122,264 matches
-
membrii ei și-a făcut datoria, în opera de îndrumare. Preocupați de lefuri și ranguri, scriitorii habar n-aveau de ce se petrecea în sufletele celor trei scriitori. În loc să criticăm noi ce se cuvenea, ne-am pomenit noi criticați la posturile străine. În loc să ne facem datoria de socialiști, am chemat poliția și cenzura. Am creat un caz, din persoane poate rătăcite, în loc să facem caz de faptul că noi nu ne facem datoria, persecutăm, chemăm poliția ca să ne apărăm interesele.” „Vopsim mereu fațada
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
în prefață lucrul acesta nu chiar așa de tranșant, însă, nu știu cu ce rațiune le include cu duiumul în sumar. Cui servesc azi articole în care se afirmă calomnia că Iuliu Maniu lupta contra unui "opresor inventat " ( adică ocupantul străin), că partidele istorice erau șovine și "neolegionare" ( P. N. Ț.), în care se aduceau elogii nemăsurate Uniunii Sovietice stăpâna de facto a țării? După opinia mea, nu aveau ce căuta în antologie articole pur propagandistice în slujba P. C. R., precum: 1948
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
Mihăilescu, de Matei Călinescu, de Ștefan Borbély, de Norman Manea, de Leon Volovici, de Sorin Alexandrescu, de Andrei Oișteanu și de mulți, mulți alții. Inclusiv de mine. Există o întreagă bibliografie românească pe această temă, care merită tot respectul; cercetătorii străini ai extremei drepte românești nu se pot plînge că n-ar avea la dispoziție surse critice românești din care să se documenteze sau, după caz, din care să... plagieze! Și nimeni nu poate acuza intelighenția românească de ignorarea sau de
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
ta interioară cred că îi șochează pe mulți dintre ei, îi intrigă, poate... M.P.: Eu nu mă simt puternică, eu mă simt fragilă..., fragilă în sine. Vulnerabilă. Povestea asta, a ta, cu forța pe care aș avea-o, mi-e străină. Structural, fac parte din familia lui Kafka, a vulnerabililor și a învinșilor, nu din cea a învingătorilor. D.P.: Dar aproape tot ce vrei îți iese! Există ceva ce nu ți-a ieșit din ceea ce ți-ai dorit? M.P.: N-am
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
Așa că evreii aceștia de bună calitate m-au luat drept troțkist și m-au ocrotit. La Editura de Stat eram un fel de sclav, stilizam traduceri: Iluzii pierdute, Anna Karenina, Învierea, Balzac, Stendhal. În mijlocul acelei lumi care traducea din limbi străine fără să știe măcar bine românește, am stilizat, adică m-am afundat mai ales în proză. Atunci am citit cel mai mult. De exemplu, Posedații lui Dostoievski i-am citit de zece ori până acum. S-a declanșat, atunci, ceva
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
urechea sa fină poate pretinde subtilități îmbietoare ori infinitezimale corecții. La "ațâtările" și "protestele" computerului răspunde invariabil cu abilitate și stăruință. Mai toți compozitorii români distinși sau mediocri, tineri sau vârstnici și-au înregistrat opusurile alături de el. Interpreți români și străini, mai mult sau mai puțin de notorietate și-au editat restituirile sonore pe CD-uri sub atenta sa oblăduire. Strădaniile lui, fie în fața mixerului ori a mesei de montaj, fie în fața calculatorului sau a sempler-ului se consumă în-tr-un fel de
Meseriașul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13776_a_15101]
-
și care pentru că nu a onorat această întâlnire s-a decis să susțină proiectul parizian al lui Brook. Brook nu și-a ascuns niciodată atracția pentru călătorii. Așa a cunoscut personaje, locuri și culturi. Artistul se confruntă astfel cu lumile străine, în Afganistan că și în Africa sau în India, supunandu-se încercărilor, reușind de fiecare dată să convertească experiență trăită într-o concluzie intimă. Să uiți de timp amintește de alt român al devenirii: personajul lui Goethe, Wilhelm Meister, acționează
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
ilustrează unul din simbolurile mele cele mai prețioase. Ea exprimă dublă atracție pentru teatrul sacru și pentru teatrul brut, legate prin energia mișcării inepuizabile a teatrului imediat cu care Brook se identifică. Adevărul lui este mișcarea. Deși acest lucru este străin spiritului lui Brook, cred că s-ar putea face apel la exercițiul explicării culturii prin cultură. Pe de o parte, prin virajele și mutațiile lui, el se apropie de artistul multiform care a fost Picasso, pe de altă parte, prin
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
grabă" ( Un coridor). La persoana întîi, poeta practică o dedublare, un "joc dual" spre a o cita, transferîndu-se în lucruri, despărțindu-se de sine, lăsîndu-și în urmă făptura precum un lest delicat: "Mă întîlneam cu fluviul pe mal / Două trupuri străine și plînse/ Parcă de altcineva/ Care și ne șoptise/ Jocul dual: de a ne bea" ( Fluviul Athanor). Ca și: " Intram ca prin oglinzi virgine/ Goală în gol/ Dar umbra-mi rămînea pe ape" ( ibidem). Sau cochet-apoftegmatic: "Mă ascundeam după mine
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
internaționale sunt o mare provocare pentru militarii noștri" ( presamil.ro)" și altele în care metafora "pariului cu sine" s-a extins chiar în domenii pur culturale: "Aceasta este eterna provocare pentru un traducător de poezie: să transpună poemul în limba străină, având convingerea că așa l-ar fi scris poetul însuși" ( teora.ro). Exemplul atestă forța cu care clișeul s-a impus în toate domeniile. Clișeele cele mai puternice sînt cu siguranță cele bazate nu numai pe repetiția lexicală, ci și
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
epică. Dacă, așa cum am văzut, cartea se deschide sub semnul unei esențiale întrebări, paginile care formează Introducerea se constituie într-un autentic ceremonial al întrebărilor. Este Dosoftei versificator sau poet? A avut el har sau a practicat poezia din rațiuni străine creativității? Este traducerea psalmilor lui David fidelă textului canonic? În ce constă originalitatea traducerii, dacă se poate vorbi de originalitate? Există o echivalență între opera lui Dosoftei și lucrarea înaintașilor care, în spiritul Reformei, au tradus Psaltirea în limbile naționale
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
ingrat de dificilă. Este și un exercițiu de umilitate («Cei fără nume pe copertă»), dar și de orgoliu creator (prin voința de a depăși statutul îndeobște rezervat traducătorului prin însăși performanța traducătorului)." E evident că nu orice cunoscător de limbi străine poate transpune în românește opere literare (deși multe edituri își aleg colaboratorii aiurea, pe criterii de amiciție, pe pile, sau dintre cei ce pot obține, prin relații personale, un copyright mai ieftin). Întrebată cît timp durează formarea unui traducător și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
Aglaia Veteranyi a fost, într-un fel, un membru al redacției. Un personaj care isca discuții turbionare, întreținute prin fragmentele pe care le citeam, în traducerea extraordinară a Norei, din romanul De ce fierbe copilul în mămăligă, prin ecouri din presa străină, prin detaliile pe care Adriana Bittel le primea de la Rodica Binder. Germania, Elveția, România. Vestea sinuciderii acestei autoare, acestui personaj puternic și atît de fragil ne-a marcat ca și cînd am fi pierdut o rudă sau un foarte apropiat
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
de-ajuns să te lămurești cu ce fel de patrioț aveai de-a face și cu ce mentalitate ofițerească. Misia lor era să-i împiedice pe români să fugă din raiul comunist, și nu să-i oprească pe eventualii răufăcători străini dornici să fure secretul pastei de mici și compozița ideală a zaibărului. Același domn Timofte, de data aceasta în postura de hăitaș iliescian, a avut imensa neobrăzare de-a se amesteca în treburile interne ale unei instituți a statului, amenințându
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
pe hârtiile țnute în mânecă până s-au jerpelit. Chiar de-ar fi sută la sută autentice, ele s-au îngreunat de duhoarea pestilențală a șantajului și a manevrei politice. Ieșirea la bătaie a d-lui Timofte nu poate fi străină de "revizitarea" de către Apador-CH a biografiilor primilor doi oameni ai statului, Năstase și Iliescu, exemplar serviț de către Timofte în nenumărate rânduri. În calitatea de prim-secretar al județenei de partid Iași, Ion Iliescu avea în grijă Securitatea locală, căreia nu
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
lui Slavici din Moara cu noroc, după ce, tot Slavici, din narațiunile mai scurte de la început, se poate recunoaște în De la țară. În sfîrșit, romanele incriminate de Călinescu, Legea trupului sau Legea minții, sînt de-a binelea rătăcite într-o epocă străină firii lor. În plin modernism, contemporan cu Hortensia Papadat-Bengescu (Fecioarele despletite sînt din același an cu Legea trupului) și Camil Petrescu, Agârbiceanu nu poate face decît figura unui moralist naiv, impregnat de spirit religios, fără nici o legătură cu emancipata societate
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
dar nu definitiv, partenerul ei de viață devine amantul acelei mame posesive și vorace. Urmînd o logică specifică melodramei, intriga romanului mai oferă și alte surprize. La Praga, Irene își reîntîlnește prietenele din tinerețe, de care se simte însă complet străină. La rîndul lor, ele nu manifestă nici un fel de interes față de existența pariziană a Irenei. Tot la Praga, Irena îl reîntîlnește pe Josef de care în tinerețe fusese îndrăgostită. Acesta nu o mai recunoaște, dar se preface a ști cine
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
prăbușesc unul după altul. Prin urmare, amplificate maximal, relațiile dintre popoare învecinate sau nu vor trebui să acopere spațiile culturii umaniste. Subțierea ei până la dispariție ar contrazice cursul istoriei contemporane. Pe de altă parte, utilitatea facultăților de limbi și literaturi străine, niciodată pusă sub semnul întrebării, alimentează cu generozitate comparatistica, an de an, cu specialiștii necesari. Orice "universalist", cunoscător a cel puțin două literaturi străine, reprezintă un comparatist virtual. Iar dintre aceștia. Subiectele numeroaselor lucrări de diplomă din domeniul în discuție
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
dispariție ar contrazice cursul istoriei contemporane. Pe de altă parte, utilitatea facultăților de limbi și literaturi străine, niciodată pusă sub semnul întrebării, alimentează cu generozitate comparatistica, an de an, cu specialiștii necesari. Orice "universalist", cunoscător a cel puțin două literaturi străine, reprezintă un comparatist virtual. Iar dintre aceștia. Subiectele numeroaselor lucrări de diplomă din domeniul în discuție constituie, până la un punct, o garanție în această privință. Ca să nu mai vorbim și de inițiativele independente ale multor oameni de cultură, care - atrași
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
ci, lărgind pasul vreme îndelungată și în nobile companii, prin atrăgătoare metropole precum Viena, Nürenberg, Londra, Copenhaga și chiar mai la nord, când nici lumea lectorilor universitari, nici aceea a saltimbancilor sau a ciuntitorilor din abatoare nu v-ar fi străină, pe un palier de filosofie a vieții, atunci, în lectura nuvelelor lui Stelian Tăbăraș v-ați recunoaște, neobosiți investigatori într-un multicolor iarmaroc existențial și de aromitoare oglindire în sine. Iar dacă veți lua cunoștință de la un prozator știutor care
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
însăși de același suflu care a dat viață scrierilor sale. Singur ne lămurește: "Trebuie să fii inventiv ca să fii bun cititor. ș...ț Există lectură creatoare așa cum există scris creator." Înțelegem de ce împrumuturile sale nu se percep ca un corp străin. Nu numai că sunt asimilate ideii diriguitoare, dar existența într-un context nou le luminează sensurile în alt chip, le dă o forță pe măsura puterii de persuasiune a întregului. Nimeni nu poate nega impactul enorm pe care Emerson l-
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
mulți cetățeni de condiție mijlocie spre modestă au avut revelația că sînt mai bogați decît ei. Parlamentar, prefect sau ministru, demnitarul nostru e mai degrabă strîmtorat decît chivernisit. Are două, trei apartamente la bloc, o căsuță la țară o mașină străină obosită, plus ceva bani puși deoparte pînă în zece mii de euro. Nici chiar românul majoritar, care trage mîța de coadă, nu percepe averea declarată a demnitarului drept cine știe ce. Ba chiar, o să rîdeți, cîțiva șomeri cu vechime și niște pensionari care
O mie și una de declarații de avere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13887_a_15212]
-
nu e popă, domnule. -Cum? -Ăsta e domnul profesor Iorga. S-a Îmbrăcat așa de frica nemților. Camaradul meu surâdea nostimei amintiri: -Și cine crezi că făcea pe dascălul? -Făgețel? -Ai ghicit! Păstorel a realizat și importante - pentru cunoașterea literaturii străine - traduceri, publicate atât În timpul vieții sale dar și după, precum și volumele „Gastronomice” și „De re culinaria” apărute postum. * * * Păstorel: poet, dramaturg, traducător și gastronom Chiar dacă a fost premiat pentru proză, Păstorel s a remarcat din primele texte publicate ca fiind
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
directoratul lui Liviu Rebreanu. Talentul de dramaturg al lui Păstorel iese În evidență din plin din scrierile sale În versuri și proză, așa cum dovedește chiar dialogul din „Vesela spovedanie” mai sus reprodusă. * * * Păstorel a realizat și importante - pentru cunoașterea literaturii străine - traduceri publicate În timpul vieții sale (1956) și anume „Peripețiile bravului soldat Sveik” de Jaroslav Hasek și „Taras Bulba” de N.V. Gogol, precum și cel puțin două altele publicate (1965) după ce ne-a părăsit: „Istoria contemporană” de Anatole France și „Nuvele” de
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
să petreacă, să se sărbătorească. Este evident că avea nevoie de destindere din pricina tensiunii în care trăia cu matematica în cap în fiecare clipă și, seară de seară mergeam la CO{ (Casa Oamenilor de {tiință). Toți matematicienii (și nu numai!) străini care veneau în România în vremea aceea au trecut și prin casa noastră. Întotdeauna în 10 ianuarie, ziua lui de naștere, se sărbătorea acasă la noi cu multă lume, printre care se aflau și studenții lui. Când a împlinit 60
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]