492 matches
-
să-l ia în calcul. „Iar pe cele aflate deasupra noastră, pe acelea lasă-le deoparte“ - spune, precaut, Epictet. Dar, în alt loc, sinele lui mai adânc spune altceva: „Gândul la zei să-ți fie mai neîntrerupt decât respirația.“ Lectura stoicilor e, totuși, o îndeletnicire profitabilă și fermecătoare... Fantezii pascale Toți trimitem, de sărbători, mesaje cuviincioase rudelor, prietenilor, colegilor și celor cu care, dintr-un motiv sau altul, vrem să păstrăm o bună relație. De Crăciun și de Sf. Paști, aceste
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cu care îți netezești portretul ar fi mult mai stângace, dacă - vorba lui Salvador Dalí - alături de mâna ta n-ar intra în joc și mâna unui înger... E adevărat că și monahul creștin pare, uneori, să fie echivalentul duhovnicesc al stoicului aplecat asupra sinelui propriu. Că și el pare, uneori, un „împătimit“ de mântuire, un aspirant singuratic la Rai. Dar asta deschide o dezbatere pentru care, în spațiul acestei rubrici, nu mai e, deocamdată, loc. Semnele timpului Dacă, ajuns la o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
afirmă în mod explicit nicăieri. Mai sigur este că, în primele secole după Hristos termenul ouaia capătă tot mai mult semnificația de ființă reală și concretă în opoziție cu ființa aparentă și evanescentă , și această evoluție probabil că se datorează stoicilor. Dincolo de toate acestea, capadocienii vor săvârși o reală și semnificativă mutare de înțeles în uzanța termenului. În mentalitatea bizantină din secolul IV și după realitatea nu poate avea decât o dimensiune ipostatică, nu există nicăieri esența pură. Ceea ce este însă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și etic, Bacovia a aparținut seriei mici a celor cărora nu li se pot imputa intenții de parvenire și compromisuri. Opinia mi-e confirmată de aceste rînduri ale lui Gala Galaction: „Radu Rosetti a rămas o jumătate de veac filozof stoic, în fața chemătoarelor și mănoaselor fluctuații politice din țara noastră. Poate că au mai fost cîțiva care i-au semănat... Ștefan Petică, Bacovia, Dimitrie Nanu. A rezistat, a biruit și-l fericesc!” (Opere alese, vol. II, p. 323-324). Elogiul autorului Roxanei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dintre două evenimente. În limba greacă modernă înseamnă simplu „spațiu”, apărând în expresii precum „călătorie spațială” sau „cercetare spațială”. S-ar putea spune că termenul general de „diastima” se referă la distanță dintre două puncte, spațiale sau temporale. Probabil că stoicii au fost primii care au folosit acest cuvânt în sens filosofic. Zenon și Crispus l-au folosit în combaterea teoriilor cosmologice ale atomiștilor, însă el n-a avut o semnificație esențială în concepția lor. În istoria gândirii creștine, oricum, termenul
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
de ani aproape de când ea au ridicat popoare din întunerec, le-au constituit pe principiul iubirii aproapelui, două mii de ani de când biografia fiului lui Dumnezeu e cartea după care se crește omenirea. Învățăturile lui Buddha, viața lui Socrat și principiile stoicilor, cărarea spre virtute a chinezului La-o-tse, deși asemănătoare cu învățămintele creștinismului, n-au avut atâta influență, n-au ridicat atâta pe om ca Evangelia, această simplă și populară biografie a blândului nazarinean a cărui inimă au fost străpunsă de cele
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ridicat atâta pe om ca Evangelia, această simplă și populară biografie a blândului nazarinean a cărui inimă au fost străpunsă de cele mai mari dureri morale și fizice, și nu pentru 52 el, pentru binele și mântuirea altora. Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrat a băut paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a anticității. Nu nepăsare, nu dispreț
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de ani aproape de când ea au ridicat popoare din întunerec, le-au constituit pe principiul iubirii aproapelui, două mii de ani de când biografia fiului lui Dumnezeu e cartea după care se crește omenirea. Învățăturile lui Buddha, viața lui Socrat și principiile stoicilor, cărarea spre virtute a chinezului La-o-tse, deși asemănătoare cu învățămintele creștinismului, n-au avut atâta influență, n-au ridicat atâta pe om ca Evangelia, această simplă și populară biografie a blândului nazarinean a cărui inimă au fost străpunsă de cele
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ridicat atâta pe om ca Evangelia, această simplă și populară biografie a blândului nazarinean a cărui inimă au fost străpunsă de cele mai mari dureri morale și fizice, și nu pentru 52 el, pentru binele și mântuirea altora. Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrat a băut paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a anticității. Nu nepăsare, nu dispreț
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
capăt 44. Ea a fost plătită scump prin teama de emoțiile involuntare. Orice legătură ce ne atașează de cineva sau de ceva conține și posibilitatea de a fi atras în bucurii și dureri ce se ivesc independent de voința noastră. Stoicii susțineau de aceea că, dacă vrem să ne păstrăm libertatea spirituală și echilibrul, să stăruim în ceea ce ne stă în putere și să nu privim ceva ca bun sau rău, după cum ne favorizează sau nu împiedică propria stăpînire de sine
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
susțineau de aceea că, dacă vrem să ne păstrăm libertatea spirituală și echilibrul, să stăruim în ceea ce ne stă în putere și să nu privim ceva ca bun sau rău, după cum ne favorizează sau nu împiedică propria stăpînire de sine. Stoicul se situează în fața spectacolului vieții ca un privitor rece, care urmărește atent desfășurarea jocului, ferindu-se însă să se lase antrenat de el. Mai mult de cît de orice se teme să fie obligat "să suspine în sinea sa". Sanctuarul
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
prin ziare. și tramvaiul a ajuns în stație și fata cea mioapă s-a lăsat împinsă de gloată până când a simțit între degete o bară rece ca gheața. așa că s-a agățat de bară cu toate puterile și a rezistat stoic la toate coatele pe care le-a primit în burtă și în coaste. când tramvaiul s-a pus în mișcare a simțit cum un strop de speranță îi umple ochi sufletul secătuit. pentru că și-a dat seama că nu era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Antichității și nașterea gândirii raționale / 53 2.1. Socrate / 53 2.2. Platon / 54 2.3. Aristotel / 56 3. Reprezentarea vieții psihice în perioada elenă și în vechea Romă / 62 3.1. Peripateticii / 63 3.2. Sofiștii / 63 3.3. Stoicii / 64 3.4. Gândirea psihologică în vechea Romă / 68 III. Psihologia creștinătății / 73 1. Sub însemne ebraice Philon din Alexandria / 73 2. Invitația la asceză a lui Plotin / 75 3. Apologia creștinătății / 77 3.1. Influența lui Sfîntului Augustin / 79
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spirituale, cu valoare individuală. Aceasta era o perspectivă care nu ținea cont de diversitatea formelor activității umane. Sufletul trebuia explicat astfel doar din perspectiva subiectivistă. Omul nu mai era raportat la natură, ci doar la un alt om. 3.3. Stoicii Activitatea stoicilor este legată de Atena. Întemeietor a fost Zenon, denumit după locul unde acesta își ținea discursurile. Tot întemeietor a fost considerat și Krisipos. Stoicismul era filosofia cea mai răspândită în perioada elenistă, fiind apoi preluată și în Roma
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în Roma antică. Aceasta și-a propus să dezvolte gândirea despre materie și suflet a înaintașilor. În decursul a cîtorva secole, a suportat prefaceri interesante în acord cu problemele formulate de gânditorii anteriori. 1. Principiul primar al pneumei În accepțiunea stoicilor, cosmosul era imaginat ca un tot unitar, o parte a acestuia fiind și sufletul, care se reprezenta printr-o mișcare neîntreruptă a aerului înfocat pneuma. Aceasta era baza pe care, prin condensare, se obțineau gândurile. Prin pneum,a cosmosul era
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
obțineau gândurile. Prin pneum,a cosmosul era reîntregit. Fizicul și psihicul se compun din aceeași materie, căreia, în cazul omului, îi sunt conferite însemne deosebite, chiar însușiri supraumane, supraindividuale, întrucât pneuma universală "este echivalentă cu sufletul general, cu focul dumnezeiesc". Stoicii au mai introdus o noțiune de "tensiune" sau de gradare a tonusului. Aceasta a permis deosebirea mai multor stări graduale ale sufletului. Tot pe această bază s-a permis dărâmarea zidului pe care Aristotel îl ridicase între materia vie și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
existenței unor forme de acțiune primară, senzorială, pregătitoare pentru producerea actelor gândite, organizate logic, pe cale să devină concepte. Pregătirea terenului a fost realizată anterior de Aristotel. Este vorba de teoria sa a fanteziei sau imaginației, despre nous-ul activității mentale. Stoicii au reformulat această teorie, au reprelucrat-o, încercând să demonstreze cum are loc această transformare a imaginii senzoriale în concept. Pentru acest lucru, ei au plecat de la Socrate, de la rolul pe care acesta l-a dat logicii, momentelor de necesitate de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cum are loc această transformare a imaginii senzoriale în concept. Pentru acest lucru, ei au plecat de la Socrate, de la rolul pe care acesta l-a dat logicii, momentelor de necesitate de acest fel, celor de generalizare, de clasificare a gândurilor. Stoicii au evidențiat însemnătatea judecăților de analogie, compunerea, negarea, contradicția ș.a. Stoicii au fost cei care au constatat că elementele componente ale judecăților sunt decisive pentru elaborarea legăturilor asociative. Ei au evidențiat totodată însemnătatea intenției în diversele etape de realizare a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acest lucru, ei au plecat de la Socrate, de la rolul pe care acesta l-a dat logicii, momentelor de necesitate de acest fel, celor de generalizare, de clasificare a gândurilor. Stoicii au evidențiat însemnătatea judecăților de analogie, compunerea, negarea, contradicția ș.a. Stoicii au fost cei care au constatat că elementele componente ale judecăților sunt decisive pentru elaborarea legăturilor asociative. Ei au evidențiat totodată însemnătatea intenției în diversele etape de realizare a cunoașterii conceptuale. Soluția stoicilor are o serie de avantaje chiar în raport cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
judecăților de analogie, compunerea, negarea, contradicția ș.a. Stoicii au fost cei care au constatat că elementele componente ale judecăților sunt decisive pentru elaborarea legăturilor asociative. Ei au evidențiat totodată însemnătatea intenției în diversele etape de realizare a cunoașterii conceptuale. Soluția stoicilor are o serie de avantaje chiar în raport cu cea propusă de Aristotel. La ei, deși senzația și gândirea sunt fenomene reale, subiectul activ, care cunoaște diferitele obiecte, o face prin punerea în funcțiune a fanteziei, care uneori poate să acționeze samavolnic
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acțiune cu o notă distinctă, autentică. Imaginea rezultată, deși pleacă de la datele nemijlocite și verificabile ale senzațiilor, în final poate atinge nivele superioare de autenticitate, cu excepția au spus ei cazurilor în care reflectarea este afectată de boală. 3. Studiul inteligenței Stoicii au meritul de a fi fost cât se poate de aproape de explicarea psihogenetică a gândirii, a intervenției inteligenței. Schema dezvoltării inteligenței este următoarea: copilul când se naște intră, cu ajutorul respirației, în posesia unei pneume, la acțiunea căreia se pornește funcționarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
leagă și se raportează la excitarea diverselor sale părți sau la extirparea acestora. De menționat că cercetările au fost realizate nu numai pe animale, ci și pe oameni (pe cei condamnați la moarte). 6. Despărțirea sufletului de suportul său organic Stoicii și-au propus să probeze adevărul teoriei lui Aristotel despre suflet. Unul din principalele obiective avute în vedere a fost modul de raportare a sufletului la organic. S-a mers până la situația în care natura organică, în orice manifestare a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ei, se voia considerată a fi o expresie a manifestării sufletului. Dezvoltarea ulterioară a cunoștințelor a demonstrat valabilitatea acestei perspective de gândire doar în cazul animalelor. Sufletul organic al oamenilor s-a dovedit a fi altceva decât cel al animalelor. Stoicii au deosebit o pneuma psihică de alta vegetativă. În acest sens, Epicur vorbise de o materie inexplicabil de fină, pe care nu poate s-o denumească, dar căreia Lucretius pe urmă i-a dat numele de materie spirituală. Aceasta a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
natură socială, fiind de altă natură decât cele fizice (ca mișcarea viețuitoarelor). Termenul de pneuma vine să reprezinte o atare situație, unde pentru descrierea implicării subiectivului deși se face apel la instrumentele științelor naturii se declară că acestea sunt nesatisfăcătoare. Stoicii fac acest lucru atunci când își propun să explice formele complexe de comportament. Prin aceasta ei au pregătit terenul pentru a considera conștiința umană ca o activitate psihică având însușiri specifice. 3.4. Gândirea psihologică în vechea Romă Progresele realizate în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
s-au răspândit tot mai mult concepțiile religioase, o însemnătate deosebită dobândind-o filosofii stoici. Galenus (129-199 e.n.) a fost fiul unui constructor din Asia Mică. În tinerețe a avut ocazia să studieze filosofia lui Platon, a lui Aristotel, a stoicilor, a epicurienilor. Apoi a trecut la studiul medicinii, în Alexandria. Aici a luat cunoștință de operele diferitelor școli de medicină. Pe urmă s-a stabilit, ca filosof, la Roma. A scris peste 400 de consfătuiri în limba greacă. Dintre acestea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]