1,022 matches
-
Lucille avea conturi deschise în toate magazinele marilor designeri. În decembrie, într-o sâmbătă după-amiază, Lucille cheltuise o sumă aproape egală cu ceea ce câștigam eu într-un an întreg. — Petreceri pe perioada sărbătorilor, îmi explicase ea senină. Totuși, cea mai stresantă chestie erau referirile deloc subtile pe care Lucille le făcea în legătură cu viitorul meu alături de fiul ei. Era limpede că se hotărâse deja în privința căsătoriei - ceea ce ar fi trebuit să fie flatant, numai că eu resimțeam acele remarci ca pe niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
râs Fiona. Domnișoară Jones, poftiți o scrisoare de divorțtc "Domnișoară Jones, poftiți o scrisoare de divorț" Alison s-a deplasat încet de la pat înspre baia spațioasă a camerei din elegantul hotel Babington House, din Somerset, un antidot pentru săptămâna deosebit de stresantă pe parcursul căreia Sofia se întrecuse pe sine în a găsi noi metode de a perturba viețile. „Nu cunoști cu-adevărat o femeie până când n-o întâlnești la tribunal“, îi spusese cândva lui Alison tatăl ei, Alasdair, iar acum vorbele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
totul sub control. — În unele privințe, Derek e foarte slab. Ar face orice ca să nu-și complice viața. Lou m-a sfătuit să lupt pentru el și s-o alung pe Linda. Dar n-am putut. Slujba mea e foarte stresantă, trebuia să am grijă și de Devon, care se agită din zori până-n seară. Sunt convinsă că Lou era bine intenționată, dar eu nu aveam energia sau Înclinația naturală ca să pornesc un război Împotriva Lindei. Am decis să-l las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
unde era mai bine plătit, și se refugiase în Pirinei. Luase cu el și geamantanul cu cărți. Dimineața ieșea cu mioarele, le ducea pe pajiște, iar el se punea cu burta pe Croce, pe Hocke. Apropierea de Madrid fusese prea stresantă pentru nervii lui sensibili. Avea să rămână în Spania vreo trei ani, până la primirea rezidenței. Apoi se repezise la Facultatea de Litere. Voia și o diplomă spaniolă, după care, pe la 45 de ani, să atace marele său vis, Regia. Avu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
adesea măsurate cu ajutorul Scalei impactului evenimentelor (Impact of Event Scale, Horowitz, Wilner & Alvarez, 1979) care este o scală a detresei subiectve bazată pe experiențele de intruziune și evitare raportate în mod curent în studiile clinice despre răspunsurile psihologice la evenimentele stresante. Conform lui Yassen (1995), stresul traumatic secundar poate afecta persoana: • cognitiv (concentrare diminuată, stimă de sine scăzută, imagerie legată de traumă); • emoțional (apatie, depresie, hipersensibilitate); • comportamental (tulburări de somn, răspuns exagerat de tresărire, abuz de alcool sau alte substanțe); • spiritual
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a expunerii la suferind, este conectată la abilitatea empatică și astfel determină stresul empatic. Totuși dacă specialistul se poate dezangaja din relația sa cu victima, el/ea va resimți un sentiment de satisfacție prin relația de ajutorare, în loc să trăiască efectele stresante ale muncii cu materialul traumatic al clientului. În partea a doua a modelului de transmitere a traumei, Figley (2001) susține că dezvoltarea istovirii empatice este rezultatul intercațiunii a patru variabile: nivelul stresului empatic, expunerea prelungită la suferința victimei, amintirile traumatice
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
fiind stimulantă. Reziliența diminuează efectele negative ale stresului prin intermediul a două mecanisme: • perceperea mai optimistă a evenimentelor; • folosirea mecanismelor de burnout specifice (Garrosa et al., 2008). Reziliența este cea care mediează o stare bună de sănătate în ciuda evenimentelor de viață stresante. Între persoanele care se confruntă cu stresori puternici, cele cu o personalitate rezilientă vor prezenta o probabilitate scăzută de a se îmbolnăvi fizic sau psihic comparativ cu cele care nu sunt reziliente sau care prezintă alienare, slăbiciune și se simt
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
o personalitate rezilientă vor prezenta o probabilitate scăzută de a se îmbolnăvi fizic sau psihic comparativ cu cele care nu sunt reziliente sau care prezintă alienare, slăbiciune și se simt amenințați în față schimbării (Kobasa et al., 1985). În situații stresante indivizii cu personalități reziliente vor rămâne mai sănătoși dacât cei care se simt sub controlul unor forțe externe care îi lasă înstrăinați și fără putere. Vor face evaluări cognitive pozitive și optimiste ceea ce duce la alegerea de strategii de burnout
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Vor face evaluări cognitive pozitive și optimiste ceea ce duce la alegerea de strategii de burnout adecvate și adaptate. Cercetările arată că reziliența este un bun predictor pentru starea de sănătate chiar și atunci când persoana este expusă la situații de viață stresante. În cazul asistentelor din secția de terapie intensivă, reziliența are un efect tampon împotriva burnout-ului (Lambert & Lambert, 1987). Garrosa et al. (2008) a realizat un studiu pentru a explora legătura dintre variabile sociodemografice, sursele de stres la locul de munca
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
A semnifica pozitiv un eveniment dificil poate fi o strategie deosbit de folositoare în gestionarea stresului traumatic. Park și Folkman (1997) și-au propus trei obiective în cercetarea lor: să analizeze legătura dintre semnificare și condițiile și evenimentele de viață stresante, să extindă modelul tranzacțional al stresului și burnout-ului pentru a îngloba și aceste dimensiuni și să realizeze un inventar al literaturii de specialitate în acest domeniu. Autorii definesc două niveluri ale semnificării: • semnificarea globală: credințele și obiectivele de bază ale
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
concentrate asupra situației și cele focalizate asupra dispoziției. Burnout-ul orientat pe rezolvarea problemei folosește strategii organizate de rezolvare a problemelor adaptate stresorului în cauză, iar burnout-ul orientat asupra emoțiilor își propune să gestioneze distresul resimțit ca rezultat al influenței factorului stresant. Funcția burnout-ului orientat asupra problemei este de a modifica relația dintre persoană și mediu acționând asupra factorului de stres fie el intern sau extern. Pe de altă parte, burnout-ul orientat asupra emoțiilor are rolul de a schimba fie modul persoanei
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
stres, fie recadrând, modificând semnificația a ceea ce se întâmplă. În acest fel stresorul poate fi reevaluat și catalogat ca irelevant (Lazarus, 1993). Lazarus și Folkman (1984) susțin că strategiile de burnout orientate asupra problemelor pot fi mai eficiente atunci când situațiile stresante sunt percepute ca fiind controlabile și sub influența individului, în timp ce burnout-ul afectiv este de preferat atunci când persoana are impresia că nimic nu poate fi făcut pentru a schimba situația. Carver și Scheier (1994) susțin că cele două tipuri de burnout
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
celor două categorii pot fi foarte diverse și variază de la o persoană la alta. Burnout-ul afectiv poate include negarea, recadrarea pozitivă și căutarea de suport social, dar deși fac parte din aceeași categorie ele influențează diferit răspunsul persoanei la factorul stresant. Carver et al. (1989) au realizat un instrument alcătuit din 13 scale diferite menite să operaționalizeze cât mai bine cele două categorii ale burnout-ului. În cadrul burnout-ului orientat asupra problemelor, au distins între: • coping-ul activ: individul întreprinde acțiuni concrete pentru a
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de susținere morală, înțelegere și compasiune; • împărtășirea emoțiilor: centrarea asupra distresului resimțit și împărtășirea lui pentru diminuarea presiunii; • dezangajarea comportamentală: reducerea eforturilor de a face față factorului de stres; • dezangajare mentală: antrenarea în activități menite să reorienteze atenția de la problema stresantă; • recadrarea pozitivă: reevaluarea pozitivă a situației cu schimbarea punctului de vedere pentru diminuarea distresului; • negarea: refuzul de a crede că factorul de stres există sau încercarea de a acționa ca și cum sursa de stres nu e reală; • acceptarea: adaptarea la realitatea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
ca și cum sursa de stres nu e reală; • acceptarea: adaptarea la realitatea unei situații; • orientarea către religie. Burnout-ul a mai fost împărțit în burnout situațional sau dispozițional. Burnout-ul situațional se referă la faptul că încercarea de a face față unui factor stresant se constituie într-un proces care diferă nu doar de la o situație la alta, ci și în etape diferite ale aceluiași eveniment stresant. Astfel măsura în care o strategie de burnout este eficientă sau nu depinde atât de persoană și
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
situațional sau dispozițional. Burnout-ul situațional se referă la faptul că încercarea de a face față unui factor stresant se constituie într-un proces care diferă nu doar de la o situație la alta, ci și în etape diferite ale aceluiași eveniment stresant. Astfel măsura în care o strategie de burnout este eficientă sau nu depinde atât de persoană și de situație, cât și de momentul în timp. Perspectiva dispozițională propune stilurile diferite de burnout ca trăsături stabile pe care indivizii le dezvoltă
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
le dezvoltă în timp. Deși strategia de burnout se poate schimba de la o situație la alta, oamenii tind adesea să dezvolte preferințe pentru anumite stiluri de burnout. Acestea vor marca reacțiile lor la situații noi și la circumstanțe percepute ca stresante. Carver și Scheier (1994) și-au propus să deosebească între burnout situațional și burnout dispozițional. Ei au evaluat caracteristicile stilurilor de burnout în situația de examen în cazul unui eșantion de studenți. La începutul semestrului au evaluat stilurile de burnout
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
în mediul românesc. Interacțiunea cu pacienții și rudele lor generează o mare parte din restul surselor de stres amintite. Suferința pacienților și implicarea emoțională ocupă al treilea loc, foarte aproape de patologiile grave și decesul celor avuți în grijă. Acești factori stresanți sunt amintiți și în alte cercetări pe această temă (Tyler & Ellison, 1994; Bratt et al., 2000). Plasarea pe un loc superior a acestor probleme, justifică nevoia ivestigațiilor cu privire la stresul traumatic secundar în rândul personalului medical. Dificultățile pacienților au caracteristici specifice
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
în cazul cadrelor medicale. Anxietatea, timiditatea și depresia sunt fațetele care corelează cu stresul traumatic secundar. Persoanele conștiincioase sunt eficiente, competente, muncitoare și ambițioase (Block, 1961). Ele folosesc preponderent strategii de burnout activ care sunt mai eficiente în rezolvarea situațiilor stresante (Lefcourt, Martin & Ebers, 1981; O'Brien & DeLongis, 1996; Watson & Hubbard, 1996). Acest factor este asociat cu locul controlului, scoruri mari la conștiinciozitate corespunzând unui loc al controlului intern (Spector, 1982). Persoanele care simt că pot influența ceea ce li se întâmplă, că
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
să caute semnificațiile mai profunde ale lucrurilor (McCrae & Costa, 1991). Costa și McCrae (1984) susțin că acești indivizi trăiesc mai intens atât experiențele pozitive, cât și pe cele negative, vibrând mai puternic atât la recompensele contextului, cât și la factorii stresanți implicați. Consistent cu aceste date, asistenții medicali din eșantionul de față cu scoruri ridicate la fațetele factorului deschidere prezintă atât un nivel crescut de satisfacție a compasiunii, cât și scoruri mari la măsurile stresului traumatic secundar. Cadrele medicale cu interes
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și colaboratorii ei (Latack, 1986, 1989; Latack & Havlovic, 1992; Latack et al., 1995) au pornit de la lucrările lui Lazarus și Folkman (1984) și au identificat două strategii generale de burnout pe care indivizii le folosesc pentru a face față situațiilor stresante. Strategia de control se referă la confruntarea situației, iar strategia de sustragere face referire la evitarea problemelor. În studiul de față medicii care evită situațiile stresante prezintă scoruri mai ridicate la scala de stres traumatic secundar și o simptomatologie intruzivă
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
strategii generale de burnout pe care indivizii le folosesc pentru a face față situațiilor stresante. Strategia de control se referă la confruntarea situației, iar strategia de sustragere face referire la evitarea problemelor. În studiul de față medicii care evită situațiile stresante prezintă scoruri mai ridicate la scala de stres traumatic secundar și o simptomatologie intruzivă mai pregnantă. Încercând să nu se mai gândească la cazurile grave de la serviciu și la traumele pacienților, obțin rezultatul invers. De asemenea, strategia de evadare/evitare
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
aș putea avea asemenea porniri. Dar, probabil, fiecare om are limitele sale de adaptare. Mie, orașele mai mari ca Parisul sau Roma mi se par absurde, antiumane. Nu e vorba de vreo reacție împotriva civilizației urbane, ci de o senzație stresantă că mă pierd, că sunt "înghițit", că mă depersonalizez. Când am făcut saltul din Lisa în București, în toamna anului 1937, m-au șocat "noutățile": casele cu mai multe etaje, tramvaiele, mașinile, lumina electrică, ascensoarele. Treceam dintr-o civilizație patriarhală
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
provocată de inadaptare la universul în care a căzut din pură întâmplare, că, din nefericire nu ne alegem noi lumea în care trăim și e posibilă o neînțelegere și, într-un moment în care starea aceasta a devenit acută și stresantă, reconstituie o lume, construită deja, dar trecută prin filtrul unei lucidități deviate. Întâlnim în acest roman mai toate perspectivele narative cunoscute și poate ceva în plus, neînscrise în vreo curgere cronologică. La acestea se adaugă așa zisele unități narative cu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
mult, mama la fel, cu scandaluri, bineînțeles. Alexandru, din cauza scandalurilor enorme, a început să vorbească direct bâlbâit. El e bâlbâit, adică are logonevroză, boală pe care numai băieții o fac. În jurul fetelor orice s-ar întâmpla, oricâte scandaluri, oricâte chestii stresante, ele nu fac această boală. Băieții sunt mult mai sensibili decât fetele. Nu există pe pământ fată bâlbâită. Pe scurt, chestia asta cu împărțitul timpului eu nu o înțeleg : n-am trecut niciodată prin asta și nici nu mi-aș
Plăcere și neplăcere întunecată – interviu cu Angela Marinescu –. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Alina Purcaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1773]