119,398 matches
-
va salva doar rugăciunea Celulele debusolate încep să-nșire falimenteAș vrea acum să mă ridic , s-am timp să-mi fac doarplecăciunea... XXII. CAPTIV ÎN PROPRIUL UNIVERS, de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1063 din 28 noiembrie 2013. Străin în propria carcasa, captiv în propriul univers Nici visul nu-mi mai aparține, iar amintirile s-au șters Prin venele-mi de împrumut se scurg lichide infestate Iar în nucleul de celulă se-aud timid voci de păcate Pe-altarul
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
se-arată descompus Respectul ultimei silabe își cere dreptul prin tăcere Iar forță primului cuvânt e imobila temporar Am fost închis în libertate pentru o clipă de plăcere Dar viitorul plin de raze trecutului i-e adversar ... Citește mai mult Străin în propria carcasa, captiv în propriul universNici visul nu-mi mai aparține, iar amintirile s-au ștersPrin venele-mi de împrumut se scurg lichide infestateIar în nucleul de celulă se-aud timid voci de păcatePe-altarul sufletului greu, sunt lumânări din
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
de pe mâna, de acum rece și inertă, a mamei sale inelul, pe care l-a păstrat cu grijă, purtându-l ulterior ea însăși, ca unică și de preț amintire a celei ce-i dăduse viață. Cinci. Ce caut pe această străină lume, într-un ocean de durere și suferință? De unde acea premoniție, că ceva straniu, nemaivăzut se va întâmpla, fără să știu cu exactitate c e? Ca și cum aș fi atras ca un magnet de cursul implacabil al propriului destin... Și al
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1451313495.html [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
poetic și profesional al Cristianei Maria Purdescu se înscrie sub semnul risipirii. Chiar unul din volumele sale de versuri se cheamă „Risipa de a fi“. Din cele 11 cărți de poezie (Elegii? , Elegiace?), 8 sunt „risipite“ și în alte limbi străine (engleză, italiană, albaneză). Cariera îi este reprezentată de o diversitate de profesii, subliniind tocmai risipirea unor vocații multiple: profesor, pictor, designer, poetesă și, urmărindu-i universitățile și masteratele absolvite, putem s-o încadrăm într-o titrare demult uitată, aceea de
RISIPIRE DE CONSTANTIN ARDELEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1461334494.html [Corola-blog/BlogPost/378468_a_379797]
-
de existență“. Titlul ultimului volum de poeme al Cristianei Maria Purdescu, „Neliniști eterne“ (Ed. Amanda Edit, București, 2016, cu o prefață de Octavian Mihalcea, „Amprentele interiorizării“, chintesențializând - cu ar spune însuși criticul - mesajele transmise de poetesă), edițe bilingvă româno-albaneză (versiunea străină este asigurată de atașatul cultural permanent pe lângă limba română, Baki Ymeri), pare a aparține unui ultim romantic. Poemele acestea sunt de fapt niște crochiuri, schițate cu finețe (multe dublate de caligrafii grafice), în care personagiul principal, invocat cu o luciditate
RISIPIRE DE CONSTANTIN ARDELEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1461334494.html [Corola-blog/BlogPost/378468_a_379797]
-
numai minte și tu numai vis Eu doar infern și tu doar paradis; Cum poate face, măi vere O femeie cât o bere? Tu numai frunză, iar eu numai vânt Eu numai cer și tu numai pământ; Cum poate face, străine O femeie tot cu mine? Toamna m-a pătruns, nu mi-a răspuns. 15.09.2010, Craiova Volumul " Degeaba ' http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: PĂTRUNDERE DE TOAMNĂ / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN
PĂTRUNDERE DE TOAMNĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Marius_Robu.html [Corola-blog/BlogPost/341192_a_342521]
-
cu amintiri ce ți-au înduioșat copilăria! Că lacrimi de dor îmi scaldă priviri, în suflet să pătrundă armonia. Din ochii ațintiți în calea ta se răspândește rază de lumină. Prin ceața vieții te voi aștepta lângă pătuț, singură și străină! Mă-ngenunchează soarta în destin, să nu mai pot păși dincolo de prag! De al iubirii dor îmi leg suspin și-n ultima speranță te aștept cu drag! Apăsătoare-i singurătate ce mă conduce pe nesfârșite zări, Prin nopți de dorințe
COLIND DE PĂRINTE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1418712510.html [Corola-blog/BlogPost/367777_a_369106]
-
și iudei, edomiți, sau fenicieni ori reprezentanți ai altor neamuri. Arhitectura edificiilor publice construite în sfânta cetate de către cei care nu erau iudei împrumutase elemente din cultura fondatorilor lor, dar cu precădere elemente ale culturii eline, cultură sădită în pământ străin de aqvila romană care se făcea purtătoarea și vectorul acesteia. Chiar Marele Templu adică cel de al II-lea construit de Zorobabel, fusese restaurat de Irod cel bătrân (Irod cel Mare), lărgit și înfrumusețat de acesta, iar arhitecții nuanțaseră în
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
acum încolo ceva din Treime. Motivul acestei adunări este Arie și cuvântările lui provocatoare. Acesta, într-un mod pe care nu-l cunoaștem, după ce a mers către clerul din Alexandria, s-a așezat între noi, iar cele ce învață sunt străine și diferite de învățătura Profeților și a Apostolilor. Iar acest lucru se întâmplă fiindcă acestui slujitor al făpturii nu-i este rușine de Fiul Cel Unul-Născut, de Tatăl cel deoființă, și așează făptura în același loc cu Ziditorul ei. (Eustatie
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
în mod fericit ideea centrală a cărții. Personajele lui Octavian Curpaș prind viață încă din primele pagini și reprezintă pentru generația mea - legende vii, modele, repere pentru minte, imaginație și suflet. Cartea aduce în atenția cititorului o lume inedită, complet străină, întâmplări și caractere umane uimitoare! O cascadă de informații, succese răsunătoare și eșecuri devastatoare captează atenția cititorului de la prima, până la ultima pagină. Sunt redate cu talent, sensibilitate și acuratețe momente din viața temerarilor care au străpuns zidul comunist și și-
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_frantura_din_istoria_emigratiei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
mea, motive de fascinație, mituri și pagini de istorie. Octavian Curpaș are dibăcia de a prezenta cititorilor o avalanșă de informații utile, de a aduce lumina în mintea aspiranților la „American Dream”. Cartea lui Octavian Curpaș ne prezintă o Americă străină chiar și nouă, generația de emigranți sosiți pe tărâmul făgăduinței după Revoluția din 1989. Este o Americă pe care noi nu o vom întâlni niciodată, dar despre care, datorită lui Octavian Curpaș, avem de unde să citim și de la cine să
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_frantura_din_istoria_emigratiei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
nu o vom întâlni niciodată, dar despre care, datorită lui Octavian Curpaș, avem de unde să citim și de la cine să învățăm! Toate personajele lui Octavian Curpaș sunt exemple de tenacitate și perseverență, într-o luptă continuă pentru adaptarea la lumi străine tradițiilor și datinilor strămoșești. Ei rezonează deopotrivă cu țara lor de baștină și cu țările care i-au adoptat. Despărțiri, revederi, scrisori și evenimente care se succed cu repeziciune, dau un ritm alert, care te tine cufundat între paginile cărții
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_frantura_din_istoria_emigratiei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
duceți, părinte? Ce mai faceți? - Suntem prigoniți, dar ne consolam, pentru că și Hristos a fost prigonit! Părintele nu a primit decât un conac, prin testament, de la o bătrânica care nu mai avea pe nimeni. Părintele nu are decât trei mașini străine la scară. Părintele nu locuiește decât într-o casă parohiala, care nu are decât aer condiționat și termopane. Părintele nu are decât un angajat de la stat, plătit, care să îl ajute la gospodărirea bisericii. Și doar o mână de credincioși
Liviu-Florian Jianu: Vremuri de prigoană by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-vremuri-de-prigoana/ [Corola-blog/BlogPost/339633_a_340962]
-
Părintele nu a pus decât doi ani, de unde a putut și el, pile peste pile bataiului lui, îndrăgostit, să își ia examenele la facultate. Și la sfârșit, nu a găsit decât ultimele relații ca sa il angajeze la o prosperă firma străină, din Iovacra. Părintele nu are decât un salariu mic, dar sigur, de 600 de pâini pe lună, la care nu se adaugă decât nunțile, botezurile, sfințirile, pomenirile, sfeștaniile, înmormântările, maslurile, daniile și binefacerile, cu firimiturile lor. Părintele nu și-a
Liviu-Florian Jianu: Vremuri de prigoană by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-vremuri-de-prigoana/ [Corola-blog/BlogPost/339633_a_340962]
-
astăzi, 31 martie 2015 - întru slăvirea unui binecuvântat 31 martie 1933! Da, aparținem unui timp, care tresaltă-n unduiri călătoare, topindu-ne, disipindu-ne, risipindu-ne în magma lui. Și-n „gelatina” Timpului, în nobila familie a marelui-cosmos, consemnăm prezența unui „străin de unu / un străin al unului...” Un „călător prin cuvinte...” În acest mod „se vremuiește” trecerea. Într-acest mod „se arcuiește” amintirea. Iar, Tu, Nichita, rămâi „nervura frunzelor”, triumfând în eternul saltului în timp, pentru a-ți auzi șoapta: „Mi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
noastră democrația se instalase definitiv, se modernizase economia, indicele de creștere al ei era în ascensiune și datorită Casei Regale. Iar scriitorii, crescuți în democrație și educați, scriau în spiritul acesteia. Cititorii provenind din rândul maselor nu gustau ideologia marxist-comunistă străină spiritului și ființei românului. IV-LITERATURA ROMÂNĂ ÎN DEFAVOAREA DEMOCRAȚIEI, SLUJNICA UNUI REGIM CRIMINAL-COMUNISMUL. (REALISMUL -SOCIALIST). Odată cu intrarea tancurilor rusești în țară în august 1944 și eliminarea persoanelor competente din aparatul de stat și din întreprinderile economice, înlocuirea lor cu membrii P.C.R.
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
iar când au fost la conducerea partidului și țării familia Ceaușescu, erau modificate, datate și dedicate acestei familii. Modificările se făceau fără aprobarea autorilor. Iată cum redactorii și scriitorii din redacții contribuiau și prin această metodă la implementarea unei ideologii străine poporului nostru. Cărțile majorității scriitorilor care au fost publicate în timpul dictaturii comuniste nu au fost bune nici pentru prezentul de atunci, ne mai vorbind de viitor.Mă gândesc câte păduri s-au tăiat pentru a se fabrica hârtia pe care
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
solistul nostru și-a păstrat ochii închiși, izolându-se undeva în lumea sa interioară, departe de tot ce-l înconjura. S-a oprit din cântat la fel de brusc cum și începuse. Abia treptat a revenit lumina în ochii lui, vagă și străină, cu ceva care ne-a înspăimântat. Am rămas cu toții încremeniți, neștiind ce să facem. Simplul gând de a-i oferi bani părea o impietate. Ne temeam că ni i-ar fi aruncat înapoi, cu dispreț. Spre ușurarea generală, același turist
FLAMENCO, EL DUENDE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Flamenco_el_duende_gabriela_calutiu_sonnenberg_1349201541.html [Corola-blog/BlogPost/343518_a_344847]
-
impietate. Ne temeam că ni i-ar fi aruncat înapoi, cu dispreț. Spre ușurarea generală, același turist care nu demult căutase febril vioara în tabloul lui Picasso, a spart cu nonșalanță liniștea cu aplauzele lui frenetice. Păstrând pe față expresia străină de orice lucru lumesc, artistul andaluz a luat banii pe care îi întindeau mâinile ezitante din jurul său și și-a văzut de drum fără să întoarcă privirea. În acel moment am înțeles ce înseamnă „el canto hondo” („cântecul adânc”) și
FLAMENCO, EL DUENDE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Flamenco_el_duende_gabriela_calutiu_sonnenberg_1349201541.html [Corola-blog/BlogPost/343518_a_344847]
-
și perceptorii puși de perși nu aveau milă de cei care nu-și puteau plăti dările, și li se luau puținele bunuri de prin gospodăriile lor, și-așa sărace. Această stare de lucruri dusese la înmulțirea revoltelor locuitorilor față de stăpânitorii străini. Dar această stăpânire persană avu și un mic avantaj, ea înlăturând asuprirea din partea altor popoare, la fel de nemiloase, care îi stăpâniseră timp de veacuri. Până atunci, Haldita, la fel ca și ai ei, nu avuseseră niciodată parte să asculte Cuvântul Evangheliei
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
când, în drum spre casă, după ce vându toată marfa pe care o adusese în târg, se opri într-o piață a cetății unde văzuse o ceată de oameni adunați să asculte doi străini care vorbeau ceva insemnat într-o limbă străină. De la primele fraze, ascultând ce zicea tălmaciul, i se păru că aude ceva frumos, ceva interesant, ceva care exista deja demult în inima și în gândurile ei, sentimente pe care nu reușea până atunci să le exprime în grai obișnuit
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
a discipolilor ei înseamnă pentru Carmen Mărgan o și mai mare împlinire. Fie că a fost vorba de elevi olimpici cu premii importante la concursuri de limba engleză și franceză, fie de învățăcei cărora le-a insuflat pasiunea pentru limbi străine, continuându-și formarea în acest domeniu, rezultatele obținute reprezintă pentru dăscălița lor o experiență care o recomandă. De altfel, Carmen Mărgan se simte pe deplin realizată profesional doar atunci când toți elevii unei clase participă la procesul de predare-învățare, iar cunoștințele
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_carmen_margan_despre_un_altfel_de_un_teatru_teatru_forum_sau_teatrul_opresatilor_.html [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]
-
Alături de ei sunt mereu la curent cu noul, intru în lumea lor, ascult muzica lor, dansăm împreună, ne petrecem o parte din timpul liber împreună, facem drumeții, organizăm excursii, tabere, activități extrașcolare, concursuri, serbări, mergem la teatru, vizităm muzee, țări străine... Abia aștept să înceapă școala după vacanță! Eu nu am avut concedii niciodată, doar vacanțe... - Cum arată o zi de muncă obișnuită pentru tine, având în vedere că ești cadru didactic, consilier educativ și responsabil în comisia pentru evaluarea și
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_carmen_margan_despre_un_altfel_de_un_teatru_teatru_forum_sau_teatrul_opresatilor_.html [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]
-
mă ocup de fiul meu cel mic ( cel mare e student), adică îi verific temele. Mă așez la computer și îmi fac și eu „temele” pentru ziua următoare, îmi verific corespondența, mai „navighez” uneori. Seara, obligatoriu lecturez reviste în limbi străine, doar așa mă mențin în formă din punct de vedere profesional. Week-end-ul îl dedic în general, activităților domestice. Probabil vă întrebați când mai am timp și pentru ceea ce numiți dumneavoastră „academic work”. In vacanță. - “La chanson en classe de francais
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_carmen_margan_despre_un_altfel_de_un_teatru_teatru_forum_sau_teatrul_opresatilor_.html [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]
-
Am realizat apoi două schimburi școlare cu această școală (patru vizite reciproce), care s-au dovedit deosebit de fructuoase, în special pentru elevi. In ceea ce privește colaborarea mea la aceste proiecte, s-a întâmplat firesc, având în vedere specialitatea mea ( limbile străine). La început, prezența mea a fost o necesitate, în principal pentru a ușura comunicarea între participanții la proiect. Oficial, limba vorbită este limba engleză. Practic, se vorbesc toate limbile. La primele întâlniri eram foarte solicitată, mai apoi oamenii au învățat
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_carmen_margan_despre_un_altfel_de_un_teatru_teatru_forum_sau_teatrul_opresatilor_.html [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]