7,303 matches
-
oftat neputincios. Adesea ies în curte și privesc lunca parcelată care se pierde până spre haturile Dunării până la care nu sunt mai mult de șapte, opt chilometri. Se apleacă oamenii pe sapă, lucrând pământul la fel cum făceau părinții și strămoșii, de parcă timpul ar fi rămas pe loc. Porumb, legume, zarzavaturi peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și, să le sporească rodnicia. Pământul în care s-a scurs toată vlaga vieții
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari_cap_11.html [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
o iubea pe prințesa amazoanelor, de parcă ar fi fost fiica ei, și îi era credincioasă chiar dacă îi amintea de amazoanele-fruntaș. Vedea în ea o viitoare regină, chiar dacă un pic răsfățată, dar cu intuiția și puterea zeilor Anunnaki, căci aceștia erau strămoșii ei. - Burneshaaaaaa! Eu zic să vezi de amazoanele tale și mă lași, măcar o dată, să îmi beau ceaiul de dimineață în liniște. Nu-i așa, Aela? Talestri privi către prietena ei cea mai bună, aceasta stătea în poziție de drepți
CAPITOLUL IV de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1398366027.html [Corola-blog/BlogPost/347928_a_349257]
-
a ne ponegri eroii? Niște dascăli mediocri ce-au citit minciuni sfruntate Si ni le aruncă-n față ca pe legi adevărate Bieți defăimători de stirpe, lacomi si periculoți Ce-am fi noi fără istorie? Ce-ar fi ei fără strămoși? Fără urletul lui Horea am fi sclavi și azi pe roată Iară hunii din pustiuri nobilime elevată! Fara paloșul lui Ștefan am fi pașalâc turcesc Robi umili care cu grâne tot Islamul îl hrănesc! Dacă nu muream in luptă la
Lecția de istorie by http://balabanesti.net/2014/09/07/radu-pietreanu-lectia-de-istorie/ [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]
-
bem un pahar de raze din soare acolo lăutarul Orfeu fără Euridice se-nchide într-o pleoapă enormă de somn visând sânii albi pe care luna dansează și ochii de mură-n care se-neacă sărmanul cu pahare din vinul strămoșilor daci, acolo cuvintele mor și-nviază, le zidim în cripte pe iriși de frunze acolo cerul țese pe sus lanț de cocori, în triunghiuri de ploi transcedentale, peste golurile oarbe dintre piscuri pădurea a căzut iar în orbite, se leapădă
SEPTEMBRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409681527.html [Corola-blog/BlogPost/353808_a_355137]
-
își luase o nevastă cu același caracter. În timp ce pe fața lui flutura în permanență un zâmbet, fața Măriei arăta ca și cum ținea în gură mere acre. Unii mai cleveteau pe seama ei, iar cei mai bătrâni care le cunoștea neamul din moși strămoși ziceau că așa fusese de când se născuse, că semăna la bună-sa care își purtase nasul pe sus întotdeauna, deși nu fusese niciodată mai găzdoaie ca alții. Se măritase însă cu învățătorul ce venise în sat, de undeva de prin
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
Viscol lăuntric” („Tempête intérieure”) și „Gi la Murăș în Petrari” (Colecția „Grai bănățean”) sunt întocmai așa: viscol lăuntric de la Mureș în Petrari! E greu de citit cu înțeles cea de-a doua, deoarece se compune din cuvinte luate de pe buzele strămoșilor din Banat, pe când nu erau unse cu grăsimea lexicului și fonetismului alunecos, pe ici pe colo românesc modern, pe ici pe colo franțuzit sclifosit, iar azi plin vârf de anglicisme. Cartea „Gi la Murăș în Petrari” e scrisă în dulce
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
până la anii de azi, a-l preschimba în poezie și a-l așeza pe o carte, este nu numai merit al duhului de poet, e și al curajului. Dacă poetul Ioan Vodicean ar greși ceva, ar strica ce-au zidit strămoșii într-o istorie până la care calea e cosmică! Câteva săptămâni înainte să scriu despre poetul Ioan Vlădicean, primar al Săvârșinului, „primarul Regelui”, cum îi zice toată lumea și-l face mândru, m-a îndemnat interpretul melosului folcloric românesc Benone Sinulescu să
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
șase decenii în urmă: „Omul care iubește celelalte țări în același grad ca pe a sa, este vătămător societății, ca și bărbatul care iubește celelalte femei cu aceeași dragoste ca pe a lui proprie”. Patria, pentru noi, românii, este munca strămoșilor noștri, amintirea faptelor și gândurilor lor, monumentele rămase de la ei, munții semeți și văile încântătoare, câmpiile mănoase, Dunărea albastră și Marea cea Mare, „Balada” lui Ciprian Porumbescu, „Doina” lui Eminescu, „Rapsodia” lui Enescu, „Poarta Sărutului” săpată-n piatră de Brâncuși
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/A_fi_patriot_ion_c_hiru_1336313343.html [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
de la ei, munții semeți și văile încântătoare, câmpiile mănoase, Dunărea albastră și Marea cea Mare, „Balada” lui Ciprian Porumbescu, „Doina” lui Eminescu, „Rapsodia” lui Enescu, „Poarta Sărutului” săpată-n piatră de Brâncuși și multe, multe altele. Peste tot sunt umbrele strămoșilor noștri. O cruce din cremene, o cetate din care au rămas doar niște ziduri năruite ne aduc aminte de faptele vitejești ale strămoșilor. O mănăstire sau o bisericuță ne aduc aminte de voievozii iubitori de țară, pereții Sarmizegetusei, lăsați astăzi
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/A_fi_patriot_ion_c_hiru_1336313343.html [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
lui Enescu, „Poarta Sărutului” săpată-n piatră de Brâncuși și multe, multe altele. Peste tot sunt umbrele strămoșilor noștri. O cruce din cremene, o cetate din care au rămas doar niște ziduri năruite ne aduc aminte de faptele vitejești ale strămoșilor. O mănăstire sau o bisericuță ne aduc aminte de voievozii iubitori de țară, pereții Sarmizegetusei, lăsați astăzi în plângere totală, ne aduc aminte de Marele Rege Decebal și de Impăratul Traian. Toate constituie falnice amintiri. Barbu Ștefănescu Delavrancea spunea că
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/A_fi_patriot_ion_c_hiru_1336313343.html [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
e filtrat Pentru mai multă credibilitate, RECLAMA s-a-nființat. Văcuțele sunt fericite ca ciocolata Milka să producă, Iar Almette”, gustul pufos al naturii” să-ți aducă. Tot ce este fabricat capătă forța de a fi Superioară prezentului(așa să știi). Cultul strămoșilor, frica de moarte și-au părăsit locul rezervat prin tradiție Nu mai sunt valori aparte , le-au luat locul valori clădite pe-ambiție. Lumea de azi pune semnul echivalării între substanță și stil (Haină și corp, frumusețe=piercing-ul). Suntem niște
OAMENI ȘI VICII de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1455051575.html [Corola-blog/BlogPost/362264_a_363593]
-
prăbuși. De aceea cultul zeului unic îi păruse atunci lui Ponțiu Pilat o reală amenințare. Avea totuși convingerea că adepții zeului unic n-au nici o șansă. Oamenii simpli ai Romei, dar nu numai, gândea el, erau puternic ancorați în cultul strămoșilor. Templele erau în stare foarte bună în tot imperiul iar statuile zeilor erau cinstite și venerate, dovadă că acea credință strămoșească care făurise Roma era încă pivotul lumii. Dar procuratorul știa că politica Romei era foarte abilă și în rândul
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1401909258.html [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
2011 Toate Articolele Autorului 23/24 Iulie 2011. Afară plouă, Ori întunericul curge peste mine? Doamne, Ce arșiță îmi pârjolește Vederea! Am învățat și nu uit niciodată Cum să îndur sudalma și să tac, Precum tăcea și celălalt pe roată, Strămoșul meu, vândutul din Albac... Cei care m-au lovit, când mi-a fost greu, S-au potolit pe rând și fiecare Cu fața frântă către Dumnezeu În Rugăciune și-au cerut iertare! N-am blestemat pe nimeni, dimpotrivă, I-am
ÎN BOJDEUCA VERSURILOR MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_bojdeuca_versurilor_mele_.html [Corola-blog/BlogPost/366901_a_368230]
-
dau fiori. Fiori mă cuprind și jalea mă-îngheață când pășesc sfielnic pe poteci de munte, care-s văduvite de orice verdeața și ridică-n ceruri niște brațe ciunte. Ciunte fi-le-ar mâinile care au tăiat bogăția noastră din strămoși rămasă, să nu avem mâine fluier la băiat și să n-avem fetei să-i cioplim o masă. Masă care-ncepe cu o rugăciune strânsă-n crucea mâinii azi doar de bătrâni care-ngână stins, intru iertăciune, măi îngăduie-ne
MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE de DORA PASCU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1476731986.html [Corola-blog/BlogPost/380932_a_382261]
-
viitor, În zare stăm și lung privim Cum o țară stă să moară Vedem munți fără păduri, Averi furate, animale moarte, Sate goale, cimitire pline Și nimeni să ne îngroape. În ochii noștri naivi și triști, Prezentul se oglindește. Tot strămoșii ce-au creat, Voi urgent ați înecat. Cu gesturi disperate Un loc al nostru-l căutăm. Un drum să ne clădim... voi conștienți ni-l împotmolit. Vedem tot ce-i bine și ce-i rău Fără o putere de control
LUMEA NOASTRĂ de CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 by http://confluente.ro/chiricea_ciprian_ionut_1486384394.html [Corola-blog/BlogPost/344186_a_345515]
-
fost un suflet și un gând. Nu i-aș putea cita pe toți. De aceea am să redau câteva răspunsuri care cuprind în esență același asentiment. „Am fost și suntem un popor bine închegat, cu un trecut scris cu sângele strămoșilor noștri români care și-au dorit ca neamul nostru să dăinuiască și să fie credincios principiilor creștine. Din păcate, pe unii dintre politicieni îi interesează doar să scrie legi prin care să ieșim din normalitate și să ne aliniem celor
DESPRE RAIUL PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1461080268.html [Corola-blog/BlogPost/342917_a_344246]
-
întrebare. Aceasta face să fie citită cu un deosebit interes, precum un roman polițist, scris de adevăratelea de ceea ce sunteți: colonel și avocat. Dumneavoastră sunteți avocatul celor mulți, considerați „talpa țării”, a celor care au păstrat tradițiile moștenite din moși strămoși, a cioplitului lemnului, a macerării, melițării și țesutului cânepii, din ... Citește mai mult CUVINTE ALESE - referitoare la monografia RUGINOASA de Marian MalciuReferitor la cartea dumneavoastră „RUGINOASA - Istorie, credință și cultură”, ceea ce mi-a atras cel mai mult atenția, pe lângă profunda
MARGARETA MARIANA SAIMAC by http://confluente.ro/articole/margareta_mariana_saimac/canal [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
întrebare.Aceasta face să fie citită cu un deosebit interes, precum un roman polițist, scris de adevăratelea de ceea ce sunteți: colonel și avocat.Dumneavoastră sunteți avocatul celor mulți, considerați „talpa țării”, a celor care au păstrat tradițiile moștenite din moși strămoși, a cioplitului lemnului, a macerării, melițării și țesutului cânepii, din ... II. DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI, de Margareta Mariana Saimac , publicat în Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI „Șiruri de mărgăritare” Lin pe filă
MARGARETA MARIANA SAIMAC by http://confluente.ro/articole/margareta_mariana_saimac/canal [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
consătean cu ÎPS Părinte Arhiepiscop Iustinan Chira - Venerabilul Arhipăstor Duhovnicesc al Maramureșului și Sătmarului. Cum a ajuns un maramureșean în Oltenia și cum de s-a atașat atât de tare de aceste ținuturi? - Da, într-adevăr, originar sunt din Maramureș. Strămoșii mei sunt descendenții unor nobili maramureșeni. Aceștia au fost ridicați la cel mai înalt grad nobiliar, acela de conte, de către Matei Corvin, datorită faptului că unul din strămoșii mei, Ioan Micle, făcea parte din garda personală a lui Matei Corvin
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
de tare de aceste ținuturi? - Da, într-adevăr, originar sunt din Maramureș. Strămoșii mei sunt descendenții unor nobili maramureșeni. Aceștia au fost ridicați la cel mai înalt grad nobiliar, acela de conte, de către Matei Corvin, datorită faptului că unul din strămoșii mei, Ioan Micle, făcea parte din garda personală a lui Matei Corvin, cunoscută sub numele de „sumanele negre”. Această gardă personală, formată din unsprezece maramureșeni, i-au salvat viața lui Matei Corvin în războiul avut cu Ștefan cel Mare, în
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
trimită în străinătate; fiind călugăr, mi s-a spus că am toate șansele să ajung episcop; vă dați seama, făceau niște oferte extraor¬dinare. Dar nu mi-a convenit. Probabil prin structura aia pe care am avut-o moștenită de la strămoșii mei, nobilii maramureșeni, nu am putut să devin un turnător, un trădător - că mi s-a cerut să-l divulg, să-l torn pe Rector! Iar eu cu Rectorul Institutului eram în relații excepțional de bune. Eu eram și șef
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
Nobilimea românească din această zonă a țării era caracterizată de noblețea specifică proprietarilor de moșii, asemănătoare feudalilor din Europa occidentală a Evului Mediu timpuriu, care nu avea la bază diplome regale, ci recunoașterea unanimă din partea adunărilor generale a obștilor sătești. Strămoșul Părinteleui Arhimandrit Veniamin Micle, nobilul Ioan Micle de Șugatag s-a afirmat în viața socială și militară a epocii, evidențiindu-se ca mare proprietar funciar, viteaz în războaie și înzestrat cu alese calități morale, însușiri ce i-au favorizat accesul
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
ani al familiei Bonaparte. Pe urmele prințului de San Donato Anatol Nikolaevici Demidov (1813-1870), primul prinț de San Donato, fiul lui Nikolai Nikitici (1773-1828) și al Elisavetei Alexandrovna, născută baroană Stroganov (1779-1818), aparținea unei bogate și influente familii ruse. De la strămoșii săi, acesta moștenește o fabuloasă avere: Demidovii dețin mine de fier, dar și bogate mine de pietre prețioase și semiprețioase în Urali și Siberia de Sud. Anatol a crescut și a studiat în Europa, în principal la Paris. De îndată ce tatăl
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Mathilde_bonaparte_si_anatol_demidov_o_casatorie_sub_semnul_diamantelor.html [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Într-o Epocă de Aur, cu seceră și ciocan Circula din gură-n gură cel mai veridic slogan: ”Carte multă nu se cere dacă n-ai strămoș chiabur Prost să fii să ai putere și izmana ruptă-n c...r.„(bip) După-atât amar de vreme cu un mic amendament La izmene și putere, s-a întors sloganu-n trend. Carte multă nu se cere să ajungi în
SLOGAN de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1479665672.html [Corola-blog/BlogPost/385028_a_386357]
-
de a nu îndura nedreptatea socială au dus la progres: „A cucerit el slabul, spațiul și timpul“, descoperind și „taina tainelor“, energia atomică. Tudor Vianu în studiul Arghezi, poet al omului, menționa: „Poetul a avut posibilitatea să intoneze în limba strămoșilor imnul de proslăvire a înălțării umane“. Acest poem închinat omului simplu a fost tradus în italiană de profesoara Rosa del Conte, aceea care a închinat un studiu lui Eminescu, Eminescu și absolutul. Faptul că poezia, cartea, devine „Dumnezeu de piatră
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]