamănă neîncredere în viață, teroare, misticism, îngenuchere", "romancieri ca Liviu Rebreanu nu sunt decât apărători ai regimului bazat pe împilarea maselor, pe exploatare", "Cezar Petrescu propovăduiește capitularea, dezarmează pe om."12 Cu un Eminescu
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
și programe adecvate în folosul comunităților locale, pentru consolidarea educației civice, culturale și spirituale, ce se constituie în alternativă de viață sănătoasă, cultivarea abstinenței la consumul de droguri, inclusiv alcool și tutun, încurajarea formării unui climat social care să împiedice stigmatizarea și marginalizarea persoanelor afectate de consumul de droguri ● Crearea oportunităților și stimularea participării massmedia la susținerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor și campaniilor antidrog ● Dezvoltarea de programe de informare și conștientizare a întregii populații pentru dobândirea unei atitudini de
HOTĂRÂRE nr. 73 din 27 ianuarie 2005 privind aprobarea Strategiei naţionale antidrog în perioada 2005-2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164908_a_166237]
-
de droguri ● Crearea oportunităților și stimularea participării massmedia la susținerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor și campaniilor antidrog ● Dezvoltarea de programe de informare și conștientizare a întregii populații pentru dobândirea unei atitudini de toleranță în scopul diminuării marginalizării și stigmatizării consumatorilor de droguri, precum și a unei atitudini de responsabilitate în prevenirea consumului ● Dezvoltarea unui sistem de evaluare și monitorizare, integrat și individualizat, al copiilor și tinerilor aflați în situații de risc, care să favorizeze procesul de maturizare, integrare socială, educație
HOTĂRÂRE nr. 73 din 27 ianuarie 2005 privind aprobarea Strategiei naţionale antidrog în perioada 2005-2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164908_a_166237]
-
și programe adecvate în folosul comunităților locale, pentru consolidarea educației civice, culturale și spirituale, ce se constituie în alternativă de viață sănătoasă, cultivarea abstinenței la consumul de droguri, inclusiv alcool și tutun, încurajarea formării unui climat social care să împiedice stigmatizarea și marginalizarea persoanelor afectate de consumul de droguri ● Crearea oportunităților și stimularea participării massmedia la susținerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor și campaniilor antidrog ● Dezvoltarea de programe de informare și conștientizare a întregii populații pentru dobândirea unei atitudini de
STRATEGIE NAŢIONALĂ ANTIDROG din 27 ianuarie 2005 în perioada 2005-2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164909_a_166238]
-
de droguri ● Crearea oportunităților și stimularea participării massmedia la susținerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor și campaniilor antidrog ● Dezvoltarea de programe de informare și conștientizare a întregii populații pentru dobândirea unei atitudini de toleranță în scopul diminuării marginalizării și stigmatizării consumatorilor de droguri, precum și a unei atitudini de responsabilitate în prevenirea consumului ● Dezvoltarea unui sistem de evaluare și monitorizare, integrat și individualizat, al copiilor și tinerilor aflați în situații de risc, care să favorizeze procesul de maturizare, integrare socială, educa
STRATEGIE NAŢIONALĂ ANTIDROG din 27 ianuarie 2005 în perioada 2005-2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164909_a_166238]
-
și o extindere a parteneriatului, acoperirii, frecvenței și consistenței campaniilor naționale de prevenire HIV/SIDA, în fiecare an campaniile au crescut calitativ și au abordat teme importante legate de prevenirea HIV/ITS, de promovarea drepturilor persoanelor infectate și de reducerea stigmatizării și discriminării. Campaniile au avut o componenta mass-media importantă cu mesaje difuzate gratuit în zona publicitară de prime-time care au ajuns la milioane de persoane, în special tineri. Ministerul Educației și Cercetării a lansat Ia sfârșitul anului 2002, în colaborare
HOTĂRÂRE nr. 1.342 din 26 august 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2004-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161304_a_162633]
-
Educația în școli Obiectiv Accesul universal al tinerilor care urmează o formă de învățământ la cunoștințele necesare despre HIV/SIDA, metodele de prevenire și riscurile asociate, precum și noțiuni despre protecția sociala și medicală a persoanelor afectate, noțiuni legate de reducerea stigmatizării și discriminării. Strategii Introducerea în curriculum-ul obligatoriu, diferențiat pe cicluri de educație, a pachetului de educație pentru sănătate care să includă, între altele, capitole distincte legate de educație sexuala și a reproducerii, igienă, prevenirea consumului și abuzului de substanțe
HOTĂRÂRE nr. 1.342 din 26 august 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2004-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161304_a_162633]
-
unor beneficiari ai serviciilor. Pentru promovare și informare, CCS realizează postere, afișe, pliante, organizează întâlniri cu lideri de opinie din comunitate. Activitățile de promovare și informare ale CCS au ca efect o mai bună cunoaștere a activităților derulate și evitarea stigmatizării sau a etichetării persoanelor care apelează la serviciile centrului. Materialele de promovare a CCS trebuie să conțină mesaje clare care să scoată în evidență faptul că acesta reprezintă o resursă pentru comunitate și că oferă soluții viabile la problemele familiilor
GHID METODOLOGIC din 6 iulie 2006 de implementare a Standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179726_a_181055]
-
de sănătate mintală prin implementarea unui sistem de monitorizare a serviciilor de sănătate mintală și de colectare a datelor în domeniul sănătății mintale; 4. creșterea calității serviciilor de sănătate mintală, cu accent pe dezvoltarea activităților de reabilitare psihosocială; 5. combaterea stigmatizării persoanelor cu probleme de sănătate mintală; 6. reabilitarea spitalelor de psihiatrie. 2.2. Subprogramul tratamentul toxicodependențelor Obiective: 1. informarea și educarea populației cu privire la mijloacele de prevenire a consumului de droguri; 2. asigurarea tratamentului de substituție cu agoniști de opiacee pentru
HOTĂRÂRE nr. 1.464 din 6 decembrie 2007 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor naţionale de săn��tate în anul 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193289_a_194618]