40,154 matches
-
Petru I cu amărăciune marele cărturar mai târziu. Iată că acum mercenarii istorici au primit învoirea să se adâncească până în sec. XI. Ce contează pentru acești scribi plătiți adevărurile incontestabile despre vechimea de peste 6000 de ani a Neamului (spuse de străini!) cu „...cea mai veche scriere din lume - cea de la Tărtăria”, despre minunata civilizație cucuteniană (care a cuprins și teritoriul actualei Republici Moldova!!!), despre populația de la gurile Dunării - pelasgii, creatorii limbii pelasgice - „prisca latina”, despre spațiul carpato-dunărean „drept vatră a vechii
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
a Munteniei” ne amenință scribul. Pentru a nu se întâmpla acest lucru autorul pseudonim cere probabil umplerea lor cu cadavrele unioniștilor. „Unioniștii s-au lepădat de toate tradițiile istorice, au îmbrăcat hainele străine ale legilor europene homosexuale, antinaționale, înrobitoare față de străini... Din 1859 în România sînt stăpîni străinii, nicidecum românii (până în 1859 erau stăpâni „adevărații români” turcizați, grecizați, rusificați!!!). Și în această fermă de dobitoace din care este o singură ieșire spre abator ne cheamă unioniștii să ne integrăm, să ne
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
nu se întâmpla acest lucru autorul pseudonim cere probabil umplerea lor cu cadavrele unioniștilor. „Unioniștii s-au lepădat de toate tradițiile istorice, au îmbrăcat hainele străine ale legilor europene homosexuale, antinaționale, înrobitoare față de străini... Din 1859 în România sînt stăpîni străinii, nicidecum românii (până în 1859 erau stăpâni „adevărații români” turcizați, grecizați, rusificați!!!). Și în această fermă de dobitoace din care este o singură ieșire spre abator ne cheamă unioniștii să ne integrăm, să ne unim!?” scrie în continuare „savantul”. Desigur, fermele
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
nimeni nu avea habar ce este năzbâtia asta. Cert este că, de regulă, se pierdeau în codrii întunecați ai facebook-lui și nu se mai auzea în veci de ei. Alții, cei născuți cu grave malformații comportamentale, plecau la muncă printre străini cu gând să se chivernisească. Vai de mama lor! Aici în împărăție ei erau subiectele unor balade de o tristețe fără margini iar mentalul colectiv îi vedea ca pe niște rătăciți care având mințile pierdute credeau că averile sunt mai
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
aproape, Simți că iubești și că ești iubit. Se lasă cu nuntă și musafiri, Cu dans, bucurie dar și copii, Și viața ta împlinită va fi, Când ai casa plină de bucurii. Copii îți cresc... se căsătoresc, Pleacă uneori printre străini, Îți este dor de ei și îi tot aștepți, Ce dacă sunt mari, pentru tine-s copii. Te uiți în oglindă și rămâi uimit, Cât de mult tu ai albit, Câte riduri ai făcut, Și câte doruri ai tot avut
O SCENĂ ESTE VIAȚA ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380778_a_382107]
-
aproape, Simți că iubești și că ești iubit. Se lasă cu nuntă și musafiri, Cu dans, bucurie dar și copii, Și viața ta împlinită va fi, Când ai casa plină de bucurii. Copii îți cresc... se căsătoresc, Pleacă uneori printre străini, Îți este dor de ei și îi tot aștepți, Ce dacă sunt mari, pentru tine-s copii. Te uiți în oglindă și rămâi uimit, Cât de mult tu ai albit, Câte riduri ai făcut, Și câte doruri ai tot avut
O SCENĂ ESTE VIAȚA ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380781_a_382110]
-
pierdut statutul de stăpân Pe plaiuri moștenite din strămoși Ne-au atacat călăii lui Gavroche Nu-s fericit. Cum suntem colonie Ne-au invadat borfașii din pustie Și ne-au impus puteri imperiale Să ignorăm credințe ancestrale Nu-s fericit - străinii ne-au distrus Pervers și criminal ca un intrus - Prezentul, veșnicia și trecutul Sunt bulversat, căci ne trădează Mutul Nu-s fericit că am ajuns un sclav La prietenii ce ne-au trădat mârșav Și ne-au furat trecut și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
când anul moare de bătrânNoi ne-am pierdut statutul de stăpânPe plaiuri moștenite din strămoșiNe-au atacat călăii lui GavrocheNu-s fericit. Cum suntem colonieNe-au invadat borfașii din pustieși ne-au impus puteri imperialeSă ignorăm credințe ancestraleNu-s fericit - străinii ne-au distrusPervers și criminal ca un intrus -Prezentul, veșnicia și trecutulSunt bulversat, căci ne trădează MutulNu-s fericit că am ajuns un sclavLa prietenii ce ne-au trădat mârșavși ne-au furat trecut și bogățiiEi renumiți în crime și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
pe stradă și pe “post” Pe șarlatanii trădători de țară Dar îi votăm tăcuți și fără rost Pe veneticii aleși “din afară” Cum ne-au lăsat doar puștile de lemn Și pălării de paie-n loc de scut Ne ploconim străinilor solemn Și-am renunțat la glie și trecut Ne-au exportat capele de bocit Ne-au otrăvit și apa din fântâni Popoare din IMPERIU IPOCRIT La noi în ȚARA se pretind stăpâni Ne închinăm la moaște și la sfinți Când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
loviți de-apoplexieMulți criticăm pe stradă și pe “post”Pe șarlatanii trădători de țarăDar îi votăm tăcuți și fără rostPe veneticii aleși “din afară”Cum ne-au lăsat doar puștile de lemnși pălării de paie-n loc de scutNe ploconim străinilor solemnși-am renunțat la glie și trecutNe-au exportat capele de bocitNe-au otrăvit și apa din fântâniPopoare din IMPERIU IPOCRITLa noi în ȚARA se pretind stăpâniNe închinăm la moaște și la sfințiCând clopotul la schit a amuțitNe-au văduvit de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Când frații se aruncă în vâltori Voi imbecil vă desfătați în porturi Și pentru voi e timp de sărbători Mulți navigați în ape liniștite Când din adâncuri ne pândesc rechinii Ca îmbuibați ai zilei fericite Ați ignorant că ne distrug străinii Amenințați cu antrax și cu bombe Cu cerul spionat prin sateliți Salvarea omenirii nu-i în tombe Când terra-i controlată de smintiți Vă închinați la Dumnezeu prostește Și faceți troc cu armele de foc Insidios vă-mbogățiți hoțește Și vă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
surprindă... XV. ZBORURI UCIGAȘE, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016. Zboruri ucigașe Aliaților din NATO Privim răniți cum zboară avioane Pe cerul capitalei României Diplomații perverse cu blazoane Au pus la cale moartea Coloniei Străini veniți la noi pe neștiute -Născuți din conspirație și crimă- Adepții teoriei “revolute” Vor Bucureștiul altă Hiroșimă S-au instalat cu scuturi și cu tancuri Să otrăvească apa și poporul Au ignorant că viețuim prin veacuri Și stăpânim și marea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
și trădători de țară V-ați depărtat de glie și știință Și-ați pângărit speranța milenară Omagiați filozofii nebune Amanetând schelete din morminte Nesocotiți perceptele străbune Nepăsători la port și jurăminte - Zadarnic invocați divinitatea Nu mai doiniți de dor printre străini Ați obosit să protejați dreptatea Și nu mai vreți să vă numiți români! Ați dat cu pietre și cu vorbe grele De-ați tulburat și apele-nghețate Împăunați cu titluri de lichele V-ați trădat ȚARA pentru LIBERTATE! Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
-n lumea de tăceriAți revenit, deși proscrise, Când v-am chemat de nicăieri... XIX. ADUCEȚI BASARABIA ACASĂ, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016. Aduceți Basarabia acasă Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsați pierdută prin străini Aduceți Basarabia acasă Să nu cerșească milă prin vecini Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsati imperiului rusesc Aduceți Basarabia acasă Căci este plai cu suflet românesc Aduceți Basarabia acasă Pământ străbun din zestrea dacilor Aduceți Basarabia acasă Cu un trecut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Aduceți Basarabia acasă Pământ străbun din zestrea dacilor Aduceți Basarabia acasă Cu un trecut din vremea tracilor Aduceți Basarabia acasă E sora noastra care sângerează Aduceți Basarabia acasă Poruncă care binecuvântează Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsați să moară prin străini Aduceti Basarabia acasă Și aruncați coroana ei de spini! Citește mai mult Aduceți Basarabia acasăAduceți Basarabia acasăNu o lăsați pierdută prin străiniAduceți Basarabia acasăSă nu cerșească milă prin veciniAduceți Basarabia acasăNu o lăsati imperiului rusescAduceți Basarabia acasăCăci este plai cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
cartiere vechi și prin mahalale nelipsite de suculentă cochetărie, cel ce se plimbă singur zăbovește la rîvnitele, altundeva, "crîmpeie mici de gingășie", ascunse în alcătuirea de beton. De pildă, primele zile ale lunilor de primăvară. "Ce-i un mărțișor pentru străinul de București?" Prea puțin contează (,în privința mărțișoarelor, istoria e mută, și găteala zilei de martie o poartă domnișoarele și cucoanele cu seninătatea artisticei ignoranțe"), cîtă vreme "cum o să fie el sau cum n-are să fie, o săptămînă întreagă toată lumea serioasă
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
ne vorbește de cinci-șase personalități politice, între care dnii Nedelciuc și Matei, și colegul venit de la București, Valentin Stan, șef de cabinet în MAE al lui Marcel Dinu. Declarația de Independență din 27 august 1991 nu a fost opera unor străini, ci tot a unor români. Și nu contează că au fost de la Chișinăul de pe Bac sau de la Chișinăul de pe Cris. Important e că documentul reflectă interesul și instinctul național al Basarabiei - ne spune Aurel Preda într-un interviu extrem de prețios
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
de apartenență la grup: "membru al unei organizații", "membrii guvernului" etc., relația parte-întreg fiind una individualizată. Construcția cu de indică, în schimb, o calitate, o proprietate: soție de doctor este altceva decât soția doctorului. Cei care predau limba română unor străini știu cît de greu e să le explici vorbitorilor de limbi în care această diferență nu e foarte clar marcată faptul că în română există răsăritul soarelui alături de răsărit de soare, în schimb sora vecinului nu implică și conceptul cam
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
și conceptul cam nefiresc soră de vecin. În texte juridico-administrative actuale întîlnim destul de des formula membri de familie; uneori e vorba de texte traduse, de mostre de legislație internațională: "Solicitantul poate fi însoțit (...) de membri de familie apropiați" (udi.no); "străinii membrii de familie ai cetățenilor români" (avocatnet.ro); "titulari de contract sau membri de familie menționați în contract" (cdep.ro) etc. În treacăt fie zis, membru e un cuvînt cu risc înalt de greșeală ortografică (o Declarație de venit global
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
chiar seceta murea de-atâta sete iar lupii hămesiți mureau de ger privea tăcută maica la icoană taica umbla prin sat după-mprumut În casa lui Țopăi - pe-ngenunchiate se Întețeau flăcăii la barbut dar am crescut - mă duse pribegia printre străini mi-am aciuiat un rost de sub meninge TUZLA mă Întreabă: mai știi poete?... ce frumos a fost... TE DEUM - poetului Ion Antigel - cine n-a iubit salcâmii primăvara - mai ales când o bate bruma-n toamnă n-o să aibă de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
un fel de ștampilă, ca și când valoarea literară sau importanța sa culturală pentru români nu ar trece de nivelul „Pe lângă plopii fără soț” și a romanțelor Îngânate de români pribegiți, inculți și neciopliți, pe scurt o icoană culturală locală irelevantă pentru străini. Reflecții de traducător Argumentul irelevanței este greu de acceptat altfel decât prin contaminare emoțională. ICR-ul are menirea constitutivă să reprezinte cultura română, În ansamblul ei, cu ceea ce a avut și are mai valoros și identificabil românesc. Patrimoniul cultural nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
al unei culturi mici ( În sensul de „cultura culta'), apărută târziu și exprimată Într-o limbă „folclorică', din care cauza recurgem mereu la un pat a lui Procust, valorile noastre indiscutabile fiind În permanență judecate prin prisma acceptabilității lor de către străini. Adică, un argument mercantil de ce se caută, care s-a pervertit În ceea ce trebuie făcut: noi, românii, ca să fim băgați În seamă, trebuie să compunem, să scriem, să cântăm, ca În Occident! De aici, aberația promovării unei expoziții ca cea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de la „academic” făcând-o tânărul Corneliu M. Popescu (mort la numai 19 ani la cutremurul din „77). Menționez și faptul că toate sunt făcute din proprie inițiativă, și că au fost (și sunt) cunoscute mai mult În România, de către anglofili. 'Străinii” au avut deci contact Întâmplător cu poezia eminesciana, de obicei pe linie academică. Americanul McGregor Hastie (1972), l-a „descoperit” pe Eminescu Într-o perioadă de interes politic sporit față de Europa de Est, punând chiar pasiune În crearea unor tălmăciri proprii. Variantele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de fapt În România la sfârșitul anilor „70, (poate că anii „80 au fost mult prea chinuiți de mizeria economică internă), după „revoluție” retipărindu-se doar traducerile mai vechi din Eminescu. Oricum, deschiderea către Occident și Internetul au facilitat contactul străinilor cu patrimoniul românesc. Apariția variantelor eminesciene ale Brendei Walker (În ciuda abordării neprozodice) este rezultatul salutar al contactelor culturale devenite acum posibile. Nu am Întrebat-o ce a determinat-o să creeze propriile versiuni, dar traducerile sale par să Îndrepte răstălmăcirile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
între adepții stilului național și cei ai arhitecturii moderniste și de scindarea discursului între nevoia de național și de internațional. Treptat, arhitectura modernistă câștigă teren, iar replicile promotorilor stilului național merg de la critica stilistică la riposta xenofobă (o arhitectură a străinilor ce pune în pericol integritatea națională); în cele din urmă, soluția de mijloc, a coabitării, se impune de la sine. Carmen Popescu face distincția între 3 relații posibile între cele două curente: "coabitare, disimulare și contaminare" (pag. 291), exprimând sugestiv tipurile
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]