885 matches
-
însă înfăptuit înainte de executarea picturii, la începutul secolului 19. Datele dendrocronologice evidențiază o importantă reparație la boltă în anii 1670. Pictura murală interioară este semnată de zugravul Toader Hodor din Vișeu de Mijloc, după cum se poate citi fragmentar la fereastra stranei: "„... în luna lui iulie în 27 de zile și în ... și a ... zugrăvit zm[eritul] zugrav Hodor Toader din Vișeul de Mijloc Dumnezeu să-l pomenească.”" Momentul execuției picturii lipsește dar poate fi aproximat la începutul secolului 19. O pictare
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
turci acoperiți pe cap, cu turbane și cealamale albe, cu caftane lungi și verzi, târându-se spre iad, cu mânicile lor largi și lungi, cu învelitoarele lor de lână galbenă. În mijlocul interior al cupolei sau în baldachin e o mare strană, unde e tronul Domnului. Afară, în pridvor, e un mare clopot”". În cursul secolelor XVII-XVIII, biserica din Vaslui a avut mult de suferit. La marele cutremur din 1802 turla de pe naos s-a crăpat de sus până jos. Edificiul s-
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
casatorieste cu Mary Groves, sora lui Anthony Morris Groves. La sfârșitul lunii Octombrie, renunță la salariu spunând congregației că nu vrea să primească bani în urmă obligației acesteia ci în urmă dorinței ei de a dărui. A renunțat și la stranele preoțești, spunând că oferă un prestigiu de bogăție necinstit, (bazându-se în principiu pe Iacov 2:1-9). Müller se mută în Bristol pe data de 25 Mai 1832 pentru a începe muncă la Capelă Bethesda. Împreună cu Henry Craik, a continuat
George Müller () [Corola-website/Science/328628_a_329957]
-
anul 2001, Parohia Înălțarea Domnului din Vama de Jos a donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstituită. Cu ocazia reconstituirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de factură populară, pictate pe lemn și cărțile religioase de trebuință. Pictura murală din altar a fost și ea restaurată, iar Arhiepiscopia Sucevei
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
obicei este situat pe partea de apus, la intrare. Este un spațiu acoperit în exteriorul sau în interiorul bisericii, situat pe partea de apus, care precede naosul. Este spațiul principal al bisericii, în care se desfășoară activitatea religioasă. În tradiția ortodoxă stranele reprezintă spațiile destinate cântăreților (psalților), situate în absidele de nord și de sud ale bisericii. Stranele sunt incluse în încăperea naosului. Este un perete compus din icoane și uși, prin care slujitorii bisericii (preoți și diaconi) au acces la altar
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
în interiorul bisericii, situat pe partea de apus, care precede naosul. Este spațiul principal al bisericii, în care se desfășoară activitatea religioasă. În tradiția ortodoxă stranele reprezintă spațiile destinate cântăreților (psalților), situate în absidele de nord și de sud ale bisericii. Stranele sunt incluse în încăperea naosului. Este un perete compus din icoane și uși, prin care slujitorii bisericii (preoți și diaconi) au acces la altar. Iconostasul este un element caracteristic și nelipsit în tradiția ortodoxă. Este spațiul rezervat preoților, de obicei
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
de obicei sub prezbiteriu. În criptă se păstrează relicvele, obiectele prețioase de cult sau arhivele. Cripta poate avea și funcția de capelă. Este o galerie care înconjoară altarul. Sunt spații semicirculare. În abside, în tradiția ortodoxă, se află altarul și stranele. Calotele, cu formă de semi-cupolă, constituie acoperământul absidelor. Este un element structural arcuit care constituie acoperământul navelor. Două bolți intersectate în mod perpendicular formează o boltă în cruce. Este un element structural exterior din zidărie al cărui rol este contraîmpingerea
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
zilele noastre. În anul 1994 Biserica Mihai Vodă este redeschisă pentru credincioși. Tot acum are loc restaurarea picturii neobizantine din biserică a lui Costin Petrescu, de către pictorii Mihai și Ștefania Stinghe, Irina Petrescu restaurează icoana Maicii Domnului Hodighitria, sunt refăcute stranele și este pardosită biserica cu marmură. În 2004 sunt coborâte din clopotniță, locul în care au fost depozitate osemintele în 1985, în timpul translatării bisericii. Osemintele sunt îngropate în grădina din curtea bisericii și este așezată la capătul acestora o cruce
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
a bisericii se află galeria corului, unde este amplasată orga. Pe vitralii se află înscrise numele donatorului și a arhitectului, precum și anul 1912. Aranjamentul liturgic din altar este format dintr-o masă pe care se află o cruce albă, o strană din lemn în stil neogotic și un pupitru. Printre obiectele liturgice aflate în biserică sunt de menționat două clopote din bronz (turnate în 1557 și respectiv 1642) și o cristelniță de bronz.
Biserica Sfântul Ioan din Sibiu () [Corola-website/Science/324059_a_325388]
-
1483 și 1513 splendidul altar poliptic al bisericii de aici, cel mai mare din țară, cu cele 28 de panouri pictate ale sale. Amvonul, sculptat în piatra, din 1500, deși opera meșterului Ulrich din Brașov, trădează puternica influență sud-germană. Iar stranele din cor sunt caracterizate de George Oprescu astfel: „"Mobilierul este de speță rară și foarte valoros. Stalurile, adică stranele din cor, de la începutul secolului al XIV-lea, sunt decorate cu benzi de ornamente gotice... Este decorația ce o întâlnim pe
Biertan, Sibiu () [Corola-website/Science/298819_a_300148]
-
panouri pictate ale sale. Amvonul, sculptat în piatra, din 1500, deși opera meșterului Ulrich din Brașov, trădează puternica influență sud-germană. Iar stranele din cor sunt caracterizate de George Oprescu astfel: „"Mobilierul este de speță rară și foarte valoros. Stalurile, adică stranele din cor, de la începutul secolului al XIV-lea, sunt decorate cu benzi de ornamente gotice... Este decorația ce o întâlnim pe mobilele de acest fel din Germania și Elveția, cu nimic inferioare acestora, așa încât putem zice că la Biertan se
Biertan, Sibiu () [Corola-website/Science/298819_a_300148]
-
cor, de la începutul secolului al XIV-lea, sunt decorate cu benzi de ornamente gotice... Este decorația ce o întâlnim pe mobilele de acest fel din Germania și Elveția, cu nimic inferioare acestora, așa încât putem zice că la Biertan se găsesc strane, lucrate la noi, de tâmplari ardeleni, care ar putea figura în orice mare muzeu de artă aplicată"”. De faimă internațională se bucură ușa sacristiei, cu un sistem foarte complicat de 19 încuietori, realizată de meșterii locali în anul 1515 și
Biertan, Sibiu () [Corola-website/Science/298819_a_300148]
-
doua biserică a Schitului Dălhăuți, din lemn, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a fost ridicată la 1625, de Duca-Vodă dar a ars în la înc.sec.XIX și a fost refăcută din temelii. E valoroasă prin iconostas, prin stranele și catapeteasma lucrate în stil baroc. Biserica din lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil este construită în formă de cruce pe fundație de piatră. Construită din lemn, cu o singură turlă pe naos, biserica este pictată în interior de meșteri
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
3 un brâu de lemn, deasupra căruia se află pictura pe lemn ocrotită de streașina largă a acoperișului. Cele cinci turle hexagonale sunt așezate cate una pe altar, pe naos și pronaos și înca două mai mici deasupra ficăreia dintre strane. Cele de pe naos și pronaos au câte o fereastră pe dreapta și stânga. Acoperișul turlelor este de tablă în solzi, iar biserica este acoperită cu șindrilă. Pictura bisericii mari este executata în ulei direct pe lemn - în stil neobizantin influențat
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
parohie Zbereni- Cotnari până în anul 1967, când a devenit biserică parohială. Biserica este în formă de cruce, cu absidele laterale bine reliefate, cu o singură turlă pe naos, fiind construită din piatră, acoperită cu tablă, obiectele de mobilier interior(catapeteasma, stranele, iconostasele, ș.a.) fiind realizate din lemn de stejar. Duhovnici de seamă au păstorit sufletele sticlărenilor. Amintim aici preoții: Nicolae Alexa și Vasile Ungureanu(din anul 1976, slujește cu credință preotul Ioan Lutic, fiu al satului, care a înfrumusețat și dezvoltat
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
nordică a satului. Biserica de lemn din Costești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Biserica de lemn din Costești a fost construită în anul 1777 (potrivit unei inscripții pe strană și a sinodicului bisericii), pomelnicul bisericii atestând anul 1594 ca an al construcției. Ctitorul bisericii este considerat a fi boierul Petre Palade Secară, biserica fiind situată vizavi de curtea boierească (fost sediu CAP în perioada comunistă). Mormântul ctitorului se află
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
este despărțit de naos printr-o colonadă care se termină la partea superioară cu o grindă cu înflorituri. Lăcașul de cult are un pod cu plafon boltit, fiind realizate 3 bolți octogonale de dimensiuni diferite, peste pronaos, naos și altar. Stranele sunt din lemn de stejar și datează din 1777, după cum atestă o inscripție. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat și pictat. Pereții interiori ai bisericii sunt pictați, pictura fiind refăcută în decursul timpului, probabil la reparația din 1938. De
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
credincioșii care nu avea posibilitatea din diferite motive să urce până la mănăstirea din deal, s-a construit aici o biserică, având hramul Sfanțul Mare Proroc Ilie Tesviteanu Altarul și naosul noului lăcaș religios sunt spațioase și excelent luminate. Catepeasma, tetrapodul, stranele cântareților, tronul arhieresc și stranele credincioșilor sunt executate din lemn de stejar masiv. Deasupra pridvorului a fost înălțata o turla oarbă în formă pătrată. Lucrările de sculptură au fost realizate de către renumitul meșter Vasile Gavriloaia din Humulești. Sfanțul Sinod al
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
din diferite motive să urce până la mănăstirea din deal, s-a construit aici o biserică, având hramul Sfanțul Mare Proroc Ilie Tesviteanu Altarul și naosul noului lăcaș religios sunt spațioase și excelent luminate. Catepeasma, tetrapodul, stranele cântareților, tronul arhieresc și stranele credincioșilor sunt executate din lemn de stejar masiv. Deasupra pridvorului a fost înălțata o turla oarbă în formă pătrată. Lucrările de sculptură au fost realizate de către renumitul meșter Vasile Gavriloaia din Humulești. Sfanțul Sinod al Biserici Ortodoxe Române, în ziua
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
Petru Boeriu. Preotul paroh prin strădania căruia s-a realizat pictura a fost David Olariu. În anul 1927 se execută din lemn scările de pe dealul bisericii, acestea fiind înlocuite între 1959-1961 cu scări din beton. Tot în 1927 se refac stranele pentru credincioși, iar un an mai târziu, pe 24 iunie 1928, se ia hotărârea de a se face ferestrele de fier "de către lăcătușul Hubats din Mediaș". În anul 1962 se introduce gazul metan pentru încălzirea bisericii, iar in 1965 curentul
Biserica ortodoxă din Boian, județul Sibiu () [Corola-website/Science/315726_a_317055]
-
Maica Domnului. În naosul bisericii se ajungea din pronaos de care era despărțit printr-o ușă tot din lemn de plop cu închizătoare de lemn. Naosul era boltit iar fruntariul și pereții fiind zugrăviți. Nici naosul bisericii nu avea podea. Strana cantorului, cu patru picioare, era acoperită cu pânză albă. Pentru închinare exista un tetrapod, acoperit cu o față de masă de hârtie pe care se afla icoana Învierii. Tot pe acest tetrapod se mai aflau o mică icoană pictată pe sticlă
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
orașele au cunoscut o dezvoltare importantă. În jurul Pragăi vechi trei așezări au primit privilegiile de oraș. Așezarea de la poalele Cetății Praga a devenit Orașul Nou Praga, în 1257, în timpul domniei regelui Otakar al II-lea (fiind botezat mai apoi "Malá Strana" - Noul Oraș Praga). Orașul Hradčany din imediata apropiere a Castelului Praga datează din 1320. Pe celălalt mal al Vltavei, "Staré Město" - Vechiul Oraș Praga - primise, deja, privilegiul de oraș în 1230. În secolul al XIII-lea, regele Premysl Otakar al
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
bogați care, alături de aristocrați, au îmbogățit orașul cu numeroase palate, biserici și parcuri, ducând la apariția unei versiuni a stilului baroc renumită în toată lumea. În 1784, în timpul domniei împăratului Iosif al II-lea, cele patru așezări urbane creștine învecinate - Malá Strana, Nové Město, Staré Město și Hradčany - au fost într-o singură entitate urbană, în vreme ce cartierul evreiesc, Josefov, a devenit parte a noului oraș doar în 1850. Revoluția industrială a avut un efect puternic asupra Pragăi, apărând fabrici noi care aveau
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
Centrală. Cu toate acestea, Praga nu face parte, din punct de vedere geografic, din Regiunea Boemia Centrală. Cele patru așezări independente care se aflau în zona Pragăi au fost proclamate un singur oraș în 1784. Cele patru erau Hradčany, Malá Strana, Staré Město și Nové Město. Orașul s-a extins, în continuare, prin anexarea cartierului evreiesc Josefov, în 1850, și a Vyšehradului, în 1883, iar la începutul anului 1922, alte 37 de municipalități au fost încorporate în oraș, crescând populația orașului
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
ar fi Școala Superioară Germană din Năsăud sau la Școala din Blaj. 1854 Se construiește școala din sat, prin inițiativa sătenilor, clădire din bârne și acoperită cu șindrilă. Mai greu s-a găsit un dascăl pentru că ”diecii” ce cântau în strana bisericii nu prea voiau să se implice. A fost trimis la Școala Germană din Năsăud Pavel Ionaș cel ce va deveni primul dascăl român cu contract să-i învețe carte pe copii sătenilor, în anul 1857. 1859 În războiul lui
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]