2,407 matches
-
noi, de anul trecut, vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat vrednicului și demnului logofăt spiritual al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului și Clujului iar din anul 2006 (și) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte!... Așadar, sunt încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă și acum Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească și să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și pe care, apoi i-
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
acestor necazuri sau încercări fără de voie, Părinții filocaliei ne dau detalii foarte importante. Sfântul Maxim Mărturisitorul, ca de altfel întreaga literatură ascetică, consideră toate aceste pătimiri fără de voie ca fiind pedeapsă pentru păcat. Cauza lor primă o constituie, desigur, păcatul strămoșesc. Prin aceasta, ne spune același Sfânt Părinte, omul a ajuns într-o cu totul altă direcție, în loc să acorde cinstea cuvenită Creatorului sau Ziditorului său, adică să îndumnezeiască lumea, creația. Aceasta corespunde, de fapt, definiției sau consistenței răului, care constă în
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
încercări trupești sau sufletești, cu speranța mângâierii și a răsplatei viitoare. Învățătura tradițională a Sfinților Părinți ai Bisericii Răsăritene este aceea că necazurile, suferințele, încercările, bolile fac parte din însăși condiția umană, o condiție supusă durerii și morții, din cauza păcatului strămoșesc. Sfântul Isaac Sirul consideră că necazurile fără de voie sunt neapărat folositoare oamenilor, indiferent de treapta lor duhovnicească. Pentru cei căzuți în păcate - spre a-i întoarce la adevăr și bine, pentru cei sporiți duhovnicește - pentru a-i conduce tot mai
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
introducem în ființa și viața noastră sau, cum se exprimă Sfântul Părinte, "fiecare dintre noi își alege pedepsele atunci când păcătuiește cu voie". Cauzele cel mai des invocate de scriitorii duhovnicești în explicarea suferințelor și a pătimirilor fără de voie sunt: păcatul strămoșesc, actualizat în multitudinea de păcate personale; lipsa de grijă și de rânduială în cele trupești și sufletești; neascultarea. În sinteză, cauza generală a tuturor încercărilor din viața omului o reprezintă păcatul personal, nebunia îndepărtării lui de Dumnezeu. Despre boala umană
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
au plagiat E timpul reciclării a celor repetenți E timpul să conducă doar cei mai înțelepți. E timpul oameni buni să ne-ngrijim de țară E timpul fi nanțării armatei să nu piară E timpul să ne strângem sub steagul strămoșesc E timpul re-ntregirii neamului românesc. TIMPUL Demon fără scrupul, demon fără milă Timpul irosit nu se mai întoarce Cum suntem păpuși în lumea ostilă Pe ogorul vieții sufletul ni-l stoarce Jalonând cărarea spre eternitate Timpul insistent face și desface
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
spunea autoarea Floarea CĂRBUNE în fața consătenilor săi, cu prilejul lansării romanului pe data de 16 iunie 2010. „Rădăcini” este o metaforă care dorește să ne reamintească sorgintea fiecăruia și apartenența la un neam pe care se țese respectul pentru valorile strămoșești ce vor fi dăruite urmașilor. Ar putea fi o carte de memorialistică, o carte ce înmănunchează amintiri din istoria localității Purani de Videle, județul Teleorman, cu tradițiile și obiceiurile localității dar și crâmpeie din propria călătorie prin viață a scriitoarei
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
centrul lor să o pună șefă? Ce ticăloși, câtă rapacitate, ce iad otrăvitor vor lăsa în urma lor! I-am dat dracului cu centrul lor după ce am aflat că deja sute de familii de aici au fost strămutate de pe proprietățile lor strămoșești să le facă loc lor, gabrielenilor. La sugestia unui alt dușman al proiectului venit din regat, am urcat să vedem starea și spiritul roșienilor, duminica, sus la Tăul Brazi. Am fost uimit de două lucruri: de frumusețea peisajului ce se
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esența n-a pierit, ea se păstrează sub jurământ, în ritmul triumfal sărbătoresc! Referință Bibliografică: Călușul, dans terapeutic stravechi / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 906, Anul III, 24 iunie 2013. Drepturi
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
jocurile hibernale, la schiuri, bob, săniuțe, bulgăreală cu zăpadă, Omul de Zăpadă, personaj nelipsit din orice carte care se respectă. Versuri frumoase, accesibile, din care copilul poate învăța multe despre natură, despre viața de zi cu zi și despre tradițiile strămoșești pe care e bine să le cultivăm. Versuri care pot sta la loc de onoare într-un manual de lecturi suplimentare pentru copiii de grădiniță și pentru școlarii mici, dar, receptate cu nostalgie de orice iubitor de literatură, de jocuri
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
are loc în direct la ore de vârf! Demisul național, care a adunat zeci de dosare penale pe lângă cele vechi îngropate, s-a reprofilat ca analist politic în sens mioritic (gura nu-i mai tace), ajungându-se la străvechea vorbă strămoșească „râde hârb de oală spartă”. Udreniana s-a convertit! S-a lepădat de B1 și a trecut la ridicarea de osanale Antenei 3! Sectorul V a fost devanghelizat! Litoralul se anunță trist fără deghizările primarului-legumă și la propriu! Se interzice
TABLETA DE WEEKEND (115): UNDE-I ONOAREA? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362985_a_364314]
-
Totodată, precizăm că la fiecare Sfântă Liturghie sunt pomeniți eroii, ostașii și luptătorii români din toate timpurile și din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului, libertatea și demnitatea poporului român. (Cf. Biroul de presă al Patriarhiei Române - http://basilica.ro/Inaltarea-domnului--ziua-eroilor-sarbatoare-nationala-a-poporului-roman-106804.html - 19 mai 2015). Cuvânt - Panegiric la Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena În miezul primăverii, în fiecare an la data
CUVÂNT DUHOVNICESC, FOLOSITOR, DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/362964_a_364293]
-
înviat din morți!... Uraaaa!... Înainteee!... Astăzi vom zdrobi vrăjmașul!... Înainteeee!... Vodă și Paloș ajung unul lângă altul. Continuă să lupte. VODĂ:Unde mi-ai fost, Paloș?... Peste tot te-am căutat!... PALOȘ:Unde să fiu, Măria Ta!?... Pe acest pământ strămoșesc pe care străbunicul l-a apărat cu propria-i viață! VODĂ: Ce vorbe-s astea, Paloș? PALOȘ: (continuă să lovească cu paloșul) Măria Ta, ai datoria sacră să continui dorința Marelui Voievod, neatârnarea neamului și a ținuturilor natale! VODĂ: După
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
privește înmărmurit. PRINȚESA: (către cavaler) Niciodată n-am știut de istoria asta. CONTESA: Conte, poate că Paloș este curios să afle câte ceva despre tine... CONTELE DRACULA: Am ales această libertate a vieții eterne de după moarte ca să nu-mi părăsesc glia strămoșească întru apărarea neamului. Dar se pare că sacrificiul a fost în zadar. Trădătorii acestui popor se înmulțesc ca ciupercile după ploaie...( Face o pauză, iar în liniștea de afară se aude vuietul vântului ce se lovește cu furie de stânci
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
mulți uneltitori și m-au biruit! Se oprește din mers în dreptul lui Paloș și-i pune degetul cu pecetea în piept.) Tu să duci pe mai departe clocotul din sângele meu! Spiritul demnității să se reîntoarcă printre locuitorii acestui pământ strămoșesc! PALOȘ: Așa voi face! Contele îl privește în ochi câteva minute ce par o eternitate, imprimându-i în inimă nu teamă, ci curaj, forță și demnitate, apoi se îndreaptă către tronul său și se așeză. CONTELE DRACULA: (cu glas tunător
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
ești tu, Țepeș, Doamne!?” Îmi va dori reîntoarcerea în carne și oase, în spiritul dreptății: „Un Țepeș ne trebuie să facă dreptate!” Sângele meu va intra printre muritori picătură cu picătură și din urmașul meu se va ridica salvatorul neamului strămoșesc! În încăpere se așterne tăcerea. Vuietul vântului se întețește, iar de afară răzbat urletele lupilor și țipătul înfricoșător al păsărilor de noapte. CONTELE DRACULA: ( cu blândețe) Întreaga lume din apus îmi va ponegri numele, iar locuitorii acestui pământ vor ajunge
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
lemn duc spre un platou înconjurat de bârne de siguranță. Uniidintre pelerini făceau primele cunoștințe, schimbau părerei sau sefotografiau.Un loc pitoresc în apropiere este rezervat pick-nikurilor. Unii turiști și-ausărbătorit ,,ziua onomastică''-nou prilej de bucurii și afirmare a credinței strămoșești. Poate un unic prilej în viață!Când le venea rândul de a coborâ scările spre apa iordanului, sticlele deplastic rămâneau undeva pe mal. Este interzis a se lua apa direct dinIordan din motive, bine înțelese-igienice. Cei care coborau purtând tunicialbe
BOTEZUL ÎN APELE IORDANULUI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363345_a_364674]
-
consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte!... Așadar, sunt încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească și să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și pe care, apoi i-a hirotonit
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363402_a_364731]
-
a desființat astfel jertfa de animale care se aducea pentru ispășirea păcatelor și a înlocuit-o, odată și pentru totdeauna cu jertfa Domnului Isus, care are menirea de a absolvi de vină fiecare om care crede, atât de păcatul ancestral (strămoșesc) cât și de cel personal. Astfel regenerat și născut din Duhul Sfânt omul își recapătă demnitatea avută în Eden. Deoarece după căderea în păcat Dumnezeu și-a luat Duhul Său din om care îi asigura viața veșnică. Odată cu întoarcerea fiecărui
DESPRE SCOPUL VIEŢII PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363442_a_364771]
-
barză, varză, fiind rostite, cu mândrie patriotică, doar pe la sărbători. Ne-am îmbogățit cu trend, cool, training, O.K... adăugate la hoție, mișto, șpagă, mită, viol... implementate obsesiv de tembelviziuni! Am renunțat, după cele trei cântări ale cocoșului, la cele strămoșești. Totu-i de vânzare! Am uitat să scriem cu ă, â, î, ș, ț. Litere ale alfabetului roman. Pardon, român! * Toate bune!?! Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Trimite mai departe! Mulțumiri! Să se vadă! Ne-
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
lui vibrândă cutremura tulpina, Din zariștea albastră îl salutau toți munții, Cu lacrimi de lumină îți mângâia grădina Căci el era maestrul strângând în el părinții, Acea înțelepciune ce-o aveau cândva strămoșii, E-închisă bine-n locuri din timpuri strămoșești, Să nu-i găsească taina și să o spurce proștii Deștepți din vremi moderne pe plaiuri românești, E-închisă-n focul iernii și-n dorul de izvoare, În doina cea curată doinită-în vântul verii, La stânele străbune de blândele mioare, Balade legănate
LUMINI ŞI UMBRE de DAN BORBEI în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362310_a_363639]
-
soarta înscrisă în vecie, Să împlinească visul transmis cu legământ, Să lase ceva-n urmă că trec pe-acest pământ, Să-și curețe tulpina de atâtea vise frânte, Să se întoarcă acasă la lucrulile sfinte, Ce așteaptă în tăcerea durerii strămoșești, Strigată din adâncuri să nu le părăsești, Că ramul pe tulpină sunt prinse-n rădăcină, Țăranul fiind țara legat de-a lui țarină, Ce-l strigă acum din hăul istoriei durerii, Căci trece anul ăsta și-s zorii revederii, Și
ŢĂRANUL ESTE ŢARA .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362311_a_363640]
-
de ea? Iar dacă ei, adormiții, vor spune că nu mai au nevoie de țara asta, că acum au la dispoziție UE și SUA, atunci... Atunci, fără să-i mai întrebe altceva, bătrânii Basarabi să le tragă de sub picioare pământul strămoșesc stropit cu sângele lor și să-l ia cu ei în Cer, lăsându-i pe nepăsătorii românași în copacii europeni sau americani. Aoleu! Dacă Basarabii își vor lua în Cer, Țara lor cea ROMÂNEASCĂ, noi ce ne mai facem fără
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
faci căpitane? Pătrunzi în ținutul interzis? - Poate că încă mai rătăcesc prin codru. Mergem să-i salvăm! - Căpitane, i-a luat dracul astă noapte! - Indiferent de năpasta care s-a abătut asupra lor, avem datoria sacră, să apărăm acest pământ strămoșesc de robia altor neamuri, dar și pe domnitorii noștri interveni Mircea Potcoavă. - Adevărat grăiești, căpitane! Când n-oi mai putea să ridic sabia și buzduganul vei prelua comanda în locul meu. - Aș fi onorat, dar până atunci este nevoie de tine
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
doresc să văd personal ce se întâmplă afară! - rosti cu hotărâre tânărul principe. - Numai un conducător viteaz și devotat are curajul să înfrunte vrăjmașul, oricine ar fi el! - Așa-i! - rostiră în cor căpitanii Vladimir și Miron. Iar datoria noastră strămoșească este să ne însoțim domnitorul oriunde și oricând! Ieșiră în curtea castelului cu Mihai Valdescu în frunte. Un moment tânărul simți cum inima i se face cât un purice și are o clipă de ezitare. Din instinct puse mâna pe
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]