2,070 matches
-
Cu esențe aromat, Sperând să pută frumos... (Bine că nu l-au gustat!) După ce au terminat Lucrătura nefirească, Lumii-ntregi l-au prezentat, Încercând s-o păcălească; Dar toți care l-au privit, Din high-life sau din zegras, S-au strâmbat și s-au scârbit, ... Citește mai mult MUNCĂ ÎN ZADARde Nicolaie Tony DINCĂMeșteri de fețe frumoaseîntr-o zi s-au apucat,Cu pomezi și cu miroase,Să fardeze un... rahat.L-au saturat cu parfum,Cu creme, sulimenealăDar nu l-au
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
gros,Cu esențe aromat,Sperând să pută frumos...( Bine că nu l-au gustat!)După ce au terminatLucrătura nefirească,Lumii-ntregi l-au prezentat,Încercând s-o păcălească;Dar toți care l-au privit,Din high-life sau din zegras,S-au strâmbat și s-au scârbit,... XXII. CÂNTEC DE DRAGOSTE, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2157 din 26 noiembrie 2016. CÂNTEC DE DRAGOSTE de Nicolaie Tony DINCĂ Mă despart de tine-n orice seară Și mă-ntorc în zori la
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
vedeți! Într-o zi m-a sunat Mariana lui Păsat să-mi spună ea mie că nu i-a spus ea Mirelei lui Papleacă și că de fapt, asta i-a spus Ioanei lui Răgălie, care a aflase și de la strâmba aia de Corina lui Bastârcă, căreia îi spusese Irina lui Pișpirel, care ar fi aflat de la Matilda lui Mocofanu și asta a lui Mocofanu i-a spus și Ioanei lui Coropișniță... Stați puțin, că nu mai înțeleg nimic. Până la urmă
DIN CICLUL: ÎNTÂMPLĂRI REALE DIN LUMEA SATULUI- ÎN AUDIENȚĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384679_a_386008]
-
cu coada ochiului trag la celălalt capăt a gest amical păduchele cleștii și-i freacă de pântecul gras și șmecherește-mi face semn cu ochiul. JOCUL Și-a fost... pe la-nceputurile lumii când săptămâna s-a sfârșit și Dumnezeu a strâmbat din nas plictisit, sătul să-și tot vadă-n a cerului oglindă, doar propriul chip perfect șlefuit. Privea la universul tocmai finisat, nemulțumit de ceea ce-a creat. Până atunci tot separase sârguincios, lumina de-ntuneric, urâtul de frumos și
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
facerii, înlăuntrul meu soarele negru îngheață, doresc să ies din ispitele coacerii către lume întorcând altă viață. Peștele fecund în zori scormonește înlăuntrul cercului înecându-se, prin moarte viața-i plesnește în cruce, spre cer verticalizându-se. Păunul la mine se strâmbă și fură giulgiul de mort ce îmi este haină și aripă salvatoare, în timp ce peste lume se întinde un sfânt cort care cu umbra împinge apele înapoi la izvoare. Zborul s-a închis în cuibul facerii îngerii vieții cu cei ai
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
acestea, în capitolul ” Durere și indignare”, dialogând cu sinele său, autoarea se demască în poezia Dezamăgire: ”Peste tine-o viață-ntreagă / A tot curs deșertăciune, / Când plouând cu stropi de apă, / Când cu lacrimi și suspine, / În hainele-ți ponosite, /Strâmbate de anchiloză, /Cam subțiri și petecite / Și cu miros de artroză.” Lăsată de societate în voia sorții, în afara membrilor familiei sale și a puținilor prieteni pe care-i are, autoarea apelează la iubirea creștină, resortul speranțelor sale de viață, invocând
GÂNDURI ÎNSUFLEȚITE SPRE ASFINȚIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382477_a_383806]
-
care-l parcursese apoi către spital, urmarind prin geamul microbuzului jocul tăcut al fulgilor de nea, înțelegerea începuse să prindă contur; dincolo de hotarele aparențelor, în Melania era atât de multă fragilitate... Și înțelegea că spaima sa se privise în oglinda - strâmbă - a spaimei, până atunci neștiute, a celeilalte... Zborul fulgilor de nea se întețise, ștergând în jur contururile și încercând parcă să ascundă ceva privirilor. Sonia închisese ochii dorindu-și doar să ajungă mai repede la destinație. Spitalul; fișier, îndicații, așteptat
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
seculari făceau parcă parte din familia lui. Ajunse la un iaz acoperit aproape în totalitate de un pod de verdeață. Orăcăitul broaștelor nu-l înspăimântă, ci din contră îl amuză. Descălecă și lăsându-și murgul liber se apropie de mal. Strâmbă din nas scârbit de imaginea micului lac și mirosul puturos ce plutea în jur. Când să se retragă atenția îi este atrasă de un fenomen neobișnuit. Mătasea broaștei se mișcă lent grupându-se în litere. Se frecă la ochi și
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
îmi administră lidocaina sau ce anestezic o fi avut, simții cum maxilarul pârâie mai întâi, apoi începe să se umfle. Până ajunsei din nou în sala de așteptare unde trebuia să rămân câteva minute , falca dreaptă căpătă dimensiuni uriașe , îmi strâmbă gura , fața în întregime , voiam să mă văd într-o oglindă, nu aveam, așa că măsuram cu palma și, în încercarea dramatică de a suporta modificările ce-mi mutilau propria figură , îmi veni rândul la extracție , un premolar compromis ce trebuia
ADRESA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383490_a_384819]
-
21-Controlul organului și infracțiunile Plutonierul strigă autoritar: --Actele la control, vă rog! Tremurând, Trache coborâ geamul portierei și întinse actele, ținând gura închisă. Degeaba. Aburii de wiscky îmbibaseră atmosfera din mașină și se năpustiră agresiv în nările lui Gigel, care strâmbă din nas. --Băi, Bârneață, ia bagă-ți nasul în mașină și vezi dacă miroase ceva! Bârneață se execută, însă și-l retrase repede: --Nu miroase, șefu’! Trăsnește! Buhăianu se enervă și-i repezi: --Ce vreți, bă, idioților? Ați verificat actele
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
jos cu acea doamna intra în curte.. Oare de ce?Strig, tot strig, nimeni...Poate dorm la ora asta, poate sunt plecați toți? Atunci, data trecută, eram câțiva, plus doamna ce ma însoțise. Obs.cum o floră metalică e un pic strâmba și-mi dau seama că pe acolo se deschide poarta.Trag de acea chestie și intru.. La fel ca data trecută, dar mai mult mi se întipărise în minte curtea asta de la poza M. încă de la sărbători, acel gard..pitorescul
FILE DE JURNAL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385274_a_386603]
-
decenii, din BNaR, rostogolite în același mod în care Politicienii Români au rostogolit până azi, din 1859 toate gravele probleme ale României, scoasă din Întunericul Turco-Fanariot și aruncată direct, fără tranziție direct într-o Modernitate, care nu putea fi decât strâmba și care a mers continuu strâmb. Despre problemele cărei comunități ? Am mai spus-o : Comunitatea specifică Bibliotecii Naționale a României este poporul român întreg, cu gravele lui probleme ... Problemele comunității pentru Bibliotecă Națională trebuie să depășească Bucureștii. Bibliotecă Națională trebuie
Agonia continuă și programată a Bibliotecii Naționale a României, la 60 de ani de la înfiinţare! Dezvăluirile unei bibliotecare( III ) [Corola-blog/BlogPost/92751_a_94043]
-
facă valuri nepotrivite, să fie lucida, să dea dovadă de rațiune. Nu a ajutat-o pe Simona să ajungă unde este, să nu o ajute să alunece, fiindcă de făcut rău e bună, e bună de colportat răutățile, cum e strâmba lui Nastase, de prost gust și total inutilă. Și să ia aminte că și Simona Halep va ajunge că Serena Williams, care nu înțelege de ce pierde, când legea organică a sportului este că David să-l învingă pe Goliat. În
O mare lecție pentru presa din România [Corola-blog/BlogPost/92768_a_94060]
-
vreau ca voi... - Exact! Îi spuse și Alina, dacă nu vrei să ne asculți, atunci copiii, Marius și Dana nu mai vin acasă la noi, și tu nu vei mânca prăjitură, ai înțeles? Mălina începu să se smiorcăie, apoi zise strâmbându-se toată, în timp ce pe ceilalți părinți îi pufnea râsul și prietenii ei îi priveau foarte serios. - Bineee! Se resemnă până la urmă Mălina, dar atunci, hai repede acasă! Și tatăl ei o luă în brațe, apoi își îndreptă pașii spre scara
COCOSANA ŞI ANOTIMPUL ALB de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383245_a_384574]
-
un prăpădit. Îmi era cald, grozav de cald; găurile piroanelor pătrunse-n palme mă ardeau, iar picioarele nici nu mi le mai simțeam. Soldații de sub cruce erau veseli, arătau spre mine cu degetul și râdeau, nu știam de ce. Pentru că mă strâmbam de durere, mi-am dat seama; din clipa aceea am început - și mai și - să mă schimonosesc într-adins. Am început să și râd; situația devenise comică. Strigau la mine și nu înțelegeam nimic; doar câteva vorbe le-am priceput
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
să se apere. Cu siguranță, În orașul acela, nici un om cumsecade nu ar fi trecut pragul unei cârciumi Înainte de ora a treia, la sfârșitul zilei de lucru. Probabil, cârciumarul se gândea că are de a face cu un bețiv. Dante strâmbă din nas. El, prior al Florenței, tratat ca un bețiv de către un zdrențăros, pe deasupra și ciung. Mâna Îi alergă la daga ascunsă, În timp ce fantezia Îi era străbătută de imaginea cumplitei tehnici de apucare a cruciatului. Trebuia să rămână În gardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
am ajuns la concluzia că am complicat mental și mai mult o problemă, nu foarte simplă din start. Atunci am luat-o gospodărește cu intuiția feminină - chestia aia pe care bărbații au pierdut-o pe drum și la care se strâmbă ipocriți, părându-li-se la fel de acră ca strugurii la care nu ajung. Am avut și noroc, de ce să nu recunosc, dar norocul Îi ajută pe cei care merită. Totul a pornit de la o scânteie, de la activarea a ceva minuscul, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și cărțile la ceva, dar ele rămân oricum niște substitute; că datoria femeii e să caște ochii și să aleagă, până nu e prea târziu; că uite ce-a pățit și aia care stătea în palatul din colț, a tot strâmbat din nas și-acum se urcă pe pereții palatului, de bine ce-a ajuns; că ea, Amada, trebuie să știe c-au început să vie pețitorii și-ntreabă unde-i fata etc, etc. Amada, plictisită și sleită de-o migrenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
atunci nu mai bea. Bea mă, tot aia e. Ienicerul clătină din cap. Turcul-comandant luă plosca și-o ținu îndelung la buze. — Vreun mezel, ceva, o măslină, cașcaval, piper și două-trei scobitori s-ar găsi pe-aici, jupâne? - zise el strâmbându-se nițel de tăria rachiului. S-ar găsi - răspunse grecul. — Totul pe un platou așa, mic, fără deranj mare. Și nu mai fiți așa stânjeniți, că, vorba aia - surâse larg otomanul - doar n-au dat turcii. Georgios se înclină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
părul creț, putea fi foarte bine un nord-african. Le studie cu atenție chipurile, văzu că se apropie să verifice dacă era cineva în mașini; se uitară apoi la puț, scoaseră apă, o mirosiră și-și înmuiară vârful degetului în burduf, strâmbându-se. Brunetul scoase o înjurătură și începu să vorbească agitat. Apoi se îndreptară spre jaima cea mare și intrară. Gacel se asigură că pilotul nu se uita spre el, se strecură afară din ascunzătoare și se grăbi să-și caute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
lucrurile astea ajungeau întotdeauna, într-un fel sau altul, la urechile ei. Când ne-am urcat în autobuz și toată lumea a făcut „pfui“, domnișoara Moore n-a zis nimic. S-a așezat pe scaunul din față și a început să strâmbe din nas. L-a întrebat pe șofer dacă poate să deschidă geamurile, și el i-a zis că sunt sigilate din cauză că niște copii au încercat să sară la un moment dat când autobuzul era în mișcare. N-am fost niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
să imite negrotei, dar nu-i ieșea deloc. Știu că nici tanti Mae nu îl plăcea. Mi-a spus chiar ea asta. Se uita la el, asculta și-i zâmbea dar apoi își întorcea privirea în altă direcție și se strâmba. Curând toată lumea s-a adunat, așa că am început. Domnul Farney s-a așezat la pian. Predicatorul s-a ridicat și a început rugăciunea. Era cu spatele la mine și am observat că se cam împlinise. Mă întrebam cam ce vârstă să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
voia să-mi arate la ce lucra. Vrei să spui că ținea scrisorile înăuntru? — O făcuse special pentru ele, din câte am văzut eu. Probabil voia să ți-o arate la final, când era gata. — Da. Gura ei s-a strâmbat. S-a uitat la plic intens, răsucindu-l în mâini. Pentru un moment am crezut că începe să plângă și m-am pregătit pentru asta. Apoi a pus plicul în geantă și a închis-o. S-a auzit un clic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
de unde aș fi putut începe să fiu încântat de felul în care se desfășurau lucrurile. Vecinul meu se retrase în poziția în care stătea înainte să vin lângă el, numai că acum avea o figură atât de comică și se strâmba atât de caraghios la Euripide, încât am pufnit în râs. Râdeam amândoi de nebuni și îmi era din ce în ce mai clar că acest Maro este un tip pe cinste. - Așaa... m-hm, făcu Euripide dregându-și glasul și scotocind printr-un morman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Avea fața plină de pete cărămizii, bolnăvicioase; după ce termină de strâns masa, privi speriată spre bufet, după care se plecă rapid spre Hirghe, spunându-i că și-a terminat tura și că așteaptă jos. Cu mâinile sprijinite de masă și strâmbându-se ca de o rană mortală la șira spinării, Hirghe încuviință cu aceeași silă lenevoasă. 3 După un sfert de oră, noi toți, Nelly, Zander, Mik și eu - eram adunați într-o cameră bine încălzită și cu mobilă în stil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]