39,341 matches
-
din cărți; Au urlat lupii la graniți, s-au desenat alte hărți... Vipere și corbi de smoală și acum pândesc la poartă: ROMÂNIA mai frumoasă, mai bogată li se-arată! Citește mai mult Au venit în țara asta și-alti străini de-au tulburat-oI-au supt sângele și vlaga și săracă au lăsat-o;I-au ucis bărbații-n lupte, s-au stins mame de durere,Dar românul e ca bradul: NICIODATĂ EL NU PIERE! Au călcat-o în picioare
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
dânsul. Pur și simplu, o astfel de concluzie este incorectă din punct de vedere logic. Ar fi putut foarte bine să aleagă să trăiască în România fiindcă iubea o femeie care nu-și dorea să o ia de la început printre străini. Poate că nu l-au lăsat cei din regimul ceaușist. Poate, poate, poate... În al treilea rând, argumentul utilizat de utilizatorii de Facebook care au distribuit de poza cu profesorul Dănăilă conține o mică perversitate. Ni se spune că o
O imagine cu excepționalul neurochirurg Leon Dănăilă, obosit, în metrou. Ce este în neregulă cu această fotografie by https://republica.ro/o-imagine-cu-exceptionalul-neurochirurg-leon-danaila-obosit-in-metrou-ce-este-in-neregula-cu-aceasta-fotografie [Corola-blog/BlogPost/337713_a_339042]
-
-nceputuri, Patria fără de care nu era nici Europa. Aici doarme veșnicia Dorului rănit pe scuturi, Aici, unde trepădușii tot jucară hopa-tropa... Din grădina Maicii Tale, pururi binecuvântată, Înviatule Iisuse, de pe crucea de sub ploi, Nu lăsa să-i smulgă plugul, cel străin, nicio bucată, Potolește-ne vrăjmașii, pune Dragoste-ntre noi!... „România, deocamdată?” Nu-i de azi și nici de mâine, Nu-i cadoul nimănuia pentru nuntă sau botez, ROMÂNIA „dodoloață”, precum lacrima din pâine, Ea e trinitatea noastră din ființă și
ROMÂNIA, DEOCAMDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Romania_deocamdata_.html [Corola-blog/BlogPost/349134_a_350463]
-
nu au nume Din ale lor aripi vor curge poeme Vom inventa sentimente fără vină În descântec de cer cu lună plină. Te aștept într-un colț sfios de gând Acolo unde visele nu mi le vând. Îți voi scrie, străinule, peste veacuri Stihuri mângâiate de-ale dragostei leacuri. 22.10. 2014 Referință Bibliografică: Te aștept... Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1392, Anul IV, 23 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Lavinia Niculicea : Toate Drepturile
TE AŞTEPT... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_lavinia_niculicea_1414088439.html [Corola-blog/BlogPost/383929_a_385258]
-
mă adopte este minunată. A venit la mine să mă vadă, mi-a adus tot felul de dulciuri și îmbrăcăminte extrafină. Nu cred că vreau să merg la acel unchi nenorocit care e gata să-mi ia viața, prefer un străin dacă mă iubește. -Copilul cu lacrimi în ochi privea pe Crinuța, voia o aprobare, ar fi vrut să știe cum e mai bine să facă, mai mult, nu știa dacă poate avea încredere deplină în secretară. Dimineața femeia a plecat
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1489044534.html [Corola-blog/BlogPost/385347_a_386676]
-
dezamăgiți de ce le oferă străinătatea, dar aceștia sunt, cu preoponderență, tineri pe care îi așteaptă părinții acasă, gata să-i întrețină în continuare. Tot ce se poate că dacă țara natală ar oferi condiții de trai similare cu ce oferă străinii, ar fi mulți și din toate categoriile, care s-ar reîntoarce. ----------------------------------------------- A consemnat, Nicolae BĂCIUȚ Târgu-Mureș - Sydney (via internet) 23 martie 2015 ----------------------------------------------- DUMBRAVĂ Lucian, poet și prozator, născut la data de 15 martie 1974 în Târgu-Mureș. Liceu (1988-1992). Disponibilizat din
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
așadar înfierbântați sub ”evul aprins”, îndoindu-ne de propriile decizii, care ne joacă feste, strâmbând cumpăna presupus dreaptă a judecatei tranșante, obișnuite să distingă clar între alb și negru, între bun și rău. Ce ne facem dacă valul acesta de străini face cu noi exact același lucru ca și capitalistul vânzător de echipament pentru revoluții: exploatează perspicace elanul exaltaților, trăgând foloase de pe urma toamnei naivităților noastre? Când vorbesc politicienii pe la ștriri, pasându-și vina de la unul la altul, parcă-ngheață apele înainte de
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1446402559.html [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]
-
Ca în fiecare seară tot plângea pe prispă afară cu coatele pe pridvor de al fiului său dor, care de mic avea-n gând, fiind sărac, mereu flămând, să își părăsească Țara, să lase-n urmă povara. A ajuns printre străini, dar în inimă cu spini. Harnic și cu iscusință și în suflet cu credință a putut în câțiva ani să adune... ceva bani, să își rostuiasc-o stare, cum dorește fiecare. Nunai că măicuța lui a rămas a nimănui și a-mbătrânit
REÎNTÂLNIREA AMÂNATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1401808666.html [Corola-blog/BlogPost/344669_a_345998]
-
s-ar oglindi pe el o văpaie astrală. Între ei, maestra Angela Buciu este un artist dintre cei care, pentru că alte popoare nu îl are, l-ar cumpăra (mai ales că noi vindem tot). Numai că maestra nu se vinde străinului, se dăruie neamului ei! Glăsuiește nepereche muzică folclorică pur maramureșeană, cercetează folclorul, culege folclor, scrie, învață cu rod pe cei tineri, se implică în viața socială românească, se integrează în activități din orizontul cultural internațional. Atari preocupări nu pot fi
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412148667.html [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
de sud din Balcani, rușii trebuie să treacă peste ei; occidentalii, pentru a ajunge la Marea Neagră și a opri expansiunea rușilor, la fel. Și pentru că și românii au firește interesele lor, imperiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, străini de neam. Turci se folosesc de fanarioți, de rușii, de evrei și țigani, iar occidentalii de germani, maghiari și evrei. 2) Proiectul regățenilor, moldo-valahilor, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor și mai ales
UN NOU RĂZBOI RECE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1481542453.html [Corola-blog/BlogPost/381565_a_382894]
-
domni, bine intenționați, mînați de cele mai pioase sentimente patriotice, să demonstreze că nu este așa. Mai mult de atît, se poate spune că Eminescu era xenofob în genere. Este suficient să ne amintim de faimoasa Doină: „Cine-au îndrăgit străinii/ Mînca-i-ar inima cînii,/ Mînca-i-ar casa pustia/ Și neamul nemernicia.” Mda, nu e prea „corect politic” Domnul Eminescu! Nu m-ar mira ca unii „apărători ai valorilor democratice” să elimine Doina, așa cum în USA se cere ca Tom Sawyer să fie
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Xenofobia_lui_eminescu_radu_parpauta_1326636873.html [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
începem să întrezărim trăsăturile xenofobiei lui Eminescu, cum era antisemitismul său și care era motivația acestuia. Concepția eminesciană a „elementului național” este punctul de plecare. „E scris în cartea veacurilor ca acest element să determineze soarta și caracterul acestui stat” (Străini de origine română? 26 ianuarie 1882). Din acest punct de vedere, spune Eminescu, în România de atunci exista o clasă productivă, formată din două milioane de țărani din „rasa pămînteană” și o mică pătură neproductivă de diverse ranguri de conducători ai
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Xenofobia_lui_eminescu_radu_parpauta_1326636873.html [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
îi spune Eminescu, trebuie îngrijit și respectat, căci, citează el din Pravila lui Vasilie Lupu: „Cel ce-și viclenește moșia și neamul mai rău decît ucigașii de părinți să se certe”. În acest scop trebuiau luate măsuri administrative vizavi de străini. De pildă, evreii. Pe atunci erau emigranți recenți, mulți veniți ilegal, nevorbitori de limba română, peste 100 000 (foarte mult la o populație de două milioane și jumătate de țărani și la o populație totală de cinci milioane de suflete - vezi
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Xenofobia_lui_eminescu_radu_parpauta_1326636873.html [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
o inimă ca un cur, fără șira spinării'' („Politice” ediția 1996 pag. 63. Am făcut un denunț penal împotriva lui Patapievici la București. Băsescu Traian l-a acoperit!) Nu, scumpă Românie, nu-l lua în seamă; el este unul dintre străinii ce trăiesc bine aici, dar urăsc de moarte neamul nostru. Și asta din trei motive: învățătura ipocrită de la părinți, proptit de serviciile coreligionarilor săi și bântuit de tulburări neuro-psihice. Românii adevărați țin la tine și te respectă, iar cei plecați
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_romania_tan_corneliu_florea_1367824691.html [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
acela cu câinele. Se luă la deal pe uliță, tot la deal, până ajunse la culmea dealului, de unde începea pădurea. Acolo descoperi că omul acela de azi dimineață avea treabă în poiana de lângă pădure, unde erau veniți și alți câțiva străini să ajute la făcut fân, pentru o claie - două femei, doi copii, care munceau împreună cu omul cu pălăria mare. Clădeau căpițe și le cărau spre locul unde trebuia să fie stogul, folosind calul care trăgea căpițele. Omul cu pălăria și
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1497351552.html [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > LOUCAS ARISTODEMOU - DESPRE CARTEA „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE”, AUTOR GEORGETA RESTEMAN Autor: Lucas Aristodemou Publicat în: Ediția nr. 1153 din 26 februarie 2014 Toate Articolele Autorului „Am fost curios să văd cum percepe un străin, dar mai ales un român, țara mea!” Să te pronunți asupra unei cărți despre țara ta, nu e un lucru deloc ușor, mai ales când autorul ei este o doamnă pe care ai avut ocazia să o cunoști și să
DESPRE CARTEA „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE”, AUTOR GEORGETA RESTEMAN de LUCAS ARISTODEMOU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Loucas_aristodemou_despre_ca_lucas_aristodemou_1393381694.html [Corola-blog/BlogPost/347659_a_348988]
-
de lumină vie”, în limba română. În seara acea am ajuns acasă, târziu dar nu am putut rezista tentației de a deschide cartea și a parcurge cuprinsul și primele pagini. Eram curios să văd, sumar, cam cum poate vedea un străin și mai ales un român, țara mea. A doua zi, deși aveam deja o carte începută și neterminată, am lăsat-o la o parte și am luat în mâna cartea doamnei Georgeta Minodora Resteman. Mintea mea nu a întârziat să
DESPRE CARTEA „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE”, AUTOR GEORGETA RESTEMAN de LUCAS ARISTODEMOU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Loucas_aristodemou_despre_ca_lucas_aristodemou_1393381694.html [Corola-blog/BlogPost/347659_a_348988]
-
membru al Uniunii Scriitorilor din România. *** VIRGIL CIUCĂ Este un alt român care și-a luat cu el țara de baștină când a purces departe, spre New York, U.S.A. Virgil Ciucă ne dovedește încă o dată că românii care trăiesc printre străini își iubesc mai mult patria decât mulți dintre cei care locuiesc înlăuntrul hotarelor ei. Inima sa tricoloră sângerează incurabil, sub formă de versuri clasice, din toate rănile provocate României de nedreptățile istoriei, in concreto de „străini mișiei”, de „șarlatanii trădători
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1488191479.html [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
de „șarlatanii trădători de țară”, de „popoare din Imperiul Ipocrit”, de „hoardele nebune”, de „Guvernele de crime vinovate”. Poetul nu își iartă nici compatrioții care îi votează „tăcuți și fără rost/ Pe veneticii aleși din afară” și care se ploconesc „străinilor solemn”, renunțând „la glie și trecut”. Artistul ne mai astâmpără durerea receptată cu câteva versuri foarte frumoase dedicate unei poete anonime (Nu-i prea târziu) și cu o revărsare cuminte de optimism în ceea ce privește viitorul țării (Daciei nepieritoare). Remarc câteva metafore
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1488191479.html [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
bunilor-străbuni, Nici după ce vom deceda! Ne este Țara ca o casă mică, În care-avem și bucurie și nevoi, Avem livezi și vii, avem pâinică, Fiindcă de la muncă n-am dat înapoi. Așa ni-i neamul de-o vecie, Ca tot străinul să-l primim, De n-a venit cu rău în ospeție La masă-l așezăm și îl cinstim. Sălbatici mulți sărmana glie ne-au călcat Și s-au hrănit, storcându-i seva din belșug, Mințindu-ne mereu că ne-au
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
casă De nu mai are omul cum să iasă. Doamne, știi tu cine domnește azi în lume? Minciuna, Doamne, n-ar mai avea nume! Minciună la vârf, minciună la rădăcini, Pe cine să crezi? Cui să te mai închini?... PRIN STRĂINI, STRĂIN... Aici de toate sunt, Bunurile lumii - toate ... Dar, mi-i dor de-al meu pământ, Cu-ale râului dulci șoapte ... Aici, apa parcă-i apă Gingașă și cristalină, E dulce și e bogată, Însă, totuși e străină ... Cum e
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
De nu mai are omul cum să iasă. Doamne, știi tu cine domnește azi în lume? Minciuna, Doamne, n-ar mai avea nume! Minciună la vârf, minciună la rădăcini, Pe cine să crezi? Cui să te mai închini?... PRIN STRĂINI, STRĂIN... Aici de toate sunt, Bunurile lumii - toate ... Dar, mi-i dor de-al meu pământ, Cu-ale râului dulci șoapte ... Aici, apa parcă-i apă Gingașă și cristalină, E dulce și e bogată, Însă, totuși e străină ... Cum e Codrul
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
Plină cu ce ai dorit. Dar, cât mi-i acum de bine, Soarele nu - așa răsare ... Nu e ca în sat la mine, Parcă nu-i același soare. Iarăși dorul mă cuprinde: Fie-n Țara mea mai rău Și-n străini fie mai bine.... Tot mai drag mi-i satul meu! NU PLÂNGE, CÂNTĂ ! Vreau Bucuria și-Adevărul sa mă îmbete cu putere, O dată- n viață să mă răcoresc. Nu plânge, Țară-mamă, cântă de bucurie și plăcere Pentru că românii astăzi
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
duș. Nu a reușit. Am mare nevoie de tine... Ce vrea să spună cu aceste cuvinte? Un anume ceva nu este în regulă. Până acum nu a avut nevoie de mine? Nu i-am fost alături întotdeauna? Am fost un străin? De ce acum e nevoit să mă roage?... Trebuie să mă calmez. Trebuie să-l ascult mai întâi, nu să-mi fac gânduri aiurea... Răstălmăcesc toate cuvintele și nu e bine... Of! Mâine după amiază este tura mea... Trebuie să mă
ISPITA (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_12_.html [Corola-blog/BlogPost/355783_a_357112]
-
te umilești Sperând că te-mbogățești. Ești isteț și priceput, Iei totul de la-nceput. Prin munc-ai devenit brand, Ei te vor de second hand. Nu mai sta în băjenie, Țara rămâne pustie. Satele-au îmbătrânit, Pământul s-a-nțelenit. Ne-au colonizat străinii, Ne amenință vecinii, Țara-i pusă pe butuci, Ei ne-au transformat în slugi. Veniți, frați din diaspora, Să-ntregim cu toții hora! Să ne unim forțel, Să aparăm hotarele! Ne punem speranța-n voi, Veniți alături de noi! Nu lăsați țara
VINO ACASĂ, MĂI ROMÂNE! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1457176843.html [Corola-blog/BlogPost/384212_a_385541]