7,161 matches
-
Acasa > Poezie > Vremuri > STRĂMOȘI STRIGAȚI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului STRĂMOȘI STRIGAȚI Strămoși strigați din morminte, Vrem să vă aducem lumină, Dar timpul merge înainte, Ducându-și sarcina Divină. N-aveți liniște nici în mormânt, Văzând în jur atâta nedreptate, Care e în viața asta pe Pământ, N-aveți pace nici
STRĂMOŞI STRIGAŢI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382176_a_383505]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > STRĂMOȘI STRIGAȚI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului STRĂMOȘI STRIGAȚI Strămoși strigați din morminte, Vrem să vă aducem lumină, Dar timpul merge înainte, Ducându-și sarcina Divină. N-aveți liniște nici în mormânt, Văzând în jur atâta nedreptate, Care e în viața asta pe Pământ, N-aveți pace nici după moarte
STRĂMOŞI STRIGAŢI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382176_a_383505]
-
mormânt, Văzând în jur atâta nedreptate, Care e în viața asta pe Pământ, N-aveți pace nici după moarte. Încercăm să schimbăm ceva, Urmând exemplul de la voi, Continuăm încă a mai lupta, E destul de greu și pentru noi. Referință Bibliografică: STRĂMOȘI STRIGAȚI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
STRĂMOŞI STRIGAŢI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382176_a_383505]
-
o viață netrebnică și n-a ținut seama de poruncile lui Dumnezeu. Este însă strălucitor amurgul vieții. De ce? Acum se simte că s-a apropiat ușa. Ce-i dincolo de ușă? Te așteaptă o lume misterioasă, miraculoasă și reală. Te așteaptă strămoșii, prietenii care au plecat, sfinții, îngerii, Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Adevăratul Dumnezeu. Este momentul când omul, după o lungă și obositoare călătorie, se apropie de casă, unde știe că-l așteaptă Dumnezeu cu brațele deschise, Tatăl, cetele îngerești
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
mașina pregătită de cu seară, cu steaguri tricolore, ne aștepta nerăbdătoare pentru îmbarcare. Inimile și sufletele noastre fremătau de o bucurie pe care o simt numai aceia care parcurg acest drum: un drum al întâlnirii cu istoria, cu moșii și strămoșii noștri, cu jertfele acelora care au simțit odinioară românește și au murit pentru acest ideal. În aceste momente, ei erau mai prezenți ca întotdeauna; erau peste tot, dar mai mult erau în inimile noastre, în sufletele acelora care știu să
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
nu era nici un steag arborat pe stîlpii, care să ne aducă aminte că este totuși Ziua Unirii... și suntem în Orașul Unirii...Dacă odinioară, mii de case de pe acest traseu de 130 de km. erau împodobite cu însemnele pentru care strămoșii noștri și-au dat viața, acum, arar vedeai case împodobite cu steagul tricolor. Erau momente care făceau, ca și căldura din mașină, să te facă să simți răceala timpurilor pe care le trăim... Spre norocul nostru, sufletele noastre românești și
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
capetele plecate ! Îndreptați spinările încovoiate ! Alungați tristețea și lipsa de speranțe din aste zile. Nu mai stați timorați și complexați în fața unei Europe care ne datorează însăși existența. Amintiți-vă din nou de Marele nostru Ștefan. De toți moșii și strămoșii care nu au lăsat neamul să piară. Cu sute de ani înainte de Americi, teroriști, CIA-uri, Al- Qaede și atentate regizate, Ștefan cel Mare și Sfânt administra Islamului cea mai mare înfrângere suferită vreodată de vreo armie musulmană din partea unui
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
situația României din prezent pe toate planurile, inclusiv militar, trebuie să ne amintim măcar că eram într-atât de neclintiți pe vremuri, încât administrăm înfrângeri umilitoare puternicilor lumii. Iar celor care nu sunt încă convinși de forță și spiritul războinic al strămoșilor noștri, le prezint o scurtă comparație între proporția de forțe întâlnită între „marile” bătălii ale Europei Apusene și confruntările militare ale voievodatelor românești. Faimosul Război de o sută de ani, bătăliile de la Azincourt, Formigny, Castillon sunt confruntări între oști care
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
spulberat. România a ajuns dintr-o țară cu renume în Europa și în întreaga lume, undeva la coadă. Toate resursele naturale ne sunt exploatate și vândute marilor puteri externe. Renunțăm de bună voie la toate tradițiile și valorile pe care strămoșii noștrii și-au dat viața să le apere. Din cauza lipsei de suport dar și a lipsei investițiilor din infrastructură, industrie, cercetare, educație - oamenii de valoare decid să părăsească țara. Tinerii aleg să lucreze în alte țări pentru a putea să
INTERVIU CU ING. ADRIAN CÂRLAN, ROMÂNUL DIN CIPRU PREMIAT DE NASA [Corola-blog/BlogPost/93089_a_94381]
-
de pe harta României și datorită rezistenței înverșunate împotriva comunismului duse de oamenii pașnici din munții Muscelului și de la sud de munții Făgăraș. Căci nu degeaba au existat aici numeroși haiduci, amintindu-ne de rezistența dârză pe care au opus-o strămoșii noștri, dacii, față de ocupantul roman. Numai că de această dată ocupantul extern era cel sovietic, iar cel intern erau uneltele lor locale, puși să oprime un întreg popor. La sfârșit de secol al XIX-lea, Nicolae Andreescu, un învățător de pe
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
Istoricii care au cercetat zona susțin că vestigiile cetății datează din secolele II î.Hr. - I d. Hr. În jurul vechii cetăți dacice de la Piatra Craivii se țes numeroase legende, transmise de localnici din generație în generație. Bătrânii satului povestesc că din moși strămoși știu că Apoulon era “cetatea dacilor liberi”, cea mai puternică și în care chiar Regele Decebal s-ar fi retras în vremurile cele mai grele prin care trecea Dacia. Localnicii cred și susțin cu tărie că la Piatra Craivii ar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
mare sesiune științifică cu caracter nu numai național, cât mai ales internațional. Dar și ei, la fel ca și “românii adevărați”, vajnici urmași ai lui Traian, vor să arate om enirii ce înseamnă să fii umil și să-ți disprețuiești strămoșii, trecutul și neamul... Faptul că NOI, Românii, suntem strămoșii tuturor popoarelor latine și nicidecum o rudă marginală a latinității, ar trebui să ne facă să ne mândrim și nicidecum să căutam contra argumente, precum cei lipsiți de înțelepciune care își
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
mai ales internațional. Dar și ei, la fel ca și “românii adevărați”, vajnici urmași ai lui Traian, vor să arate om enirii ce înseamnă să fii umil și să-ți disprețuiești strămoșii, trecutul și neamul... Faptul că NOI, Românii, suntem strămoșii tuturor popoarelor latine și nicidecum o rudă marginală a latinității, ar trebui să ne facă să ne mândrim și nicidecum să căutam contra argumente, precum cei lipsiți de înțelepciune care își taie cu sârg craca de sub picioare... Ion ENACHE Romaniapress
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
întâlnește în Vede sub forma TER=pământ, teren, teritoriu. Cuvântul bătrân, știm din DEX că vine din latinescul veteranus, dar din Vede reiese că și veteran (vetran) și bătrân sub forma vatran vin din cuvântul vatra, deci un vel de strămoș al vetrei, la arieni vatra fiind un loc sacru în spațiul de locuit. Civilizația Cucuteni, cu ceramică extraordinară, pe care se află simboluri ce încă le au românii ardeleni pe porțile de lemn, pe ceramică, semne ce le au românii
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
care a avut loc războiul dintre daci (aliați cu sarmații) și români. Învingătorii de pe metopele de la Adamclisi sunt geții, dar învinșii nu sunt românii (românii nici nu au fost învinși la Tropheum Traiani, Adamclisi de azi). Da, suntem urmașii acestor strămoși îndepărtați și dacă nu le vorbim limba în totalitate, măcar gramatică limbii române de azi dă dovadă că noi vorbim cea mai veche limba din Europa, mult mai veche decât greacă și latină. Peste tot sunt urmele valahilor, rumunilor și
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
trecute”, pe care „se întemeiază naționalitatea” (G. Barițiu); „forța de coeziune a unui neam” (Ion Bianu); „cea mai scumpă ereditate” (T. Cipariu); „ființa vie care ne vine din timpurile cele mai îndepărtate ale trecutului nostru (...), cea mai scumpă moștenire a strămoșilor” (N. Iorga). Luminând zarea începuturilor, venind parcă din taina adâncului, încă din acel secol al 17-lea răzbat până la noi cuvintele cărturarului-mitropolit al Moldovei, Dosoftei, cel care a promovat introducerea limbii române în Biserică, creator al poeziei culte românești: „Limbile
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
erau cuvintele. Ca un vin vechi, ademenitor, sunt versurile lui George Sion, luminând ferestre de noapte într-un templu al așteptărilor: „Mult e dulce și frumoasă/ Limba ce vorbim,/ Altă limbă-armonioasă/ Ca ea nu găsim //...// Limba, țara, vorbe sfinte/ La strămoși erau,/ Ei ar plânge în morminte,/ Când ne-ar asculta,/ Al lor geniu ne șoptește/ Din mormânt mereu,/ O, vorbiți, scrieți românește,/ Pentru Dumnezeu!”. Răzbind din piatra adâncului, limba românească pășește desculță prin roua ierbii dimineții, să urce, apoi, în
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
vedea, cât îi de darnic/ Graiul țării noastre dragă.// Răsări-va o comoară/ În adâncuri înfundată,/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată.” Ardealul frământărilor istoriei, prin glasul lui Coșbuc, în vremuri triste își apăra „Graiul neamului”: „Dar, nestrămutați, strămoșii/ Tot cu arma-n mâini au stat:/ Au văzut și munți de oase,/ Și de sânge râuri roșii,/ Dar din țara lor nu-i scoase/ Nici potop și nici furtună./ Graiul lor, de voie bună,/ Nu l-au dat//...// Vor
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
francezi. Magistrală! Maiestroasa! Cei care țin la țara lor, o respectă, îi acordă o importanță deosebită Zilei Națională și nu numai, a simbolurilor naționale: tricolorul, stema țării, deoarece sunt simbolurile cele mai de preț ale unei țări, simboluri venite de la strămoșii noștri, din războaiele și jertfele purtate de cei care au transmis mai departe și pentru care noi trebuie să luptăm cu adevărat, să le menținem. Francezii au un 14 iunie din 1989 când a căzut Bastilia, iar la noi de
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
pleoapa unui vis. Carne și lemn așteaptă galeș zorii. Sirenele de nicăieri nu vin. Adorm pe vâsle lungi navigatorii. Legat sunt de catarg ca de-un străin. În sonetul ŤHomo magicusť, fac un salt în preistorie, spre homo sapiens sapiens - strămoșul nostru direct de după omul din Neanderthal - asumându-mi identitatea de conducător magic al clanului meu, priceput în vrăji pictate pe pereții grotei pentru ca vânătorii să-și doboare prada: Ei au plecat să năruie gazéle. De sub pământ, prin ruga mea flămândă
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
sevă. Sunetul de trompetă e adus la modulații elegiace. Nu numai poetul sfințește locul, ci și locul sfințește poezia: "Doamne nu pot să impart / trupu-acesta în trei țări / că e mult prea mic și slab / pentru-asemenea-ncercări // cum să-mpart, Doamne, strămoșii / și copiii ce îi am, / cum să-mpart o țară-n trei / și în două-același neam? // cum să-mpart, Doamne, Moldova / și prea dulcea Bucovină, / lăsînd crengile deoparte / de străbuna lor tulpină? (...) și-apoi nici nu vreau, Stăpîne, / să mă
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
ca și din cel făcut de Mircea Martin în G. Călinescu și "complexele" literaturii române, se vede însă că "obsesia umplerii golului", "inducerea senzației de avuție", înmulțirea artificială a curentelor, școlilor, direcțiilor și conceptelor, inventarea miturilor fondatoare și "scormonirea după strămoși de vază" sunt operațiuni predilecte în istoriografia noastră serioasă. Inclusiv - pe o treaptă mai înaltă de subtilitate speculativă - în Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. Și din acest tablou, nu numai din plenarele lui Nicolae
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
lor. Strămutarea lui Levinas însă se înscrie în largul șuvoi al emigrației succesive a evreilor europeni, goniți din țări ca Rusia, Polonia, Germania, România, de valurile unui antisemetism din ce în ce mai virulent și agresiv, pentru a se așeza nu numai în țara strămoșilor lor ci și în America și Europa occidentală. Fenomenul migratoriu a luat, după cum se știe, proporții de masă după cel de Al Doilea Război Mondial, înglobînd milioane de oameni, cu precădere din teritoriile măcinate de instabilitate social-politică și mai ales
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
populează acest ținut au reușit să-și păstreze limba și identitatea culturală. Pentru fiecare locuitor al acestor locuri, indiferent de limba pe care o vorbește, Transilvania înseamnă acasă. Este locul de care îl leagă poveștile părinților și bunicilor săi, mormintele strămoșilor îngropați în cimitirul satului. Transilvania nu trebuie să aparțină nici Ungariei, nici României, ci locuitorilor ei. Toți oamenii născuți pe aceste meleaguri mirifice, au dreptul să trăiască așa cum au făcut-o generațiile anterioare, cu deplin respect pentru valorile vecinului, indiferent
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
carte de învățătură care își captivează cititorii de la prima pagină. Comparațiile cu actualitatea imediată (fostul ministru al educației Hârdău este pomenit, ironic, în contextul Școlii Ardelene, despre Neagu Djuvara se spune că se împotrivește editării publicisticii lui Eminescu pentru că un strămoș de-al său apare într-unul dintre articole ca Ťun biet omușor din Brăilať, care vrea să facă la Viena politică socialistă"), erudiția relaxată a autorului, permanenta contextualizare politică și geografică reușesc să dea un nou relief istoriei literaturii. Implicit
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]