969 matches
-
întregibile, care au permis reconstituirea întregului profil al vasului, făcând astfel posibilă observarea caracteristicilor morfologice, definind formele generale, variantele și subvariantele. Tipologia utilizată nu prezintă omogenitate din punctul de vedere al terminologiei utilizate, fiind întâlnite atât denumiri funcționale (ex.: pahare, străchini, capace) cât și denumiri stabilite pe baza morfologiei vasului (ex.: vase cu corp bombat, vase piriforme), dar utilizarea termenilor specifici fiecărei categorii de vase a fost aleasă datorită prezenței acestora, în relație cu aceleași forme de vase, în cadrul a două
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
3). Din punctul de vedere al pastei, ambele exemplare se încadrează în categoria ceramicii fine. Forma 10: Fructiere În această categorie am inclus vasele ce par a fi obținute în urma contopirii unui vas suport cu un recipient în formă de strachină sau farfurie. Primul exemplar mai păstrează doar piciorul, relativ scund, cu profil bombat și extremitatea inferioară puternic evazată, relativ tronconică. Datorită lipsei recipientului, nu îl putem încadra cu precizie într-un anumit tip, totuși, pe baza morfologiei piciorului, putem spune
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
trei ori mai mare decât înălțimea. De asemenea, de obicei, diametrul maxim este echivalent cu diametrul buzei, rezultând astfel vase deschise. În general, vasele familiale sunt de trei ori mai mari în volum decât cele individuale. Acestei funcționalități îi corespund străchinile, de formă tronconică sau semisferică, cu fundul îngust și diametrul gurii mai mare decât înălțimea vasului. Din descoperirile arheologice cunoscute am identificat și măsurat 72 de astfel de vase. De asemenea, în cadrul formelor cucuteniene, din punct de vedere al valorilor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
grupă, căreia îi atribuim funcția de vase individuale, au fost încadrate 43 de piese, valoarea mediei raportului dintre diametrul maxim și înălțime fiind de 1,93. În cea de a doua grupă, a vaselor familiale, au fost încadrate 30 de străchini, valoarea mediei raportului dintre diametrul maxim și înălțime fiind de 2,57. Pentru moment, astfel de vase nu au fost identificate în cadrul ansamblului formelor ceramice de la Hoisești, dar, dat fiind caracterul parțial al săpăturilor și prelucrării materialului ceramic, nu ne
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
este documentată la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 331, fig. 216/4, 6) (Anexa 2/7c). 7.c1. Variantă caracterizată prin baza inelară. Această formă este prezentă la Cucuteni (SCHMIDT 1932, tabel A/14) (Anexa 2/7c1). Forma 8: Străchini În această categorie am introdus vase de formă tronconică sau semisferică, cu fundul îngust și cu diametrul gurii mai mare decât înălțimea vasului. 8.a. Formă tronconică, cu pereții oblici, de la gură și până la fund. Această formă a fost identificată
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
formă este prezentă la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, Pl. LXXIV/11a4) (Anexa 2/9g). Forma 10: Fructiere În această categorie am inclus vasele ce par a fi obținute în urma contopirii unui vas suport cu un recipient în formă de strachină. 10.a. Variantă cu recipient întins, asemănător unei farfurii. Piciorul se apropie de forma 9b, cu profil ușor bombat. Această formă este atestată la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, Pl. LXXIV/11b1-2) (Anexa 2/10a). 10.b. Variantă cu recipient
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ce realizau diferite păpuși artizanale și icoane pictate pe sticlă. Dintre cele două familii de olari din Vâlcea, doar Leonida Bâscu era prezentă pe vas lângă noi, ceilalți dorind să rămână la Tulcea pentru a face vânzare la urcioarele și străchinile de lut cărate cu greu de la mare distanță, pentru a fi prezentate la festival. Din partea gazdelor, ce erau destul de obișnuiți cu locurile din împrejurimi, erau prezenți muzeograful Valeriu Leonov ce avea ca pasiune realizarea de instrumente muzicale tradiționale din Dobrogea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ambele zone folosesc și neutrul, din acest punct de vedere, și În același timp mai mult decât răspânditul lut. Inutil să adaug că pentru noi, cu oarecari rădăcini mediteraneene pe lângă aceea autohtonă, lutul mai Înseamnă ceva: În el, adică În strachină, respectiv ulcică, se Întâlnesc cel mai fericit sarmalele și vinul. Altfel spus, vița se Întregește. Încununat cu iederă, cu o cupă În mână, dar și cu un toiag Încunumat cu un con de pin, vița a creat un zeu: al
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
panglică era Înfiptă legitimația de „PRESS“... Iar eventualul comentariu n’ar fi putut face altceva decât să sugereze dulăul - Întotdeauna - atent la orice e anormal, oriune Își aruncă privirile... neuitat de indieni, care obligă toată familia să mănânce din aceeași strachină; sau sărutul... Unii curioși au circumcis un șobolan; urmarea? Odată cu feromonii, s’a zis cu norocul lui În dragoste, toate șobolănițele fugind de el ca dracu’ de tămâie. În loc de generalizare, pun puncte, puncte. Aș Îndrăzni să sar mai departe Întru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ucigând astfel multe flori - a pus brazda În vreun hârdău ori vreun chiup. Dar tot trebuia adăugată apă și, de acum În realitate, acela a inventat glastra. Expresie a comodității dublate de inteligență. Și prevăzută cu o gaură și o strachină din care pământul, și prin el, floarea, să-și ia apa atâta cât Îi trebuie și când Îi trebuie. Tocmai asta e „perla“, căci comoditatea a fost dublată de o recomandare: nu se udă planta, căci cică pământul formează crustă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
principală a jilăvelii e ploaia, altfel spus - la casa omului - stropitul. A doua sursă e pânza freatică, dar În măsură mult mai mică. Pe prima sursă o respingem, prin acea recomandare. O promovăm Însă pe cea de-a doua, via strachină și gaura glastrei, taman pe aceea mai puțin importantă pentru planta căreia credem că-i dăm ceea ce-i trebuie, ca la „mama acasă“. Și Încă: pe Înălțimea de zece centimetri, cel mult o jumătate de metru, a glastrei sau hârdăului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mei, la prunii aceia falnici: Se coc Întotdeauna, și pe pace și pe război, nu trebuie Îngropați, cotorâți, legați, prășiți, iar țuica-i tare... bună. Bașca că nătângii de romani habar n’au de distilare - aia cu o oală, o strachină și blidul cu apă de deasupra, știută de noi Încă din neolitic - ca să ne fure arma secretă... Dar, vitejii mei, nu uitați de bunii zei, care mi-au inspirat porunca: voi să beți țuica din ulcică - că pentru tărtăcuță mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bacterie și până la tine. „Meridian“, 17 noiembrie 2000 9. Aleg: detergenți sau deputați? Sunt un felin, dar uneori mai dau și greș. De pildă dinioarea când, vrând să pedepsesc obrăznicia vrăbiei ce-a intrat pe geam, m’am Împiedicat de strachina lui Cristi. Se zice că cioburile aduc noroc, dar e musai să i născocesc ceva. Miau! Parcă grecii de odinioară valorificau așa ceva, zgârâind pe câte un ciob, opțiunea. Ei numeau asta ostraka. À propos: grecescul ostraka, ciobul, seamănă grozav cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că cioburile aduc noroc, dar e musai să i născocesc ceva. Miau! Parcă grecii de odinioară valorificau așa ceva, zgârâind pe câte un ciob, opțiunea. Ei numeau asta ostraka. À propos: grecescul ostraka, ciobul, seamănă grozav cu Întregul, dar de la noi, strachina. Văd că prietenii mei bipezi sunt În mare fierbere. Unii candidează, alții le țin isonul. Dar Cristi e impasibil, lucru rău, căci nu-i pot toarce că i-am fascinație morbidă pentru moarte; chiar zeul lui e acum un mort
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
critic al crugului, trebuia altceva. Un soi de papirus, adică o plantă monocotiledonată, negentropică În sine. Adică grâul. Dar, care pe atunci era doar de primăvară, implicit dormea În pod. Și a născocit obiceiul, ajuns până la noi ca, Într’o strachină - tot material indiferent info-energetic... De asta mănânci tu numai din strachină... Nu mă Întrerupe Moti, răutăciosule. Deci, Într’o strachină se pune un pumn de grâu și oleacă de apă. Iar „peria“ verde, care va Însoți trecerea În noul an
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
plantă monocotiledonată, negentropică În sine. Adică grâul. Dar, care pe atunci era doar de primăvară, implicit dormea În pod. Și a născocit obiceiul, ajuns până la noi ca, Într’o strachină - tot material indiferent info-energetic... De asta mănânci tu numai din strachină... Nu mă Întrerupe Moti, răutăciosule. Deci, Într’o strachină se pune un pumn de grâu și oleacă de apă. Iar „peria“ verde, care va Însoți trecerea În noul an, va deveni o ofrandă, o lingură de negentropie, de viață, pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe atunci era doar de primăvară, implicit dormea În pod. Și a născocit obiceiul, ajuns până la noi ca, Într’o strachină - tot material indiferent info-energetic... De asta mănânci tu numai din strachină... Nu mă Întrerupe Moti, răutăciosule. Deci, Într’o strachină se pune un pumn de grâu și oleacă de apă. Iar „peria“ verde, care va Însoți trecerea În noul an, va deveni o ofrandă, o lingură de negentropie, de viață, pentru Soarele slăbit. Miau N’ai băgat de seamă că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tot fără sens obicei, care nu datează decât de vreo sută și ceva de ani, adică de când „Ai noștri tineri la Paris Învață/La gât cravatei cum se leagă nodul“... Să continuăm obiceiul nostru vechi, adevărat și folositor, grâul din strachină. Gata Cristi. Vezi că au Început să ne sosească prietenii. Pregătește-te de sacrificiu și de veselie pentru a trece adevăratul prag dintre ani; dintre milenii nici pomeneală, căci viața continuă: solstițiul. Iar mâine, să-mi spui „La mulți ani
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aș spune eu, chiar dacă ei sunt atât de delicați cu mine numindu-mă „pisică de streașină“, nu maidaneză cum spuneți voi românii. Dar, așa maidanez cum sunt, eu sunt mai român ca tine. Fă ce-ți torc acum: Ia o strachină, căci lutul ars e excedentar; toarnă În ea oleacă de apă și presară câteva grăunțe de grâu. Dacă n’ai, poți pune orice cereală: mei, orz, secară, ovăz, ba chiar gazon ori veneticul porumb. Plăntuțele ce vor crește sunt, cu toatele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am născut și trăit aici și vorbesc limba pe care o Înțelegeți prea noastre biologice orice Uniune e dezarmată. La o adică, Natura, cea care conservă viața, capodopera evoluției ei, ne trage de mânecă ori de câte ori - integrați ori ba - „călcăm În străchini“. 6. Globalizare = entropie Chiar dacă nu agreez asta, trăiesc Într’o eră creștină care, În aproape două milenii de existență, a avut suficient timp pentru a impune un mod de viață și, mai ales, de gândire. Dar nașterea ei a coincis
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
boi, deci 180 de boi, spintecau terenul În Iunie, pe care până atunci păscuseră oile. Tablou al unei lumii care s-a dus. Străinii au fost profund impresionați, iar la masa de seară, contele Nicolai, mânca cu voluptate dintr-o strachină borș de berbec și o bucată de mămăligă, al cărui diametru era de un metru. Se vedea că cunoștea de aproape țara, pentru că el 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 149 a luptat În România În 1916
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Arbore: "cioburi de lut ars și pașnice unelte de lemn, alături de armele tuturor războaielor iatagane, zale ruginite, cărți și ghiulele, lăzi de grenade; lângă lăzile de zestre, opinci agățate de roata unui tun; un meteorit lângă cărbunii stinși într-o strachină, descântați cândva, leac pentru spaime; monedele tuturor târgurilor încheiate pe acest pământ, cu prețul șters și efigiile uitate de timp; plugul de lemn și balanța, lângă "ocaua lui Cuza" și "Istoria frumosului Arghir" tipărită în chirilică; scara șeii haiducului Darie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
prin cap că era posibil ca firma să-și fi trimis reprezentantul englez. Voia doar să-mi amin-tească că zona de nord a insulei Gotland este domeniu de protecție militară, interzis străinilor, "ISA nu-și poate permite să calce în străchini". Îi mulțumesc pentru avertisment și subliniez că Mr. Hornig urmează să supravegheze numai lucrările de montaj la Roma și nu se va apropia de Fårösund. Camerele frigorifice se transportă diseară cu camionul la Roma. I-am făcut în rapid rost
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
față și pe corp. Ajunsă la locul răstignirii lui Isus, Maica Domnului Îi găsește pe „jidani” așezați la masă, pregătindu-se să mănânce. Și au fiert jidanii un cocoș Și au făcut dintr’ânsul borș Și l-au pus În strachină Și se va sui Pe marginea strachinii Și va bate din aripi Și a cânta Atunci a Învia Și Iisus Nazarineanul ! Și cocoșul a Înviat Și-au zis Maicii Domnului : - Când a Învia Cocoșul acesta Și a cântat Pe marginea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
răstignirii lui Isus, Maica Domnului Îi găsește pe „jidani” așezați la masă, pregătindu-se să mănânce. Și au fiert jidanii un cocoș Și au făcut dintr’ânsul borș Și l-au pus În strachină Și se va sui Pe marginea strachinii Și va bate din aripi Și a cânta Atunci a Învia Și Iisus Nazarineanul ! Și cocoșul a Înviat Și-au zis Maicii Domnului : - Când a Învia Cocoșul acesta Și a cântat Pe marginea strachinii Și din aripi a bătut Și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]