465 matches
-
dar în general nota de firesc rămâne dominantă. În basme, H. respectă, când și când, linia tradițională a poveștii populare, derulată în limbajul său specific, dar nu de puține ori o modifică printr-o prelucrare liberă, unde apar și excesive stilizări metaforice. Se simt influențe din literatura unor autori străini, din care scriitoarea a tălmăcit (Frații Grimm ș.a.). Plusul de poezie sau pitoresc nu le face însă mai atractive pentru vârsta destinatarilor. Palmaresul traducerilor din limbile rusă, engleză, franceză, germană este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
ale spațiului plastic, demonstrînd stadiul de formare a acestei competențe prin următoarele niveluri de performanță: ITEM 4 (I4)) Nota 1 5 Nota 6 8 Nota 9 10 folosește în mod inexpresiv elementele plastice cu rol constructiv, nu se folosește de stilizare ca element specific compoziției decorative, preluînd în mod neselectiv datele oferite de natură. Dovedește un nivel redus de exprimare artistică. configurează echilibrat spațiul compozițional, fără a obține expresivități ale imaginii. Dovedește un nivel mediu de exprimare artistică. elaborează expresiv spațiul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
liber pe aceeași temă plastică. Metoda pedagogică a presupus urmărirea unei situații de învățare în contexte diferite. Tema plastică și subiectul folosite ca pretext pentru desfășurarea experimentului au fost abordate în conformitate cu manualele școlare. Titlul temei: Compoziția decorativă: principiile artei decorative, stilizarea, repetiția, alternanța, jocul de fond și simetria. Obiectivele urmărite vizează: organizarea, desfășurarea și evaluarea activității pe o temă impusă specifică repertoriului artei decorative; modificări ale organizării spațiului plastic pe următoarele componente: elemente de limbaj plastic; mijloacelor de expresie; ritm compozițional
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
autentică 5. să distingă între punct și linie atît ca elemente decorative de construcție, cît și ca semnificanți compoziții decorative, folosind rolul decorativ și constructiv 6. să creeze structuri decorative prin extragerea elementelor specifice formelor studiate exerciții de selectare prin stilizare a trăsăturilor specifice formelor compoziții decorative cu forme elaborate 7. recunoașterea trăsăturilor definitorii ale artei decorative analiza unor lucrări de artă decorativă, prin dialog cu colegii și profesorul Considerînd că una din cele mai importante finalități muzeale este de ordin
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dragoste, ura etc. El traduce fantasmele și dorințele. Influențat de ideile lui Appia, Meyerhold, scriind despre corpul actorului, sesizează tridimensionalitatea să ca element fundamental 374. Alături de cercetările de biomecanica privind corpul actorului în spațiul scenei, Meyerhold operează cu conceptul de stilizare, dominant în gândirea sa375. Tratată într-o manieră idealizata de romantici, pasiunea se impune deseori în toată brutalitatea în românul realist/naturalist din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Corpul, neglijat până atunci, iese din umbră și primește
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
instinctuală și demistificatoare, acompaniată baudelairian de viziunile descompunerii (Al. Macedonski, Idile brutale, Mircea Demetriade, Spasm, Desflorare, Beția cărnii, Cincinat Pavelescu, Senzitivă), ca și poezia obiectelor evocatoare (G. Orleanu, Pendula de stejar) nu sunt străine de simbolism. La Șt. Petică apar stilizări prerafaelite (Serenadă, Imn profan), anticipate, prin religiozitate și hieratism grațios, de Cincinat Pavelescu (Fecioara, Bisericească). Dintre marii poeți români ai secolului al XX-lea sunt prezenți, la începuturile creației lor, în paginile L. G. Bacovia, care debutează la 20 martie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
își alcătuiesc adăposturi pe pământ, sub pământ, sau deasupra pământului, din ce în ce mai complexe și care pe lângă culcușuri, au încăperi pentru provizii și încăperi pentru refugiu în caz de pericol. Acest instinct culminează în cazul omului, unde intervi ne rațiunea, cu adevărate stilizări și evoluții ce îmbracă moda timpului, dar în esență comportă aceleași utilități de bază întâlnite în lumea viețuitoare pe care trebuie să le satisfacă. - proprietatea teritorială, sau perimetrul de subzistență este o suprafață pe care orice ființă viețuitoare, fie ea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
idealitate a temelor, recuperate, parcă, printr-un proces de anamneza platonica ("această lume de reminiscențe"). Din acest motiv, "la Moréas (Moréas tot cel din Stanțe) nu e vorba de invenție, ci de purificare și de reducție"44 -, cu alte cuvinte, stilizare și simplificare a reprezentării, printr-un travaliul artistic abil ascuns, în opera, și greu perceptibil de către cititor. Mai mult, Barbu atribuie "revoluției" poetice realizate de Moréas (desigur gradul de subiectivitate al aprecierii este mare!) un anumit caracter de necesitate ("fatalitate
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
elevării și purității, care le conferă statutul de model și de salvatoare ale unui univers corupt, ce și-a pierdut inocența. Cu toate acestea, și ele rămân simboluri și alegorii ale unor virtuți, nu reușesc să se desprindă de o stilizare voită și să devină individualități bine conturate, poate și din pricina influențelor literare franceze și italiene din epocă, sunt mai terestre, dar nu complexe, vizează mai mult un scop didactic decât un ideal realist de portretizare a feminității, și, în plus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
laudatio cărților, pentru că pleacă de la literatură pentru a se întoarce tot la ea, poetul nu uită să sublinieze importanța vechilor scrieri în oferirea unor modele de viață și de dragoste autentice. Iubirea este privită ca o artă, cunoaște o adevărată stilizare, asemănătoare cu arta poeziei. Scrierea este alegorică, are aspectul unei fabule și valorifică motive cunoscute în epoca medievală: paradisiaca grădină a iubirii (prefigurând o atmosferă curtenească, galantă), descrierea templului lui Venus, zeitate protectoare a îndrăgostiților, care guvernează întreaga fire, inscripțiile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
matricială), imaginea-artefact (imaginea materială). Această interacțiune a imaginilor valorifică un imaginar polimorf, dar care acționează unitar: imaginar științific, magic și estetic 43. Petru Ursache 44 a identificat, la nivelul mentalității tradiționale, un tipar al imaginarului colectiv, reprezentat de fantastic, cromatism, stilizare, geometrizare, abstractizare și ermetism. Lucian Boia demonstrează că istoria imaginarului este "o istorie a arhetipurilor", "structurală", arhetipul fiind "o constantă sau o tendință esențială a spiritului uman (...), o schemă de organizare, o matriță, în care materia se schimbă, dar contururile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
japoneză (de 1/2 m, mânuită de două-trei persoane), păpușă mecanică, siluetă/păpușă decupată din carton, mască, himeră, umbră, păpușă-jucărie, obiect animat 76, parte a corpului prezentată ca personaj de sine stătător 77 etc., toate având ca principale caracteristici: esențializarea, stilizarea și îngroșarea 78; construcție și funcționalitate, "păpușa este rezultatul întâlnirii a trei factori: păpușa sculptură, actorul animator și spectatorul" (Ciobotaru, 2006a, pp. 64-65), de unde și multitudinea valențelor ei în planul spectacolului de teatru și al procesului semnificării; * personaj entitate construită
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Niculescu, 1957, p. 27 etc. 77 Pepino, 2005, pp. 28-29. 78 Vezi Ciobotaru, 2006a, unde sunt explicitate aceste trăsături: esențializare = "găsirea acelor semne teatrale care, încărcate de o maximă semnificație, au un impact puternic asupra spectatorului" (Ciobotaru, 2006a, p. 66); stilizare = "păpușa nu trebuie să imite realitatea, viața, ci să o sugereze" (Ciobotaru, 2006a, pp. 66-67; vezi și Bujoreanu, 2008, p. 20); îngroșarea = "supradimensionarea unor elemente fie de natură plastică (accentuarea cromatică a liniilor gurii sau ochilor, mărirea unui segment corporal
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
liniilor gurii sau ochilor, mărirea unui segment corporal al păpușii, în funcție de caracterul ce se vrea a fi sugerat), fie de joc (gesturi, mișcări exagerate) sau chiar de natură verbală" (Ciobotaru, 2006a, p. 67). Pentru "metamorfozele păpușii, puterea lor de sugestie, stilizarea, simbolul", vezi și Pepino, 2005, pp. 7-8; Dănăilă, 2003, p. 166; Gîtză, Chimet & Silvestru, 1968, p. 31 etc. De asemenea, se atrage atenția, în literatura de specialitate, asupra ideii că, în general, "caracterul [personajului/păpușii] trebuie să fie de la început
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
într-una nouă, cu semnificație pentru individ: - deplasarea sensului imaginii originare către o alta nouă, diferită de prima; - dramatizarea, sau figurarea unei idei abstracte printr-o imagine concretă; - simbolizarea, sau figurarea unui obiect printr-un simbol care să-l înlocuiască; - stilizarea, constă în păstrarea caracterelor esențiale, definitorii ale imaginilor în ceea ce au acestea esențial. În psihopatologie, dar mai ales în psihanaliză, visele au o valoare excepțională, constituind un „material psihologic” din care, prin interpretare, se pot extrage situațiile conflictuale, frustrările, complexele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În țara mea de aur și de piatră/ nevoile și caznele te latră;/ zicalele de râs și voie bună/ au înlemnit, ca un ghețar pe strună...” (Eu sunt din țara...). Pastelurile circumscriu peisaje ale ținutului natal (Țara Moților), într-o stilizare austeră, specificările de natură geografică fiind intensificate prin prezența elementelor de lexic ardelenesc. Unele poeme ( Când zarea) prefigurează o altă fațetă a poeziei sale, desfășurată, odată cu revenirea autorului în circuitul editorial, după un sfert de veac de tăcere, prin volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
sînt capabili să realizeze în imagini clare ce ar fi dacă viața noastră internă s-ar da continuu pe față în toată mobilitatea ei tumultuoasă. A fost una din funcțiunile vitale ale vieții sociale să creeze sisteme de mascare și stilizare a haosului intern pentru slujba comunicării exterioare și în interesul traiului în comun". Îl preocupă toleranța și raporturile ei cu autoritatea: "Toleranța este condiția pentru ca să devie reală și simțită libertatea, bunul neprețuit la care visează atît de aprins oamenii. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
joacă Bărăganul talazu-i de câmpie / Cu iezere de ierburi zănatice în vânt”. Foarte izbutite sunt o seamă de invernale, icoane în argint, ca Iarnă scitică, Colind uitat, Iarna de altădată sau Gânduri de iarnă. Orientat spre idilic, spre bucolic, spre stilizare, poetul nu își pierde simțul pentru elementar, pentru teluric, care irumpe în Hoți de cai, de pildă, într-un iureș de sălbăticie superbă. Cu versurile din Urcuș și Întrezăriri V. trece la un neoclasicism de factură modernă, pe care nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
de prezențe vegetale insolite, iar iubirea tinde a se hrăni din aceeași otrăvită „foame de roșu”, amintită și în eseuri lirice precum Floarea roșie. În violența coloristică suprapusă glacialității de fond se simte, parcă, ceva din arta icoanei pe sticlă, stilizarea, rigoarea formală fiind o formă de a filtra emoția. În anii din urmă, lirica lui B. se devitalizează; supraviețuiesc numai virtuozitatea, reveria pictorică. SCRIERI: Febre cerești, București, 1941; Febre cerești, pref. Aurel Dragoș Munteanu, București, 1970. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285570_a_286899]
-
discursul de tip filosofic, deoarece tinde să câștige din start acceptul interlocutorilor, fără a le lăsa timpul suficient pentru analiza rațională a subiectului propus). Astfel, retorica a fost de cele mai multe ori redusă fie la funcția sa epidictică, fiind privită ca stilizare și ornamentare de suprafață ale unui discurs (devenind doar un studiu al tropilor), fie la euristică, fiind considerată drept metodă de aplicat în cazul disputelor sau polemicilor, fie la o tehnică de argumentare, exercițiu util în vederea câștigării unei dezbateri. Demersul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
îndoială. Dar inegal, amestec de analize și mărturii esențiale, alături de multe detalii anodine și nesemnificative, de anecdote oarecare și scene nelegate între ele, insuficient elaborate. Uneori se simte și o anumită discreție voită. Alteori, efectul rememorării este predominant, în dauna stilizării și organizării finale a manuscrisului. Este vorba, în mod evident, de o primă redactare rămasă imperfectă. Dar și în acest stadiu textul va face, nu mă îndoiesc, referință. Două capitole, mai ales, sunt de prim ordin: o analiză lucidă, obiectivă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
răspunde așteptării maselor, comentând tot un roman publicat În serial: Sfârșitul jalbelor, cronică menționată ceva mai Înainte, iar după aceasta același critic literar va comenta romanul În discuție. Mascarada cu majusculă nu Înseamnă nici intervenția - deloc mascată - a redacției În stilizarea materialului. Mascaradă nu Înseamnă, la urma urmelor, nici asemănarea totală Între opinia acelui cititor și cele ale specialiștilor din paginile următoare, Întrucât nivelarea culturală - recte coborâre forțată și urcare forțată - era unanim aplaudată. Și-n acest scop clișeul, stereotipia, calchierea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
retrospecția analitică/ narativizarea (punerea în intrigă și anihilarea teatralului exterior), dialogul cu funcție dramatică (specific filmului mai mult sau mai puțin teatral, nu teatrului filmat), personajele /protagoniștii cu evoluție analitică (întrupați de actori capabili să alterneze instantaneu concretețea naturalistă cu stilizarea expresionistă). Numai un regizor total, polivalent, poate pune în confluență cele două limbaje, cu o variabilitate estetică atât de mare încât orice stereotipii rețetare sunt excluse; dar, dincolo de toată această bucătărie internă, rămâne puterea lui Alexa Visarion de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a cinzeacă; mă opresc, îl las să treacă, aștept să se depărteze, pînă nu-i mai aud "vocalizele". - cea mai părăginită curte din centru? Cea a Teatrului Național; parte din gărduțul de fier (gardul original, masiv, a dispărut din anii stilizărilor proletculte) a fost furat, între Teatru și centrala termică e debaraua tîrgului, halal! ar zice conu' Millo. - demaraje orgolioase, scrîșnite, ca să vedem că mașina insului cu mustăcioară-brici e străină. - tablouri în boscheți: pe esplanada din fața Teatrului se răsfață produsele "hartiștilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Muzicantele" din mormîntul princiar teban au atîta grație în mișcare, încît rivalizează cu cea din pictura practicată în modernitate, trei milenii mai tîrziu. Deși imaginea trebuia, "canonic", să imite realitatea muzicienele să fie ca atare muziciene ce încîntau petrecerea faraonică "stilizarea" era cea care singulariza arta egipteană, rămînînd de-atunci o inconfundabilă paradigmă. Policromia făcea vie scena: bărbatului frumos destinîndu-i-se brunul viril, grațioasei femei, lascivul galben. Muzicantele cu harfă concurează frapant grațiile din dancing-urile de azi. "Bacante dansînd", dintr-un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]