1,177 matches
-
Gios, cari acum să numește Dimaciul, după numele unei gârle cu care să megieșăști”, deoarece documentele avute „fuseseră mistuite la vremile răzmerițelor în mănăstirea Precistii din Gălați”, incendiată; -să rezolve și pricina „ce au avut răzășii de Umbrărești cu dumnialui stolnic Ștefan Dia” care, între timp, se jeluise și reclamase că răzeșii umbrăreșteni i-au scurtat moșia sa, Sasul de Jos, numită și Dimaci. Cu ocazia cercetărilor, se fac măsurători, se invocă acte vechi, ce conțineau referiri la obștea Umbrăreștilor, partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de peste Siret. În mărturia hotarnică întocmită de către boierii mai sus menționați, purtând data de 8 decembrie 1783, sunt învinuiți „răzășii din moșia Umbrărești, anumi: Grigoraș Lazăr vornicul, Ion Porumboiu și ceilalți ce cu lăcomie vrea (sic) să scurteze moșia dumisali stolnic Ștefan Dia la capătul dinspre răsărit”. La rândul lor, răzeșii susțin că „hotarul acestei moșii, Sasul, n-ar fi mergând pără în gârla Dimaciului, ci numai pănă în dreptul teiului lui Baliță”, consemnează hotarnicii în mărturia dată, prin urmare, mai spre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iunie 20, hotarnică „prin carili diosăbești moșia Umbrăreștii di moșia Sasul di Gios”, în care se specificase cum urmează hotarul dinspre apus al răzeșilor numit Cotul Umbrăreștilor, ce fusese pe nedrept luat anterior de către spătarul Dia, părintele dumisali Ștefan Dia stolnic. Atunci, giurând răzășii că acel cot este o parte din moșia lor, Umbrăreștii, prin giudecată s-au dat la stăpânirea răzășilor, după cum prin hotarnică pre largu se arată. Răzeșii trebuie să fi avut temeiuri serioase pentru a-și susține dreptul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
000 lei, sumă pe care vistiernicul nu a putut să o justifice față de domnitor și pentru care dăduse zapis ca datornic. În vara anului 1777, moșiile vor fi hotărnicite de către dregătorii domnești Costin Negrea și Manolache Conachi, ambii foști mari stolnici la data măsurării și hotărnicirii moșiilor respective. De aici încolo, cele două moșii se contopesc, Țigăneii, ziși și Țigănia, rămânând doar ca trup, dar și siliște, ținând de satul și moșia Torceștilor, deși, așa cum am văzut, a existat o bună
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și la data daniei. Serviciul pe care îl aduce domnului la Țarigrad era unul ocazional și nu permanent. Ceilalți demnitari ai lui Vasile Lupu cu prenumele Iorga au fost: un Iorga postelnic, un Iorga cămăraș și altul cu dregătoria de stolnic. Trebuie avut în vedere și faptul că relația de rudenie dintre soția domnitorului, doamna Tudosca, și Iordache Cantacuzino decurgea din situația că soția acestuia era tot fiica lui Coste Băcioc, deci cele două erau surori, iar soții lor cumnați. Pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
făcută și cu părțile repartizate pe cei patru moștenitori. La data înțelegerii și a împărțirii, 1776, ca și în timpul procesului erau deja decedați atât soții Costăchești de la Umbrărești, cât și fratele Iordache de la Epureni, dar și doi fii ai acestuia, stolnicul Manolache și medelnicerul Costache, la moștenire participând urmașii lor, Măriuța, fiica stolnicului, „și copiii medelnicerului Costachi”, alături de ceilalți frați moștenitori aflați în viață. „Umbrăreștii, la ținutul Tecuciului, cu toate părțile de pe înpregiur, Bozieștii, tot la ținutul Tecuciului”, alături de alte stăpâniri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și a împărțirii, 1776, ca și în timpul procesului erau deja decedați atât soții Costăchești de la Umbrărești, cât și fratele Iordache de la Epureni, dar și doi fii ai acestuia, stolnicul Manolache și medelnicerul Costache, la moștenire participând urmașii lor, Măriuța, fiica stolnicului, „și copiii medelnicerului Costachi”, alături de ceilalți frați moștenitori aflați în viață. „Umbrăreștii, la ținutul Tecuciului, cu toate părțile de pe înpregiur, Bozieștii, tot la ținutul Tecuciului”, alături de alte stăpâniri specificate în continuarea actului de redistribuire, „toate s-au vinit în partia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
medelnicerului Costachi”, alături de ceilalți frați moștenitori aflați în viață. „Umbrăreștii, la ținutul Tecuciului, cu toate părțile de pe înpregiur, Bozieștii, tot la ținutul Tecuciului”, alături de alte stăpâniri specificate în continuarea actului de redistribuire, „toate s-au vinit în partia Măriuții, fiica stolnicului Manolachi Costachi”. Interesant sub aspect genealogic ni se pare faptul că Măriuța descindea, pe linie maternă, tot din familia Palade, mama sa, și ea, cu numele Nastasia, căsătorită cu stolnicul Manolache Costache, era fiica lui Dumitrașco Palade, unul din feciorii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de redistribuire, „toate s-au vinit în partia Măriuții, fiica stolnicului Manolachi Costachi”. Interesant sub aspect genealogic ni se pare faptul că Măriuța descindea, pe linie maternă, tot din familia Palade, mama sa, și ea, cu numele Nastasia, căsătorită cu stolnicul Manolache Costache, era fiica lui Dumitrașco Palade, unul din feciorii lui Ion Palade. Readucem în discuție câteva date în plus asupra unui fapt deja amintit, anume acela că, între Trohănești (Barcea actuală) și ceea ce a ajuns să se numească cândva
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din sate tecucene. E posibil ca obârșia lor să fie prin partea locului. Iată numele câtorva Corpăcești de rang înalt „Nastasia, giupâneasa lui Vartic, mare vornic al Țării de Gios”, în mai 1586; „Ionașco diac și Constantin, ficiori lui Corpaci stolnic”, acesta având frați pe Andronic, Simion și Mănăilă, dar și multe surori; „Rucsandra, fata lui Deli Gheorghie, giupâniasa lui Ionașco ce-au fost logofăt” face danie mănăstirii de la Soveja, „făcută de Matei Vodă”, niște cumpărături din satul Câmpuri de pe apa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în măsură să răspundă exigențelor găzduirii suitei domnești. Rezidența lui Toader Costache la Torcești este atestată și de un document din 18 mai 1732, când se încheie aici o tranzacție între Neculai Apostol, fiul boierului mare dregător Gheorghiță Apostol, și stolnicul din acel timp, care era Toader Costache, în legătură cu vânzarea unei țigănci. Roaba țigancă fusese anterior făcută danie lui Neeulai Apostol de către vara sa primară, Casandra, „fata Mitrei Vornicul”, iar el a vândut-o căpitanului Toader Ciornei la prețul de 16
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unei țigănci. Roaba țigancă fusese anterior făcută danie lui Neeulai Apostol de către vara sa primară, Casandra, „fata Mitrei Vornicul”, iar el a vândut-o căpitanului Toader Ciornei la prețul de 16 lei, fără a fi întrebat în prealabil „pe dumnialui stolnicul Toader, fiindu-mi dumnialui - recunoaște vânzătorul acum în zapisul de răscumpărare - niam de pe giupâniasa dumisale”, neam apropiat, constatăm noi, căci soția lui Toader Costache, Maria, îi era „nepoată de văr primar”, deci cu drept de preemțiune (protimisis) la cumpărare. În urma
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aspecte. La data de 8 iunie 1740, Toader Costache nu se mai afla în viață. O poruncă domnească de la Grigorie al II-lea Ghica ne furnizeasă detalii: la data de mai sus, domnitorul însărcinează pe vărul său, Manolache Costache vel stolnic și pe Negre Apostol fost vel căpitan să rezolve o jalbă a locuitorilor din satul Bucești, aflați în pricină cu egumenul mănăstirii lui Adam pentru moșia Dimăcenii, deoarece, explică domnitorul în porunca dată boierilor, „ar fi luat Iorest egumenul hotarnic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de luptă practicate în epocă: arzurile la împărăția turcească, fuga peste granițe și solicitarea sprijinului din afară etc., printre cei care acționează acum fiind „Enachi Costandache vornic, Iordache Costache vistieriu, Ilie Costache spatar, Sandul Sturdza paharnic, Arghiri di la Tecuci stolnic [...] și alții păr’ la 18 boieri”. Ei erau menționați în document ca fiind fugiți peste Nistru la tătari. În același timp, „boierii au găsit cu cale ca să trimită pe un Constantin, logofăt vistiernicului Venin ... să meargă singur la Țarigrad și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-lea Ghica, din ianuarie 1777, urmare a faptului că fratele paharnicului, logofătul Manolache Costache, nu a avut copii, întreaga sa avere a fost moștenită de fiii și nepoții lui Iordache paharnic. Printre nepoți s-a aflat și această Măriuță, fiica stolnicului Manolache Coctache, căsătorit cu Nastasia lui Dumitrașco Palade. Ei, Măriuții, i-au revenit toate fostele stăpâniri Costăchești din zona Umbrăreștilor și astfel ajung în stăpânirea banului, apoi spătar și mare vornic Gavril Conachi. Cam așa se făceau moșiile în Moldova
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pravila țării ca să nu existe stupi „mai mult decât îngăduie pământul fiecăruia”, semnalate de Dimitrie Cantemir, le găsim confirmate într-un document din 27 mai 1767, când se judecă o pricină în speța dată dintre vistiernicul Iordache Costache-Venin și stolnicul Sandu Sturza, pentru „locul unei prisăci”. Stolnicul nu și-a pus prisaca „pe moșia dumisale, ce în coastele prisăcii dumisale vistiernicului”. Cei rânduiți să judece, dar și domnitorul, în actul de întărire, cer stolnicului să „rădice stupii din coastele prisăcii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai mult decât îngăduie pământul fiecăruia”, semnalate de Dimitrie Cantemir, le găsim confirmate într-un document din 27 mai 1767, când se judecă o pricină în speța dată dintre vistiernicul Iordache Costache-Venin și stolnicul Sandu Sturza, pentru „locul unei prisăci”. Stolnicul nu și-a pus prisaca „pe moșia dumisale, ce în coastele prisăcii dumisale vistiernicului”. Cei rânduiți să judece, dar și domnitorul, în actul de întărire, cer stolnicului să „rădice stupii din coastele prisăcii dumisale vist/iernic/ și să-i mute
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dată dintre vistiernicul Iordache Costache-Venin și stolnicul Sandu Sturza, pentru „locul unei prisăci”. Stolnicul nu și-a pus prisaca „pe moșia dumisale, ce în coastele prisăcii dumisale vistiernicului”. Cei rânduiți să judece, dar și domnitorul, în actul de întărire, cer stolnicului să „rădice stupii din coastele prisăcii dumisale vist/iernic/ și să-i mute pe moșia dumisale ca să lipsească pricina dintre dumnealor”. În unele situații, locurile de prisacă serveau drept repere hotarnice, o altă dovadă de străvechime. Așa rezultă din mărturia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țarină”, deci unul local. O hotarnică a Bârlădenilor (Podoleni) din l724, dar care surprinde și realități mai vechi, cum ar fi faptul că locul aparținea cândva „Arhondei, nepoata Iorgăi postelnicului” de pe vremea lui Vasile Lupu, dar și lui Dumitrașco Cârnul, stolnic mare în timpul aceleiași domnii, în ea se consemnează că „s-a pus o piatră la Topile, în țărmurile Bârladului celui săcu, pe unde au umblat Bârladul cel vechiu, și lângă drum” (subl. n.), desigur un drum local păstrat pe lângă un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că „s-a pus o piatră la Topile, în țărmurile Bârladului celui săcu, pe unde au umblat Bârladul cel vechiu, și lângă drum” (subl. n.), desigur un drum local păstrat pe lângă un vechi curs al Bârladului. Aceiași hotărnici, Constantin Zbere stolnic și Sandul, fost căpitan din Umbrărești, cu megieșii, urcă „la deal înspre apus, prin dumbravă, pe un drum vechiu [...] prin mijlocul dumbrăvii” și pun o altă piatră semn de hotar. Acest „drum vechi” din document ne duce cu gândul la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trebuia să se construiască poduri peste apa Bârladului, vechea practică de a trece râul prin vad nemaifiind convenabilă în noile condiții impuse de intensificarea traficului și a dezvoltării economice. Prin 1839, șeful Departamentului din Lăuntru al Moldovei (Ministrul de Interne), stolnicul Leonida, face cunoscut în scris Isprăvniciei ținutului Tecuci imputându-i că, venind de la Galați, „trecând pe la podul Drumului Mare ci esti pi apa Bârladului pe moșia Drăgănești”, vede că acesta este necorespunzător traficului și, „în stare a primejdui caii și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asistaților. Acești asistați, cu excepția celor "în desăvârșită slăbiciune" se îndeletniceau cu lucrări diferite, desigur de gospodărie a propriului lor lăcaș, ospiciul administrându-se, pe cât posibil, cu mijloace proprii. Conform Hrisovului de întemeiere, s-au prevăzut posturile de ipohirurg, econom și stolnic, dar, în 1863, s-a numit ca director și, totodată, administrator doctorul Iosif Szabo (Sabo). Despre acesta, sunt interesante relatările relatările lui Pruteanu. Nu a fost psihiatru și nu cunoaștem nici un fel de preocupări teoretice de acest domeniu. A funcționat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Ion Enescu (1955) Fișa de identificare a unui bolnav de la Spitalul Socola Dialog între colegi Poză de grup la Spitalul Socola Acad. C. I. parhon și colaboratorii săi Poză de grup cu profesorii Vasile Chiriță, Gh. Scripcaru, Valeriu Rusu, Bălăceanu Stolnici, Marțian Cotrău, alți colegi medici și cercetători Vizită la Spitalul Socola: Florin Piersic și colectivul de conducere a spitalului. În prim-plan, directorul spitalului, prof. dr. Călin Scripcaru Profesorul Leon Ballif Dosarul unei bolnave de la Spitalul Socola Cerere de internare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în dimineața zilei de 20 decembrie, ca să noteze pe Psaltire nașterea lui Mihai ("astăzi 20 decembrie"), fiindcă la 21 decembrie Gh. Eminovici era la Iași, pentru un proces 12. Care este adevărul? De vreun an și jumătate, Eminovici avea la stolnicul Costachi Bobeica 260 galbeni, pe care acesta nu voia să-i mai restituie, susținînd că i-ar fi dat banii lui Moișe Mihel, asociatul lui Eminovici, care murise de holeră. Eminovici, avînd zapisul la mînă, l-a dat pe Bobeica
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
face Augustin Z. N. Pop în legătură cu moș Miron Prisacaru. Acest personaj n-a trăit la Ipotești. A fost creat de Cezar Petrescu, în romanul său. Catagrafia satului Ipotești, din anul 1820, arată, ca prisacar, numai pe Vasile Prisacar, pe partea stolnicului Iordache Murguleț. În celelalte catagrafii ale aceluiași sat, întocmite în anii 1831, 1838 și 1845, nu figurează nici un prisăcar și nici în mitricile satului de după acei ani, deci nu era prisacă la Ipotești. În schimb, în catagrafia satului Cătămărești, de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]