454 matches
-
31. În contextul acestui punct culminant, este interesant de observat meticulozitatea cu care sunt notate planurile dinamice aferente fiecărei voci componente, Debussy făcând apel la suprapunerea a două valori contrastante ffpp. Efectul aceluiași moment apare potențat, în mod suplimentar, de stridența sonoră rezultată din folosirea abundentă a secundelor mari. Disonanța acestora amplifică semnificativ forța de expresie a vârfului tensional și, implicit, impactul produs asupra auditorului. Finalul aduce risipirea până la evanescență a imaginii, înscriindu-se în aceeași sferă dinamică redusă (ppp - p
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de mister decurge din rezonanțele stranii difuzate de parafonia prelungită a acordurilor de nonă mare (eliptice de terță și septimă), a căror dispunere în răsturnarea a II-a aduce în prim-plan (la sopran) sonoritatea disonantă a secundei mari. Dar, stridența sonoră a acestor agregate armonice apare în mod semnificativ atenuată de conceperea discursului într-un plan dinamic general extrem de redus (p ppp), cu solicitarea constantă a pedalei de surdină. Astfel, rezultatul sonor este un efect de ușor dezacordaj, 71 similar
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nivelul tuturor parametrilor de scriitură. Astfel, observăm cum proiecția unei noi dilatări spațio-temporale se asociază ambitusului extins, alternării de registre, precum și stabilizării temporare în tonalitatea do major. De asemenea, disonanța secundelor mari accentuată de insistenta repetiție a acestora face ca stridența sonoră să alunece spre o adevărată violență acustică, amplificând în mod semnificativ impactul emotiv resimțit de auditor. Dar, imaginea acelei monumentalități copleșitoare se estompează curând într-o evanescență ce conduce până la dispariția definitivă (pp, più pp și ppp). Menținerea prelungită
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tamburinele ce par să prevestească în surdină începerea dansului. Un alt factor definitoriu în procesul delimitării celor două expresii îl constituie atributul timbral cu care au fost investite, caracterul divergent al acestuia conducând la o potențare semnificativă a contrastului. Astfel, stridența accentuată a răspunsului plasat în mod deliberat în registrul acut, juxtapusă spațiului neutru al rezonanțelor de clopote, va adânci concepția de antagonism urmărită de compozitor. Deși expusă într-o tonalitate de si major recent stabilizată, tema principală difuzează totuși o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care rezonanța tremolo-ului trebuie menținută în mod constant la un nivel dinamic extrem de redus (pp). Secunda mare, element figurativ investit cu accepțiuni esențiale la nivel semantic, intervine odată cu apariția unui nou motiv, marcat plaintif et lointain (tânguitor și îndepărtat). Stridența pregnantă a acestui nou tip de parafonie marchează o treaptă superioară în ierarhia elementelor și mijloacelor de limbaj puse în slujba descriptivului și selectate în funcție de gradul ridicat de sugestivitate pe care acestea îl posedă. Efectul arpeggiato-ului proiectat în sfz poate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acordică a materialului tematic secund, proiectată într-o ipostază transpusă re# major și având o configurație modificată a aspectului de discurs. Frecventa plasare a secundei mari în vârful dispunerii acordice, precum și a figurației în registrul extrem acut al claviaturii potențează stridența sonoră până la limita violenței. Închizând arcul circular al traseului armonic, coda readuce rezonanța introductivă a acordului de fa# minor cu sextă și treapta a V-a coborâtă, ce împrumută de această dată inflexiunile modale ale scării pentatonice do - re - mi
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un fenomen de comprimare și precipitare a discursului (Serrez et augmentez - Presați, strângeți și sporiți), efect sonor la care aspectul repetitiv al evoluției motivice va contribui în mod semnificativ. Sarcasmul și violența expresiei rezultate din omniprezența secundelor mari, a căror stridență apare amplificată considerabil prin nivelul dinamic puternic ( ff ), adaugă o nuanță de mister replicii finale a preludiului. „Imprevizibilul” îmbracă forme dintre cele mai stranii, pline de incisivitate (sff sec), invocându-l parcă pe Zefir ce avea să-și curme brusc
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
înălțarea lentă a edificiului, iar sunetele-pedală incită la sugestia acelei apariții propulsate din apă, învăluită într-o ceață omniprezentă. Într-o textură cu multiple planuri constitutive (13 voci), sonoritățile disonante ale suprapunerilor de secunde mari (măsurile 42 - 46) își atenuează stridența sub dinamicele tot mai învăluite ale unei retrageri progresive, cu o menționare meticuloasă a etapelor de gradare a efectului diminuendo (p, più p, pp, più pp). De asemenea, la nivel interpretativ, valoarea prelungită a acordului inițial din cadrul structurii metrice își
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
planuri, ce tind aproape să se confunde printr-o alchimie rafinată. Impresia de dezacordaj, inerentă unei asemenea combinații armonice, este atenuată de nivelul dinamic foarte redus (pp) al țesăturii sonore. De alfel, viziunea conceptuală a preludiului se plasează la antipodul stridențelor sonore ce ilustrau mai devreme zbuciumul oceanului răscolit de furia dezlănțuită a Vântului de Vest. Aici, tensiunile sonore sunt armonizate în tăcere într-o atmosferă confuză și apăsătoare, o stare de amorțire a simțurilor, departe de acea plăcută abandonare a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al discursului, suprapusă acordurilor registrului mediu difuzează armonii cu septime și none. Înlănțuirea paralelă a acordurilor de nonă cu sunetele dispuse în răsturnarea a III-a atenuează în mod semnificativ efectul puternic disonant al armoniilor acestora. În consecință, efectul de stridență al secundelor suprapuse din planul superior se diluează într-o scriitură simetrică, generând în mod paradoxal o tendință de stagnare integrată în avansare. Construcția ritmică apelează la noi modalități de variație prin inversarea formulelor anterioare ( ), sincoparea valorilor sau contratimparea sincopată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
efectul prin dinamica remarcabilă a jocului de culori (f strident p sec sff sff sec pp) îmbinată cu spiritul diferitelor modalități de atac, precum și variatele nuanțe timbrale create prin numeroasele schimbări de registre proiectate într-un spațiu limitat. Efectul de stridență sonoră conceput inițial prin indicația f strident și marcato (ce semnala accentuarea sunetului do exemplul 194) va fi amplificat de această dată prin aportul semnificativ al sonorității puternic disonante, difuzate de suprapunerea de secunde ce rezultă prin dispunerea în poziție
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Această impresie devine unanim resimțită o dată cu apariția ulterioară a unei linii melodice predominant cromatice (desfășurată în sens descendent), precum și prin aportul sonorității disonante a intervalului de cvartă mărită plasat în debutul celui de-al treilea motiv, realimentând în mod evident stridența sonoră. Astfel, asistăm la un ritual magic șoptit de rezonanțele misterioase ale vibrațiilor celeste ce alunecă pe razele luminii selenare, aurind conturul formelor în tainica feerie a nopții. La nivelul primei măsuri, efectul pedalei de rezonanță se va activa în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
va păstra profilul, spiritul critic, fiind mereu deschisă la nou. Ne vom ține departe de găști și bisericuțe, semne clare ale provincialismului. Și vom avea curajul să păstrăm moderația, ca justă măsură, într-un timp al agresivității, vulgarității, al tuturor stridențelor. Noi prețuim calmul valorilor, tonul echilibrat, eleganța exprimărilor și a atitudinilor. V.P.: Sunteți autoare a șase cărți, toate bine primite de critica de specialitate, dar nu sunteți membră a Uniunii Scriitorilor din România. Cum vine asta? Nu înțeleg, de ce? C.M.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Sinescu. La un moment dat, în lunga mea spitalizare la Fundeni, intrigat de comportamentul său, ridicat la rangul superior al stilului, mi-am propus să-l urmăresc în secret, cu scopul de a descoperi note false, o cât de mică stridență în partitură. N-am descoperit. Partitură perfectă, execuție la fel. Am plecat din Iași cu un accelerat de la miezul nopții, astfel că am ajuns la Fundeni foarte devreme, în jurul orei 6. Mi-am spus că am de așteptat ore bune
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
regăsească obligatoriu în presă, inclusiv cea cultural-artistică, emisiunile de radio și televiziune, în modul în care erau alcătuite repertoriile instituțiilor de spectacole, teatru, operă, balet și estradă, filmele difuzate în cinematografe sau editarea de carte. Deși reluate cu mai puțină stridență la Plenara CC al PCR din 3-5 noiembrie 1971, schimbările anunțate în tezele din iulie căpătau un caracter imperativ, prin includerea lor în documentele plenarei. Astfel, se menționa că "plenara obligă organele și organizațiile de partid, instituțiile de învățământ, de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
habitus-ul actorilor și din caracteristicile câmpului. În cazul lui Marin Preda, documentele Securității sunt revelatoare pentru înțelegerea relației dintre habitus și strategiile de acumulare a capitalului simbolic: Poziția sa aici [în Biroul Uniunii Scriitorilor] e în general cumpănită, fără stridențe și e înclinată spre susținerea pe diferite căi a scriitorului care muncește cu seriozitate. De aceea și o anumită adversitate pe care și-a atras-o din partea unor tineri cu apucături boeme sau de parvenire"; cf. Nota din 9 mai
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
singurătatea luminii). Deși versurile exprimă dorința de a regăsi vârsta inocenței, se simte și aici apăsarea unui sentiment tragic, a disperării, a singurătății ("Se va aprinde o lampă și-n depărtare/ va striga un copil", În singurătatea luminii). Grotescul, țipătul, stridențele introduse în cadența versului, toate disonanțele acestea conturează un univers al decăderii, postapocaliptic (contextul istoric - perioada celui de-al Doilea Război Mondial - justifică aceste imagini, ele însă rămân și în lirica ulterioară ca semn al unui spațiu coșmaresc în care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de orice poezie”: „Barbarii albi - «Les grands barbares blancs» - se înmulțesc pe zi ce trece proporțional cu zămislitorii”5). Din zona moralei, termenul de „barbar” se deplasează spre cea a artei, unde e folosit pentru a sancționa aspectele inestetice, monstruozitățile, stridențele. Format prin redublarea silabei „bar”, el impresionează auzul și se aplică adesea lucrurilor care țin de acest simț. în epoca de dinaintea apariției Plumbului, cît și în cea de după, tot ce „zgîria urechea” - în vorbire, în muzică - era numit „barbar”. Texte
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
zeci de definiții anilor de „secetă și prăpăd” prin care înota: „vremuri de învălmășag și zăgazuri rupte”, „amărîte și falimentare”, „strîmtorate și necăjite”, „de arșiță sceptică și libertină”, de „vastă apostazie la modă”. Vremuri anormale, eronate, de zguduiri, excese, violențe: „Stridența și înfrigurarea vieții actuale - vitupera autorul romanului Papucii lui Mahmud în articolele sale duminicale - sînt minciună și deșertăciune”.8) „Epoca petrolului, a exportului bănos, a industriilor acumulate (trusturilor - n. m.), a marilor firme și bănci” - va scrie și Tudor Arghezi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să spunem că, pentru Bacovia, muzica (și ideea de muzică) se reducea la muzica de fanfară și la gramofon, iar mai tîrziu, la radio. Din cauza instrumentelor și a condițiilor în care se cînta, ea avea sonorități metalice, de trompete, sau stridențe vocale. Muzică „de noapte”, cîntată tare, în aer liber sau muzică lăutărească amestecată cu zgomotele localurilor de consum. Mai rar muzică de salon, la clavir și vioară. Uverturile, rapsodiile, ariile din opere romantice, valsurile, cîntate de fanfare (sau „harmonii”), aveau
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nu se schimba regimul, cei câțiva idealiști care fuseseră întemnițați rapid în beciurile din strada Triumfului ar fi fost amintiți și azi doar în șoaptă, la parastasul de douăzeci de ani. 29 decembrie 2009 Ne agresează și ne sufocă cu stridența și proasta lor creștere. Cu gălăgia și mirosul lor. Cu animalitatea lor. Deși erau prezenți și în timpul comunismului, libertatea de după '90, greșit înțeleasă ca desfrânare, democratura haosului și legea junglei instaurate după asasinarea lui Ceaușescu le-au priit de minune
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
tratamentul egal și pentru alogeni, ne putem explica mai lesne menținerea și victoria românismului la nordul Dunării. Protoromânii și românii au oferit migratorilor alogeni șansa de a le împărtășii soarta, o soartă de oameni liberi, într-o comunitate neviciată de stridențe sociale. După cum este îndeobește admis, slavii, ca element de adstrat, asemenea germanilor pentru galo-romani, sunt cei care, printr-o îndelungată conviețuire în care sunt asimilați, individualizează romanitatea nord-dunăreană . Dacă, așa cum se spune în Cronica lui Nestor , vlahii iau determinat prin
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lungă. Spectacolul - un studiu al evoluției absurdului Cinci piese scurte este spectacolul îmblânzirii absurdului, normalizării lui în așa fel încât tot nonsensul cu care este, de cele mai multe ori, asociat să pară la locul lui, neartificial și fără nici o urmă de stridență în contextul creat. Absurdul cotidian bazat pe tembelismul unor situații recognoscibile care, cu cât sunt mai firesc asumate, cu atât devin mai puternice și mai autentice teatral, e într-o fază embrionară în aceste prime texte ionesciene. Spectacolul devine un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
viața de zi cu zi. Mahalaua vestimentară Veșmintele periurbanității sunt pe măsura ei: nu este vorba de o sărăcie lucie, care ar putea stârni compasiunea în sens firesc (haine ponosite, peticite), ci de cultivarea unui stil kitsch de îmbrăcăminte provocatoare. Stridența și mai ales prostul gust sunt prezente în hainele cu zorzoane, tăieturi și lipituri fără logică, decolteuri dorite cu sex appeal extrem, culori inadecvate, accesorii stridente. În loc să camufleze corpurile dizgrațioase, aceste haine scot în evidență grăsimile, bolile, diformitățile; sau pur
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
lui Goethe. Trebuie să ne plasăm pe poziția lui Dumnezeu din "Prolog" și să spunem că e nevoie să existe și asemenea exemplare ciudate ("cucuvele")77. Falstaff își exercită efectul humoristic în virtutea acestui principiu. De aceea resimțim ca pe o stridență faptul că prințul Hanric, de cum ajunge rege, îl îndepărtează cu vorbe aspre pe vechiul său tovarăș de chefuri. Astfel Bradley zice, pe bună dreptate, în studiul său The rejection of Falstaff (Oxford Lectures, p. 259): " Shaskespeare crease, în acest caz
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]