828 matches
-
excepțională anunțată asară să fie o înșelare ca toate de-mult celebrele previziuni ale Institutului Meteorologic de la București. Îți aduci aminte. În ajunul tornadei de la 3 fevruarie 1954, Institutul Meteorologic anunțase cele dintăi zile calde ale unei primăveri precoce. Dar stihiile pregătiseră un spectacol de cu totul altă natură. O tornadă înfricoșată, cum probabil nu s-a produs într-un mileniu, a venit asupra câmpiei Dunării și a dus că grăbire un viscol uriaș cătră Vest, ieșind ca un balaur printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
puțini critici de prestigiu, dar și de un enorm și extrem de variat lectorat. Oare... am greșit cu toții, au fost cu toții În eroare?! Sau... au folosit textele noastre, ale celor câtorva, nu foarte mulți, doar drept pretext pentru o luptă cu stihiile vremii? De aici, cum afirmă ritos unii, „umflarea” disproporționată a anumitor nume sau valori. Campion al acestor contestări și „judecăți morale” se află, indubitabil, criticul Gheorghe Grigurcu, căruia, după revoluție, admirîndu-i inteligența, cultura și vivacitatea stilului, i-am oferit o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
gospodari, la un moment dat s-a început a li se aduce acasă sau la muncă pe ogorul pe care atâta îl iubeau, ordinul de chemare sub arme ca să plece în hăuri de gheață, să lupte în primul rând cu stihiile naturii, ca să pună la punct un dușman de sute de ori mai puternic și mai îndârjit decât ei. Războiul acesta nedorit, de dimensiuni planetare, a durat 2174 de zile din 1939 până în 1945 ca să se soldeze cu moartea a 55
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
scriiturii derivă din Noul Roman francez, însă materialul uman și intriga prelucrează romanescul senzațional romantic și naturalist: personaje suspectate că s-au născut din incest, frați care evită în ultima clipă incestul, după o sumedenie de identificări înșelătoare, scenografie macabră, stihii dezlănțuite, destine damnate. O tehnică asemănătoare folosește B. în Pădurea și trei zile. Varianta scenelor (1970). Prima perspectivă diacronică aparține unei voci narative aparent neimplicate; i se adaugă perspectivele subiective ale altor voci, de fapt, travestiuri ale uneia singure - prozatoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
că Ada noastră e dezlegătorul din textul lui Paler. Hieroglifele au acum frunți senine fiindcă Actrița le-a domesticit și toate sensurile vieții și morții, norului și cucului cântând, stau aliniate frumos și dau samă de prăpăstiile neînțelesului. Departe de stihiile care-i macină pe cei care nu vor să vadă suflet și miez, Ada și-a așternut culcuș cald de cuvânt în sufletele noastre și din cînd în cînd își înfoaie tandră gîndurile peste noi. Bine-ai venit, Ada! Cristina
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
este Dobrogea și în special Delta Dunării, căreia îi descoperă, cu nostalgie și emoție, patriarhalitatea și spiritualitatea: o existență dură, o lume răbdătoare, dar aprigă la muncă. Colectivitatea surprinsă este mereu încleștată în lupta cu natura pentru a-i birui stihiile și a-i domoli forțele în folosul civilizației. Sunt sesizabile trăsăturile caracteristice generației care a cultivat „reportajul romantismului revoluționar” în perioada imediat postbelică, dar și vocația specială pentru sublim și colosal a autorului. Volumele Oda zilnică (1970), Dobrogea de aur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
de pruncul Iisus sau de Moș Crăciun, ca ipostaze supreme ale cunoașterii și puterii regeneratoare. Uneori însă haina minunată se află la monstrul care amenință lumea și aducerea ei constituie o probă inițiatică: „din lumea cealaltă este adusă puterea asupra stihiilor”. Mai mult decât atât, „cămașa zmăului cu lună-n spate, soareli-n piept, doi luciferei în doi umerei” (Scheiu de Sus - Dâmbovița) încarcă universul profan cu puterea creatoare a luminii simbolizate, asemenea restabilirii astrelor pe cer. Petru Caraman pune la originea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
autorității animaliere, sintagma „puiu leului” circumscrie, în același timp, calul la cultul solar. Animalul mitic, specific faunei altor continente, apare în colindele de fecior ca exponent al Haosului ce trebuie învins. Ca pui al leului, calul certifică domesticirea anterioară a stihiilor și cu atât mai mare este forța lui asupra neantului, cu cât este consubstanțial cu el. Într-o altă variantă, calul nu este identificat cu un animal, ci comparat cu un alt simbol solar, care „cumulează funcțiile luminii și ale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
etimologia lui „a pomeni”, care inițial însemna „a trezi”, ceea ce face somnul leului „fără de capăt, adică unul mortuar”. Este o stare de letargie specifică forțelor haosului, forțe menținute, prin practici magice, în stare de non-manifestare. Inerția proprie ființelor care întruchipează stihiile este contagioasă; atât în basmele românești, cât și în cultura universală există proba somnului pentru erou. Aflați în plan profan, feciorii din basmul Cei trei ciobani și zmeul din colecția lui Pamfil Bilțiu sunt conduși de zmeul cu aparență umană
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și nasturii de forma solzilor, ochii mici, metalici, și mediul umed al noroiului de dinainte de geneză au prevenit cititorul din timp. Cedarea organelor vitale, veninul și sângele care curg pe chipul altminteri „drăguț” al voinicului arată incompatibilitatea pe care exponentul stihiilor o are cu ființa umană. Fiul scorpiei realizează doar o metamorfoză parțială, ce nu poate avea perfecțiunea unei transformări totemice, reperabilă în ciuta - fată de măritat, în colindele de tip 67 A și B, Ciutalina, ciuta fără splină. Scorpia a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Degețele cu inele;/ Dară frâul de la cai,/ Cosițe de fete mari”. Văzută drept „«mamă» stăpână pe materie”, „depozitară a forțelor germinative ale materiei” de către cercetători, Samodiva eliberează prin înfrângerea ei simbolică resursele inepuizabile ale vieții. Orbirea, ca semn al supunerii stihiei feminine, o lasă fără control asupra universului ordonat și este echivalentă cu legarea fiarei în colinde, dar, în același timp, întoarce gestul ei distructiv, știindu-se că Samodivii din mentalul bulgar sunt genii feminine ale văzduhului ce orbesc sau scot
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reușita. Confruntarea cu răul vine la încheierea acestui spațiu temporal pregătitor, „când fu soarele-n deseară”, deci în preziua odihnei Cosmocratorului. Fiind un moment de tranziție, înserarea simbolică devine atât un interludiu al vulnerabilității, cât și unul al hierofaniilor, când stihiile prind formă și pot fi învinse. Bourul reprezintă o primă întrupare zoomorfă a stihiilor telurice, iar urmărirea acestuia amintește de funcția întemeietoare a zimbrului din legenda Moldovei, fapt ce-l îndeamnă pe Mircea Eliade să considere tema vânătorii rituale „una
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-n deseară”, deci în preziua odihnei Cosmocratorului. Fiind un moment de tranziție, înserarea simbolică devine atât un interludiu al vulnerabilității, cât și unul al hierofaniilor, când stihiile prind formă și pot fi învinse. Bourul reprezintă o primă întrupare zoomorfă a stihiilor telurice, iar urmărirea acestuia amintește de funcția întemeietoare a zimbrului din legenda Moldovei, fapt ce-l îndeamnă pe Mircea Eliade să considere tema vânătorii rituale „una cu siguranță autohtonă”, cu un prestigiu religios la daci. Cultul mithraic urmează cronologic credinței
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
abia acum flăcăul primește șansa de a actualiza gestul arhetipal al săgetării din genunchi. Cerbul, asemeni leului, este găsit dormind, fapt ce se datorează latenței somnolente specifice spațiului neordonat, precosmic. În mod din nou asemănător colindelor în care leul întrupează stihiile, cerbul zace sub un element vegetal, învestit cu simbolistica Arborelui Cosmic. Prezența fiarei la rădăcina lui axis mundi sugerează neantul anterior creației și convertirea energiilor primare, dar și o amenințare a cosmosului. În multe texte populare, formele zoomorfe ale stihiei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
stihiile, cerbul zace sub un element vegetal, învestit cu simbolistica Arborelui Cosmic. Prezența fiarei la rădăcina lui axis mundi sugerează neantul anterior creației și convertirea energiilor primare, dar și o amenințare a cosmosului. În multe texte populare, formele zoomorfe ale stihiei stau la baza simbolului universului și rod pilonii sau Copacul Creației. Ca într-o pictură a unui arcaș mitic, flăcăul îngenunchează și săgeată cerbul între coaste. Arcul are valențe exorcizatoare și este asociat prin definiție inițierilor, având puterea de a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu vânatul ca simbol al lumii eterne; mai mult chiar, săgeata reprezintă zodia sub care tânărul se așază: dinamismul ascensio¬nal. „Adevăratul blestem” (Mihai Coman) adresat săgeții încearcă o neutralizare a forțelor magice ce ar asigura o viitoare izbândă asupra stihiilor, deci vizează repetabilitatea actului. Săgetarea are efect ordonator, ea vine din direcție sacră: „În genunchi cădea,/ Arcu-și întindea,/ Arcu ș-o săgeată;/ Ținta-i țintuită/ Pe cerb mi-l izbea,/ La spate din dreapta,/ Cerbul sus sărea/ Și se blestema” (Peceneaga
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-și dare,/ Și mi-l săgetare” (Voineasa - Vâlcea). Deși efectul asupra fiarei este același și ea sare peste munți, săgetarea este preferată fiindcă respectă modelul arhetipal, din zorii civilizației, când viața omului era legată strâns de cea a animalului. Domolirea stihiilor ia forma unei îmblânziri simbolizate de curea. Gilbert Durand consideră legarea o „pedeapsă vremelnică”, dar și „un arhetip al propriei situații a omului în lume”, ceea ce explică întrucâtva indicațiile primite de flăcăul vânător chiar de la leu: „- Lasă-te tu de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pândit, ucis cu arme și întemeiază o lume după „scenariul ideal” al sacrificiilor, pe care l-a semnalat Mircea Eliade. Leul are o aureolă de hierofanie iar capturarea lui așază sub o zodie fastă lumea, prin actualizarea ordinii primare. În cadrul stihiilor telurice, ciutele au un regim special, sesizat de toate comentariile asupra colindelor de tip III, 65, Ciuta proroacă, sau III, 66, Ciuta și puiul rău sfătuit, și anume ipostaza de „victimă prin care se întemeiază tânăra familie”, de o intensitate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
teluric, cât și o funcție pragmatică: momentul adăpării dă ocazia „prădătorilor” să înșele vigilența animalelor. Uniunea cerb-vânător nu poate sfârși decât prin identificarea celor doi printr-o moarte simbolică a dublului animal și o „cuminecare” din forțele primare ale Naturii. Stihiile acvatice aduc pe scena colindelor peștele de mare sau „dulful” și vidra. Raportate la Arborele Cosmic, aceste animale se situează mai ales la mijloc, în cântecele funerare, iar dulful la rădăcină, „stratificare” reluată și în colindele din Țara Loviștei. Dulful
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
deschiară,/ Lese-și Negru,/ Lese-și Murgul, cal mai bun,/ Cal mai bun și mai blajin” (Țăndărei - Ialomița). Alegerea calului, frecventă în basmele rusești, este un gest magic ce trebuie făcut cu toată atenția, căci calul reprezintă călăuza spre tărâmul stihiilor. Figura mitică a arcașului reapare cu aceeași conotație inițiatică: „de genunchi îngenunchea/ Și arcul își întindea/ Și săgeata mi-o punea” (Dobrogea) cu o nouă sugestie a identității erou-vânat. Imaginea stă sub regim dinamic și solar, specific principiului masculin. Colindele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mare ne-am dosit.”(T. Vladimirescu - Tulcea). Numărul fraților, recurent în acest tip de colinde, sugerează aici ideea de naștere nouă și de germinare a unui nou cosmos, act declanșat de vânătoarea simbolică a eroului. Regenerarea survine nu în urma uciderii stihiei cu aparență zoomorfă, ci a alungării ei, o formă nouă a paradigmei non-manifestării care se adaugă prinderii/ legării monstrului. Vidra se situează la mijlocul Arborelui Cosmic, ceea ce îi conferă o funcție psihopompă și de aici derivă capacitățile oraculare pe care le
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
malefice, fapt ce implică și legătura cu forțele htoniene figurate de șarpe. Călușarii, prezențe inițiate, „se bucură de ocrotirea Irodiadei”, zâna ielelor, și prin dansul ce imită zborul ființelor mitologice ei înconjoară printr-o horă benefică victima, circumscriind cercul lor stihiilor. În balada din antologia lui G. Dem. Teodorescu motivul blestemului care provoacă inițierea prin înghițirea de către un monstru este supradimensionat: „Nu mai blestema;/ Că tu când m-ai fapt/ Și țâța mi-ai dat,/ Greu m-ai blestemat/ Blestem cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în colinde, în ea concen- trându-se întreaga forță stihială a monstrului. Singura scăpare din această probă cu răspândire universală se află în protecția solară. Atât eroul, cât și salvatorul lui din balade păstrează atributele flăcăului plecat să se lupte cu stihii telurice sau acvatice. Flăcăul blestemat stă sub dominație solară prin armele sclipitoare pe care le poartă (în colinde având și o cruciuliță de argint) și tocmai acestea îl împiedică pe șarpe să-l devoreze. Balada întărește din nou sugestia: „La
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este urmat de un alt pattern al călătoriei inițiatice: calul din grajdul de piatră. Potrivit lui V. I. Propp, bidiviul ținut în cadrul mineral are o încărcătură puternic sepulcrală, fiindcă trimite la cripta strămoșului. Forța chtoniană întruchipată de cal echilibrează lupta cu stihiile, prin adăugarea de energii acumulate și preluate de la înaintaș la capacitățile excepționale ale eroilor. Într-o colindă din Basarabia, nu numai calul este ales, ci și grajdul mineral, abia al nouălea, cifra desăvârșirii, fiind potrivit: „Frâu’n mînă și-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
incipient al constructului uman. Divinitatea zoomorfă este invocată să vegheze asupra lăcașului omenesc și să o protejeze magic. Prezența calului în ritualul marin al inițierii devine o garanție a depășirii probei, căci calul cunoaște „drumurile” spre lumea acherontică și supune stihia acvatică. Șarpele care înghite călărețul cu tot cu cal reprezintă un alt argument al ființei mitice comune ce amintește de Centaurii antici și de imaginea autohtonă a Sântoaderilor. În spațiul românesc înghițirea inițiatică nu poate fi concepută în absența calului, căci acest
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]