2,423 matches
-
Cu Sfinxu-i nepăsător în frunte, Inconjoară-mă muntenește, Să ne iubim tot românește! Du-mă la Poarta Sărutului, Strigă-ți iubirea Infinitului, Cuprinde-mă în brațe ardelenește, Să ne iubim iar românește! Du-mă-n Moldova pitorească Să-ți simt iubirea strămoșească Învăluie-mă-n dor moldovenește, Să ne iubim pur românește! Du-mă la malul mării-albastre, Să-i strigi doar dorurile noastre, Muzica valurilor ne unește, Noi ne iubim sfânt românește! Ionica , februarie 2014 Referință Bibliografică: Să ne iubim românește! Ionica
SĂ NE IUBIM ROMÂNEŞTE! de IONICA BAICU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Sa_ne_iubim_romaneste_ionica_baicu_1393329513.html [Corola-blog/BlogPost/340943_a_342272]
-
din cer, Gavriil pe numele său, pentru a-i aduce Fecioarei Maria, vestea prin care Fiul lui Dumnezeu va veni în lume, ce urma sa fie bucuria întregii lumi. Bucurie avea să fie pentru ieșirea din îndelungata robie a păcatului strămoșesc, spre mântuirea și redobândirea Raiului pierdut de strămoșii noștri, Adam și Eva. Dumnezeu iși alesese „vasul" prin care Fiul Său să vină în lume, lăsându-i purtătoarei Duhului Sfânt, posibilitatea alegerii de a accepta, sau nu, rolul în planul de
SĂBĂTOAREA BUCURIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1490443986.html [Corola-blog/BlogPost/368786_a_370115]
-
treptele ierarhiei până la scaunul Constantinopolului, unde la anul 397 ajunge Arhiepiscop. Începe o activitate predicatorială unică și original în istoria creștinismului. Combate luxul și lăcomia, bogăția și desfrâul, intrând in conflict cu împărăteasa Eudoxia. Trimite misionari în părțile pământului nostru strămoșesc. Din Sciția Minor (Dobrogea) vine la Constantinopol Ioan Casian, pe care Sfântul Ioan îl hirotonește diacon (anul 404). După aceasta, Sfântul Ioan Casian este trimis la Roma, ca misionar, unde înființează, în Marsilia, primele comunități monahale, fapt care îl bucura
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1453883552.html [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
capitală cu asemenea prețuri. Te uiți pe stradă și credeți-mă, deformația mea profesională mă califică ca pe un individ care știe să vadă, nici un jeep tare. Poate au și ei proștii lor, dar nu sunt deloc fuduli. Cunoașteți vorba strămoșească, perfect ilustrată pe Magherustrasse: prostu nu-i prost destul dacă ... Nici Mercedesuri nu prea am văzut. Puține automobile pe străzi și, în general, mărci populare. Nu întâmplător piața cu Tranbanturile urcate pe socluri e ultracentral poziționată ! De ce-am zis
BERLIN, SCHNELL, SCHNELL! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Berlin_schnell_schnell_.html [Corola-blog/BlogPost/342552_a_343881]
-
Cum? Calea cea mai importantă este dialogul, convorbirea cu Duhovnicul, cu Părintele duhovnicesc. În încheiere vom afirma și susține cu toată convingerea că prin publicarea acestor convorbiri duhovnicești cu un cunoscut, recunoscut și renumit ierarh și slujitor al Bisericii noastre, strămoșești și dreptmăritoare - Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan - căruia îi dorim să aibă parte, în continuare, de mult spor și de multe împliniri duhovnicești, acum, la împlinirea a douăzeci de ani de frumoasă, rodnică și binecuvântată (de multe ori și încercată
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404984520.html [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
ordinar al lucrurilor omenești, decât a se întoarce acasă bucurându-se de izbândă și lăudându-se că au pățit-o sașii. Nu așa a făcut bunul popor românesc din satul Sân-Petru. Mulțămiți de a-și fi asicurat proprietatea lor cea strămoșească, românii se îmblânziră deodată, le păru rău de nevoia bieților nemți, și iată că bătrânii satului, seniore Blaccorum, abordează tribunalul cu o naivitate în adevăr patriarcală și declară că de acum înainte ei uită cu desăvârșire cearta lor cu sașii
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
traseele se ramifică în mai multe direcții, spre stațiunea Ocna Șugatag, valea Izei cu farmecele sale pitorești sau spre Sighetul Marmației unde se găsește unul dintre cele mai importante muzee de etnografie și folclor, mărturie a tradițiilor, obiceiurilor și datinilor strămoșești. Ținutul Maramureșului este vestit prin porțile înalte specifice zonei pe care meșterii sculptori în lemn le modelează cu diferite motive tradiționale. Acești meșteri populari au un talent și o răbdare de fier ca să redea cu dalta și ciocanul propriile lor
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maramuresul_altarul_spiritu_ion_nalbitoru_1378061932.html [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
și ciocanul propriile lor sentimente, crezul lor exprimat în motive florale sau cel mai des întâlnit, motivul soarelui. Măreția și somptuozitatea acelor porți ornate cu armonie, simetria și echilibrul formelor redau cu măiestrie și grație motivele florale. Ei poartă datina strămoșească și transmit generațiilor viitoare ceea ce orașele în efervescența modernismului au pierdut în decursul anilor. Pe aceste meleaguri nunțile au un ritual aparte, iar de sfintele sărbători de iarnă colindătorii satelor, de la mic la mare, cutreieră pe ulițe în costume naționale
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maramuresul_altarul_spiritu_ion_nalbitoru_1378061932.html [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
să nu te bucuri când, sătul de aerul poluat și de apa la sticlă a metropolelor occidentale, respiri iar aerul curat și să bei iar apa limpede de izvor? Dar eu, mă bucur și de oamenii care îmi vorbesc graiul strămoșesc în care m-am născut, căruia nu i-am putut aprecia importanța și gustul, decât după ce am fost nevoită să mă îndepărtez de el. Pe cei mai mulți dintre noi ne-a împins sărăcia, din păcate, pe drumul îmbolovănit și gloduros al
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/Maricuta_manciuc_toma_este_maricuta_manciuc_toma_1363066916.html [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
poezie.Cand totu-n urma mea ramaneSi toate trec, nu stiu ce ... XV. ÎNTREGIRE, de Mihai Lupu, publicat în Ediția nr. 2284 din 02 aprilie 2017. Așa ne-a fost destinul; să ne zidim la cruce De vânturi vatra noastră, cea sfântă, strămoșeasca, Între puteri mărețe, anume spre a duce A Crucii dragi povară, ca să ne răstignească. Suișuri, coborâșuri, le-am suportat pe toate; Am invatat ca-n viața unirea dă putere Căci a venit și timpul când, prin frățietate, Ne-am avântat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
prin frățietate, Ne-am avântat în luptă,-mplinind a noastră vrere: O Românie Mică, din două principate, Sub Cuza Voievodul, cel far-asemanare; Citește mai mult Așa ne-a fost destinul; să ne zidim la cruceDe vânturi vatra noastră, cea sfântă, strămoșeasca,Între puteri mărețe, anume spre a duceA Crucii dragi povară, ca să ne rastigneasca.Suisuri, coborâșuri, le-am suportat pe toate;Am invatat ca-n viața unirea da putereCaci a venit și timpul când, prin frățietate,Ne-am avântat în luptă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte... Așadar, sunt încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească și să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică serioasă, și pe care, apoi i-a hirotonit preoți
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/In_memoriam_inaltpreasfinti_stelian_gombos_1389001896.html [Corola-blog/BlogPost/361575_a_362904]
-
Opinii An de an, după sărbătorile Pascale parcă Brașovul se întoarce în timp pentru câteva zile. Miturile și superstițiile strămoșești își fac loc printre străzile asfaltate și mașinile cu cai putere. Niște bărbați desprinși din ale vremuri, urcați pe cai frumoși și zvelți coboară din Șcheii Brașovului de parcă acolo, pe străduțele înguste cu case învechite, timpul n-a mai trecut
Sărbătoarea Junilor din Șcheii Brașovului by http://www.zilesinopti.ro/articole/12293/sarbatoarea-junilor-din-scheii-brasovului [Corola-blog/BlogPost/100842_a_102134]
-
Ca evoluție a stilului aș remarca o mai bună structurare a epicului, o cizelare a exprimării și o limpezire a ramelor povestirilor, luate fiecare în parte. Spațiul propus este în pondere același mirific rustic, personajele aceiași clarvăzători țărani, talpa gândirii strămoșești. Sorin Coadă reușește o transgresare a gândirii în stări uneori duse la extrem, boală, suicid, moarte, acțiunea în sine a povestirii fiind doar o motivație secundară pentru detalierea trăirii interioare a personajelor. În asta constă artizanatul psihologic al relatării, personajele
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1434687078.html [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
a Ierarhului Melchisedec Ștefănescu. La anumite zile din calendarul creștin-ortodox, pe lângă sfinții cinstiți în Biserica Creștină Primară, pentru luare aminte, Vlădica adaugă date despre martirii, mărturisitorii, cuvioșii și Voievozii neamului românesc, care și-au jertfit viața lor pentru marile idealuri strămoșești: Credința, Neamul și Patria stăbună. Ca un arc peste timp, Vlădica nost face un calendar al Ortodoxiei Românești, astăzi, valabil în mare parte. Una dintre aceste informații ne privește direct, anume cea - notată la sfârșitul lunii decembrie - referitoare la Sfântul
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
și-a mamei le oftez, Si dorul mă lovește în limba mea frumoasă, În limba-n care zbor și-ngenunchez. În limba mea și stelele-mi zâmbesc, În limba mea cununi de dor se leaga. În limba mea, în graiul strămoșesc Iubirile se nasc, viețile se-ncheagă... Floare astra ...Doar o căsuță -Ntr-un colț de răi, Doar o măicuța Și-o limba ai!... Dacă n-ai fi tu pe lume N-ar avea nici Codrul nume, Nu am ști de zi
POEZII LIMBII NOASTRE CEA ROMÂNĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472737080.html [Corola-blog/BlogPost/376459_a_377788]
-
viața și întreaga sa cultură alcătuiesc un Tratat al neliniștilor matafizice înmugurite în Zorii purpurii ai Ortodoxiei. Călăuza lui Petre Țuțea a fost întotdeauna Adevărul revelat. Întreaga sa trăire este un prinos adus Străbunilor, prin independența milenară a spiritului lor strămoșesc. Petre Țuțea, nu numai că a fost, dar el este și va fi pururea. Fără asentimentul din lăuntru al ființei noastre, ca persoane sau Neam, nu poate încolți nici o marginalizare ori profanare din afară. Lupta împotriva îngenuncherii ca nație și
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
2014 Toate Articolele Autorului Dumnezeu ne-a lăsat moștenire aleasă Pământul cu plaiuri însorite, pădure deasa Apele ce izvorăsc din munți, apoi coboară Spre mari, oceane, văzduhul le-mpresoară! Dar, dragul de cunoaștere ne-a aruncat Începând cu Adam în strămoșescul păcat De încălcare a Legilor Divine, în neascultare Tot “progresând” așa, acum trăim în poluare. Mor peștii -n apă și se despart de viață Pământul are nevoie de haina-i de verdeață Bat clopote spre seară, cheamă la unire Pământul
PĂMÂNTUL NOSTRU VREA IUBIRE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1398268238.html [Corola-blog/BlogPost/347890_a_349219]
-
-n teasc de genii Din a sângelui cerneală... Limba noastră cea de rugă Are gustul de mustoasă, De vin vechi de buturugă Și de lacrimă sfioasă. Limba noastră nepereche Are gustul de băbească Cea mai nobilă și veche Pe moșia strămoșească. Limba noastră-i încântare, Are gust de viță vie Și de România Mare În podgorii pe vecie. Limba noastră de dulci muguri Are gust de busuioacă Distilată din vechi struguri Copți pe glia traco-dacă. Limba noastră-i seva noastră, Are
LIMBA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_romeo_tarhon_1377150874.html [Corola-blog/BlogPost/364334_a_365663]
-
dar nu neapărat, coincide cu un articol în encliză, deci cu un rudiment de cuvânt care va fi fost cândva întreg și accentuat. Poetul operează, cum se vede, și o reabilitare. Eliberarea de constrângerile modernismului centrează interesul lectorului pe valorile strămoșești, în care filozofia se afundă în mit și mitul se extrage din bunele raporturi ale omului cu divinitatea. Captarea atenției și dirijarea ei spre un verb prea banal altfel se realizează prin încă câteva mijloace de accentuare lexical-morfologică: afereză (Miresmează
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
un poligon de tragere unde sunt exersate armele atavice ale răutății, invidiei și mândriei, păstrate, multiplicate și distribuite apoi la scară mică în relațiile zilnice ale fiecăruia dintre noi. Bieții de noi, am săpat vârtos în minereul diamantin al înțelepciunii strămoșești pentru a scoate la iveală denominațiuni care acoperă toată gama exprimării malverse „in vitro” a manifestărilor omenești, ba chiar și alte câteva pe deasupra ... O oportunitate neîndoielnică de exprimare a acestor năsărâmburi o reprezintă alegerile. Aproape toți oamenii așteptau cu sufletul
SERVI(R)TUŢI ELECTORALE ŞI LA ...LOCALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_servi_r_tuti_electorale_si_la_locale_.html [Corola-blog/BlogPost/360104_a_361433]
-
răzeșii lui Novac Au venit de la Tighina Flamurile re-ntregirii Să-și găsească rădăcina Și fi lonul nemuririi. Ne-am prins în Hora Unirii Să scăpăm Țara de hoți Căci ne cere legea fi rii Să-i judecăm pe netoți. LIMBA STRĂMOȘEASCĂ Noi vorbim pe vechi meleaguri Limba noastră cea română Slova dacilor de veacuri Ne e mamă și stăpână. Într-o lume fără moarte Ne-a unit dorul de țară Buchisind a vieții carte Într-o limbă milenară Ni se spune
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
Cititor de Proză ,, bine stăpânită de mentorul său, domnul Emanuel Pope. Poate foarte mulți, poate foarte puțini au realizat valoarea acesteia care a adus în fiecare zi un adaos valoros de cunoștințe - spre citire și documentare - pentru adâncirea graiului nostru strămoșesc prin reprezentanții ei de seamă: cărturari, dascăli de vocație internațională, istorici și critici literari, eseiști, poeți și prozatori, dar, nu în cele din urmă toate spiritele alese ale graiului nostru românesc. Astăzi, de ziua limbii române, cinstesc pe toți cei
LA MULŢI ANI, LIMBA ROMÂNĂ ! de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/La_multi_ani_limba_romana_constanta_abalasei_donosa_1377608604.html [Corola-blog/BlogPost/364941_a_366270]
-
Sus asupra vieții. Contractul, concurența, motorul vieții economice moderne, lezează dragostea dintre frați, sunt păcate. Bisericile ortodoxe, în primul rând clerul pravoslavnic, sunt din punct de vedere sociologic etno-religii creștinizate, care celebrează unitatea de nezdruncinat dintre neam, riț și glia strămoșeasca. Cine nu-i ortodox, nu-i român(!), spunea Nae Ionescu, ideologul Legiunii Arhangelului Mihail. Ortodoxo-comuniștii au fost mai consecvenți, au lichidat Biserică unită cu Romă din Transilvania și au reorientat cu baioneta 2.000 de biserici spre Moscova. O revenire
RĂZBOIUL RECE, RELIGIOS, 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/viorel_roman_1407706930.html [Corola-blog/BlogPost/349444_a_350773]
-
dumnezeirii”. El a fost cu adevărat „om al lui Dumnezeu,” trimis din vrere de sus poporului dreptcredincios, din această parte a Țării, săvârșind cu prisosință lucrul Tatălui ceresc. Crezul creștin pe care l-a mărturisit și dreapta credință, Ortodoxia noastră strămoșească pe care a slujit-o, îl așează în galeria marilor ierarhi și cărturari români ai secolului XX. Doamne, ajută! Ștefan POPA Referință Bibliografică: Omagiul Mitropolitului Nicolae Colan / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1063, Anul III, 28 noiembrie
OMAGIUL MITROPOLITULUI NICOLAE COLAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Omagiul_mitropolitului_nicolae_stefan_popa_1385623686.html [Corola-blog/BlogPost/342218_a_343547]