1,728 matches
-
univ. dr. Ion Marin, decan al Facultății de Drept, Jurnalism, Psihologie și Științe ale educației a Universității „Hyperion” s-a născut pe 12 martie 1955 în comuna Bucu. Rădăcinile sale spirituale sunt întinse de la șesurile ialomițene, din care provine din străbuni tatăl său Ștefan, contabil pe vremea când mai era nevoie de această știință a socotitului cu mintea, prin comunele Romîniei, până în munții Sibiului de unde vine mama sa, Victoria, nepoată de mocani sibieni, coborâți de soartă în Balta Ialomiței. Și-a
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]
-
dat, E plină lumea de lumina Din aurul din noi furat! Nu vă întristați, el este încă Acolo-n Apuseni destul, „ Lovească-l fulgerul din stâncă Pe cel străin și nesătul!” Știu, de durerea voastră multă Se zvârcolesc în somn străbunii, Stă iarba în genunchi și-ascultă Cum freamătă din Dor gorunii... Cu-aceeași sfântă rugăminte V-am spus și vă mai spun mereu, Voi, Moții mei, luați aminte, Nu doarme-n ceruri Dumnezeu! Referință Bibliografică: Cântec pentru fluierul Iancului... / Nicolae
CÂNTEC PENTRU FLUIERUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 979 din 05 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351834_a_353163]
-
însuși a investit milioane de dolari pentru burse acordate merituoșilor, la începutul anilor 60 și apoi în perioada “fierbinte și critică” a “războiului rece” mulți tineri Navajo dau proba veridică a capacităților lor native, reușind la școli niciodată visate de străbunii lor, instituții de mare prestigiu ale învățamântului superior american! De unele a auzit o lume întreagă, dintr-o rețea de 40 de instituții de colegii și facultăți cu profiluri diferite, cum sunt cele de la Yale, Princeton, Georgetown, cele californiene de la
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
este semnificativ în a demonstra aprecierea zburdălniciei, veseliei cuiva tânăr. 2. Semnificația sărbătorii de Dragobete, la români Lăsând la o parte numele zeului iubirii la daci nu putem ignora faptul că obiceiul nuntirii, în perioada menționată, nu a existat la străbunii noștri traci. Că au fost evenimente în istoria evoluției și dezvoltării acestui popor care nu s-au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum vreo mărturie, ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
Și-mi vin în minte versurile lui Eminescu care se pliază perfect acestei categorii de oameni-politicieni : „Prea v-ați arătat arama sfâșiind această țară,/ Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară,/ Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei,/ Ca să nu s-arate - odată ce sunteți - niște mișei!/ Da, câștigul fără muncă, iată singura pornire;Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire”. Civilizația românească a fost una idealistă, inclinată spre înțelegerea sufletului. Materia a exercitat o prea mică
BUNĂTATE VS. RĂUTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352254_a_353583]
-
-o într-o metropolă cu zeci de milioane de oameni. Apoi, sunt domenii ale vieții, politica, de pildă, care îți cer să trăiești în capitala țării, dacă li te dedici. După studiile de bază în satul natal, Murgași, întemeiat de străbunii mei arimi, am urmat liceul în Craiova, oraș elegant ca o vază de cristal, la actualul Colegiu Carol I. Pe vremea aceea se numea Colegiul popular Nicolae Bălcescu, și ne amuza, dar ne și ambiționa vorba de respingere care circula
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
în: Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Chiar de este-mpestrițată cu cuvinte din vecini, este o limbă minunată, limba ce-o vorbim! Are-n ea multe nuanțe, cu calde tonalități, o vorbim de-o veșnicie din străbuni pân-la nepoți. Asta-i limba mea maternă transmisă din tată-n fiu, doar puțini străini pronunță diacriticele (ă,î,â,ș,ț), știu... Dragă mi-e limba română, încă din copilărie, când scriam caligrafie și citeam vre-o poezie. Este
LIMBA ROMÂNĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352475_a_353804]
-
19 octombrie 2013, la Câmpeni, ne afirmăm dreptul de a ne decide singuri soarta. În temeiul acestui deziderat legitim, proclamăm: Pâmântul, pădurile, pășunile, apa și aerul Munților Apuseni aparțin celor care locuim aici, așa cum ne-au fost lăsate moștenire de străbuni. Avem dreptul și obligația să le transmitem în bună stare urmașilor noștri, pentru ca și ei să se poată bucura de ele. Locuitorii Apusenilor sunt cei îndreptățiți să decidă care e cel mai potrivit mod prin care bogățiile cu care ne-
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
lor de mii de ani. Să nu te temi... Iubirea pentru ține nu va piere, Săracul te dorește adăpost. De-ar îndura și milă și durere, Ar face-orice ca tu să ai un rost. Ești țara lui... Neprețuita casă din străbuni. Te apăra de-aici și de departe, Cu lacrimi învelite-n rugăciuni, Și gânduri nerostite despre moarte. Ei, cei plecați... Ce hrana ți-o aduc, muncind afară. Conducătorii tăi... doar pentru bani Te-ar ciopârți-n bucăți că pe o
E PENTRU TINE ŢARĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352533_a_353862]
-
demnitate, Și nu mă satur de parfum, Și-mi văd trecutul prin lumină, Și văd prezentul ca prin fum. Din curtea lor cu un obor, Din izul ei de oseminte, Dinspre osuare, cu fior, Îmi vine sufletul cuminte. Îmi văd străbunii și bunicii, Le văd și palmele bătute, Mă miră tainele furnicii, Și gândul dă să le sărute ! Mâna miroase-a demnitate Prin unghii rupte de pământ, Și i se-ntinde din dreptate Și mâna mea spre legământ! TURNUL BABEL Trăim
TRAMVAIUL LUI LABIŞ (VERSURI) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350586_a_351915]
-
când sora și-a pierdut, Și când nevoi, familii, le destramă, Iar viața-ncepe iar de la-început ? Știți voi, cum clipele devin deșarte Și câte lacrimi prinse-n rugăciuni Noi am trimis de-acolo, de departe, Ca ultimă speranță spre străbuni ? Simțiți voi oare vina neputinței Cu care suferințe-ați împărțit ? Va macină durerea umilinței Ce ani întregi doar noi am suferit ? Știți voi durerea, de ați plânge fiii ? Știți voi ce-i ziua fără răsărit, Când ai venit și nu
AM FOST PLECAT... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351293_a_352622]
-
după pofla sufletului romantic, prezența la vreo masă dosită a vreunui pământean de prin satele megieșe hanului, care ar aduce cât de cât la chip și port cu vreun răzeș de demult. Și asta mă ajută să aud de la acest străbun încropit vorbe nerostite, dar închipuite după dorința mea ascunsă... *** Oameni buni, ia ridicați oleacă ochii din ulcelele burduhoase și ascultați povestea hanului ista, care nu-i han de rând. I-adevarat însă că, dacă nu se năștea nepotul lui Gheorghe
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
Țestoaselor , care era inima continentului unic, până la cataclismul care a dus la separarea continentelor. În acele timpuri, cinci rase de pământeni ocupau țara-mamă, rasa albă fiind cea a guganilor, binecuvântată cu talente creative, printre care (...) puterea de vindecare prin lumina Străbunului Soare și mașinile inventate ca să muncească în locul oamenilor. Păcatul rasei albe a guganilor era că nu voiau să împărtășească celorlalte rase, pe care le priveau cu un aer de superioritate, invențiile lor. Guganii purtau straie albe, se păstrau curați și
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]
-
pe cale, În zborul lor clipele ard Etapele în graba de a ajunge la vale. Timpul ascultă cum scârțâie roata Urechea lui așterne tăcerea sub nea, Sănile trag după ele gloata De constelații până apune ultima stea. Atunci ies din cimitire străbunii Să mai dea sfaturi celor grăbiți, Însă sub privirea de gheață a lunii Rămân în cruci împietriți. Alunecă sănile pe vise de zăpadă Când timpul așterne tăcerea sub nea, Doar el a rămas în ogradă Și lacrima ce picură din
GERMINAŢIA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351409_a_352738]
-
și Ioan. Alisandru Iancu va fi tatăl legendarului erou Avram Iancu. Alisandru s-a născut în anul 1787, s-a căsătorit cu Maria Gligor și va moșteni casa bătrânească a familiei. Alisandru Iancu era iobag, la fel ca și toți străbunii săi, însă fiind la fel de bun gospodar ca și aceștia, ajunge să fie "pădurar", fiind astfel un fel de "om al stăpânirii" pentru că datorită atribuțiilor sale venea în contact cu autoritățile vremii. Alisandru Iancu va avea doi copii, pe Ioan și
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
atac concentrat al haitelor asupra democrației și al statului social protector al popoarelor și identităților lor naționale specifice, avem datoria să ne regrupăm și să acționăm solidar pentru prezervarea viitorului copiilor și nepoților noștri, în statul natural și istoric al străbunilor lor. În felul acesta, căzând exact pe subiect și tocmai de aceea, trebuie să arătăm și să făptuim delegitimarea zdrobitoare a impostorului puterii prezidențiale, prin calea legală a votului plebiscitar, din 29 iulie curent, data strict memorabilă pentru romanii adevărați
PLOŞNIŢA PUTERII LA ROMÂNI de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351389_a_352718]
-
Dan Barbilian), hăruit să aibă un înalt grad de intuiție și creativitate în abstractul sensibil a spus undeva, în poeziile sale: sfăntă-i doar nunta, începutul ...” Și, adevăr grăit-a! Căci Nunta este Dumnezeu, adică principiul androgin al îngemănării, pe care străbunii noștri Daci și-l reprezentau, vibratil, prin sintagma simbiotică „Dumne-zău și Dumne-zâna”, iar în toate cele ce sunt se cuprinde și borna divină a oricărui Început. Așadar, Divinitatea Universului nostru este Creatorul speciilor toate, e Începutul Conștiinței de Sine și
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
odorizantă. Intermedierea relației dintre om și Dumnezeu prin modelul instituționalizat al clericului de tip iudeo-creștin devine caducă, inutilă și parazitară, iar noi ne lepădăm de Satana, acum! Cadrul firesc de manifestare și afirmare a cultului nostru (care e cult al străbunilor, nu cult al morții!) se va desfășura diurn, în mijlocul Naturii Mamă sau în viitoarele Sălașe Deoumaniste ale Soarelui, în care vom socializa, vom celebra ori vom comemora ceea ce se cuvine și se cere specificului nostru identitar. Soarele îi este credinciosului
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
uni” ... Acești strămoși ai noștri care au fost monoteiști încă din pre-creștinismul lor fabulos, (cu peste 1000 de ani înaintea iudeo-creștinului „invadator” Hristos) credeau de atunci în nemurire, iar în societatea lor femeia era egală bărbatului și nu aveau sclavi! Străbunii noștri, așadar, priveau și-nțelegeau Divinitatea ca pe un Principiu Androgin, ca Matcă sau Matrice integrală a încolțirii tuturor celorlalte componente ale Vieții! De aceea îi pronunțau numele dintr-o răsuflare: DumneZăucuDumneZâna, sintagmă generică a contopirii tuturor începuturilor! De aici
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
Cum “norocul sosește când te aștepți mai puțin” s-a adeverit și de această dată prin sosirea bunicului Costea - venit din pustiita Dobroge unde-și avea gospodăria. Acesta, un bărbat hâtru, bine înfipt în pământul dobrogean asemănător celui din Elada străbunilor săi, s-a oferit imediat să-i poarte micuței de grijă, așa cum își îngrija de o viață mieii, iezii, vițeii și mânjii fătați în saivanele si grajdurile lui primăvara, când natura renaște la viață. Neluând în seamă comentariile unguroaicelor care
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
port ți-au pângărit! Tu, frate dintre apele durerii, Ce azi te vrem român cu orice preț, Te chem cu bucuria revederii Să facem pod de flori pe Prut măreț! Să scriem peste brațele de ape Același sfânt și din străbuni un nume, Tu, frate, de pe estica cetate, Ce-ai stat de strajă la hotar de lume! Să facem România ca o altă Mesopotamie, a timpurilor noi, Să desenăm cu inima o hartă În care să trăim și noi și voi
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
Toate Articolele Autorului 1 Decembrie 2011-Ziua Națională A României. La mulți ani, România! La mulți ani, frați români de pe întinsul planetei! Hai să dăm mână cu mână și să ne unim gândurile întru dragoste și frăție ... precum au făcut-o străbunii noștri, altădată, la Alba Iulia. Marea Unire La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, Marea Adunare a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului la Regatul Român, cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea naționalităților și a
LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ, ROMÂNIA! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350922_a_352251]
-
plimbare, / Îl dezleg / Și-l las să zburde în voie, printre tufișuri, / În căutarea unei iluzorii prăzi - / O pisică, un câine al străzii, / Orice nu e după chipul și asemănarea mea. Nici n-ai crede că, după atâta vreme, / Chemarea străbunilor nu mai înseamnă nimic, / Că nu mai are amintiri, / Că nimeni nu se mai teme de poeme. Când plec de-acasă, poemul meu veghează, / E paznicul cel mai de temut. / Nimeni n-ar îndrăzni să-mi prade poemele / Care coboară
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
în ierni prin crivăț ca niște anonimi, visăm plecând spre labirinturi sacre cu suflete vibrând ca niște mimi. vom trece peste veacuri spinări de arse dealuri ne vom întoarce iarăși spre-nceput vom căuta prin ceață idealuri și vom veni străbuni săpați în lut. strivește-mi, dragă, visele în palmă și chipul între genele-ți de vis aș vrea să mai apuc încă o toamnă să ne-ntâlnim în dulce paradis. strivește-mi chipul cu a ta căldură să văd cum
FLOARE DE COLŢ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351589_a_352918]
-
ai putut să i-l ații. ca o mamă fără suflet, ai rămas, țară, bolnavă, cotropită de necazuri, în spitalul de nebuni, toți te-au jecmănit pe viață, țărișoara mea cea bravă, blestemată de tot neamul, de eroi și de străbuni. numai ruine, numai jale, numai necazul ne cată, au rămas bătrânii singuri rătăciți, călcând în strechi, țar-a fost tăiată toată, bucățică cu bucată și vândută pe nimica de boieri la fierul vechi. hai, ioane, vino-acasă, să-ți muncești ogorul
IOANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351645_a_352974]