476 matches
-
bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că se va face bine. Dacă-ți vine să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că se va face bine. Dacă-ți vine să strănuți și nu poți, vei fi purtat de nas de către cineva
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că se va face bine. Dacă-ți vine să strănuți și nu poți, vei fi purtat de nas de către cineva. Lacrimile, plânsul: Când unui bolnav grav i se umplu ochii de lacrimi, fără să poată spune
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că se va face bine. Dacă-ți vine să strănuți și nu poți, vei fi purtat de nas de către cineva. Lacrimile, plânsul: Când unui bolnav grav i se umplu ochii de lacrimi, fără să poată spune ceva, e semn că va muri. Dacă-i mor cuiva copiii, nu e bine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Altfel, vor mai muri și alți membri al familiei. Un mort este păzit ca să nu treacă peste el vreo pisică, deoarece se poate face strigoi și pot muri toți din casă. Dacă vreo persoană ce se află în casa mortului strănută, să-și rupă puțin din cămașă sau haină, ca să nu i se întâmple același lucru. Dacă moare o femeie lăuză, să i se lase mai multe fire de păr neîmpletite, ca s-o vadă Dumenzeu că e lăuză și să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de rău. Când la masă se varsă vinul din pahar, e semn de veseleie. În casă să nu se ardă trei lumânări deodată, fiind rău de moarte. Pentru cela care sughite, e semn că cineva îl pomenește. Pentru cela care strănută, e semn că va face chef. Cometa care se arată pe cer aduce veste despre vreun răzbel sau boală. Cel care mănâncă mult, trage a sărăcie. Să nu-ți coși ceva la haină îmbrăcat cu ea, căci îți coși mintea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
e numai semn al somnului, ci și al pericolului care ne poate paște din partea forțelor supranaturale malefice. Strănutul: E un semn magic, după credința generală, care prevestește ori de bine, ori de rău. Din străvechime se crede că, în timp ce omul strănută, îi intră sau iese prin nări duh rău sau o părticiă din suflet. Teama de a ni i se întâmpla ceva rău (ba și moarte!) celui ce strănută, a făcut să se recurgă, la mai toate popoarele, la rostirea unei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de bine, ori de rău. Din străvechime se crede că, în timp ce omul strănută, îi intră sau iese prin nări duh rău sau o părticiă din suflet. Teama de a ni i se întâmpla ceva rău (ba și moarte!) celui ce strănută, a făcut să se recurgă, la mai toate popoarele, la rostirea unei urări: Doamne ajută! Să-ți fie de bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf.
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
suflet. Teama de a ni i se întâmpla ceva rău (ba și moarte!) celui ce strănută, a făcut să se recurgă, la mai toate popoarele, la rostirea unei urări: Doamne ajută! Să-ți fie de bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
celui ce strănută, a făcut să se recurgă, la mai toate popoarele, la rostirea unei urări: Doamne ajută! Să-ți fie de bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
rostirea unei urări: Doamne ajută! Să-ți fie de bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că se va face bine. Dacă-ți vine să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că se va face bine. Dacă-ți vine să strănuți și nu poți, vei fi purtat de nas de către cineva
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că se va face bine. Dacă-ți vine să strănuți și nu poți, vei fi purtat de nas de către cineva. Lacrimile, plânsul: Când unui bolnav grav i se umplu ochii de lacrimi, fără să poată spune
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că se va face bine. Dacă-ți vine să strănuți și nu poți, vei fi purtat de nas de către cineva. Lacrimile, plânsul: Când unui bolnav grav i se umplu ochii de lacrimi, fără să poată spune ceva, e semn că va muri. Dacă-i mor cuiva copiii, nu e bine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
după năravul lor de a greciza tot ce ieșea de sub penișoara sau pana dracului! Deși erau un grup etnic foarte mic - cam 20000 de suflete - practicau mai multe culte luate de la filisteni, egipteni, asirieni sau vecinii lor semiți, și nu strănutau pucioasă și nici nu doreau să distrugă întreg neamul omenesc! Dacă părinții lor, căpeteniile lor și ,,împărații lor de coada oii” se rugau și aduceau jertfă ,,împărătesei ce-rului’’ înseamnă că în Ierusalim nu prea exista faimosul templu al lui Solomon
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
îngrijoreze, îi spune acesta, plaga e în curs de cicatrizare. Lentă. Părăsește spitalul și doctorul M., care își ia câteva zile de concediu, îi dă întâlnire peste trei săptămâni, pentru o altă ședință de chimioterapie. Din păcate, după câteva zile, strănută. Plaga se deschide. Se poate vedea perfect înăuntrul abdomenului. E 11 noaptea. Îi telefonează lui Georges. Nu e acasă. Îi lasă un mesaj pe mobil și cheamă Salvarea. La urgență, un medic tânăr pune diagnosticul: eviscerare. Și, flegmatic, îi face
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Grigore Păucescu și Dimitrie Popescu. Panu s-a apărat și personal. În luna mai a ars Opera Comică din Paris. La București, emoție adâncă în lumea aristocratică. Oare un glumeț n-a spus odată că: dacă e guturai la Paris, strănută Bucureștiul? Regele se duce la Iași să asiste la sfințirea noii catedrale, dar opoziția îi pregătește o primire semnificativă: pe parcurs, trei fruntași conservatori: Costea Balș, Gheorghe șendrea și un profesor de gimnastică, Negruți, îl fluieră. Cei doi dintâi sunt
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
care chibzuiește vindecarea rănii și un nou impuls de viață la înălțimea chemării latine. Alegoria este prea frumoasă, mai ales când observăm cum spiritualitatea mamă (CELERis et Comp.) chibzuiește cu spiritualitatea de aici, spre înălțimea chemării latine, ne-a făcut să strănutăm cu entuziasm.” Pretenția asta își găsește însă justificarea în dezinvoltura cu care dl. Georgescu Celaru se mișcă pe toate terenurile: știință, literatură, critică, eseu, poezie și pedagogie - oriunde e în elementul său. (Din Țara Șipenițului nr.1/1936) * Drumul drept
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
portar Sucevii Pentru Ponea? Pârc. Hotin Vlaicu (unchiul Domnului) Pan Ștefan Cernat apare îndată după Baia,la 68, fără titlu Negru Pârc. Neamț Ion Boureanu la Cetatea Albă Stanciu și fiul " Roman Oanță său " Chilia Isaiia și Buhtea eresuri; când strănuți, când te împiedici în prag, când îți iese iepure popă,, cântă cucoșu în prag, sughiți bate pleoapa (Ilisafta). (alineat tăiat) De sf. Ștefan al anului 1475, îngrijorare în țară, în așteptarea primejdiei. Vodă își serbează onomastica. Obiceiuri de la Sărbătorile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
declară bogat, cată să fie darnic, altfel e insuportabil. Avarii știu asta, de aceea se tânguie totdeauna de sărăcie. Sunt oameni care nu dau din averea lor decât frica de a o pierde. Sunt oameni care par totdeauna gata să strănute. (Așa sunt mulți care par întotdeauna gata să devie scriitori.) Societatea furnică de oameni de spirit, care n-au talent. Vor fi totdeauna două lumi supuse speculației filosofilor: lumea imaginației lor, în care totul e verosimil, și nimic nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
munți./ (...) (numele fetei) de veste-a prins!/ Cărăruia că-și lua,/ Sus la munți că se urca,/ Jos, mai jos se pogora,/ Peste voinicel dădea./ Să-l trezească nu se-ndură,/ Să-l deștepte nu să-ncrede,/ Cal din nară strănuta,/ Pe voinicel mi-l trezea”. Somnul similar fiarei haosului este curmat în același mod de calul voinicului. Strănutul lui provoacă „o ruptură în linia continuului temporal” și face planul sacru sensibil la intruziunile mirenilor. Șederea pe muntele sacru constituie o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
magice, căci tânărul: „Să-l deștepte, nu cutează,/ Să mi-l scoale, nu se-ncrede,/ Bagă mâna-n sân, la piele,/ Scoase o verde tabachere,/ Tabachere cu tabac,/ Dete Murgului la nas./ Începe Murgul a străfiga/ A străfiga și-a strănuta,/ A strănuta și-a necheza;/ Leu din somn se pomenește” (Țăndărei - Ialomița). Revine pe scena rituală funcția magică a calului, cel mai adesea ținut într-un spațiu simbolic: „Mâna-n buzunar băga/ Și scoasă cheie lată/ Să-m discuia grajd
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]