497 matches
-
Barbu - dansează la PRO-TV și-i învață pe cei care vin la emisiunea “Dansez pentru tine” - el este colegul meu de grădiniță din Conțești. Eu îmi iau lăutarii cu mine pe unde merg și-mi cântă ca pe vremuri, cu strigături, pe stânga, pe dreapta, înainte, înapoi... La noi se dansează din bătrâni: hore sărite, hore strigate, cu bătăi, cum este Cârligul sau Bugeacul, Balta, Mocăncuța care-i adusă de ciobanii din zona Sibiului. Conțești este la interferența cu Oltenia. Dansurile
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
bisericii. Câteodată mergeam, întovărășindu-l pe fratele Ionică, la horă (gioc) sau la clacă, iar de Sf. Dumitru (hramul bisericii) la strânsură, unde se aduna tineretul satului și din satele vecine îmbrăcați în haine de sărbătoare. Flăcăii se întreceau în strigături și chiuituri și parcă sburdau în sunetul muzicii renumitului ansamblu Strafreschi, ținând în mâini pomul de brad frumos împodobit cu îmbrăcămintea lor frumoasă, lucrate de mâinile harnice ale fetelor și femeilor, unde nu mai prejos în arta cusutului erau și
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
căminul cultural întovărășite de serbări diversificate - cor, teatru, scenete - unde ne distram de minune și plăcut cu întregul tineret școlar al satului și din satele vecine. Toate aceste jocuri și baluri de la noi începeau de obicei cu hora mare cu strigături: unde joc Horodnicenii, acolo pământul geme, de opinci și de oghele, ca echivalent spiritual al doinei, ambele produse ale spațiului mioritic. De mic copil am trăit în acest univers, în această tulburătoare și fascinantă lume a țăranului muncitor legat de
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
amorez; (și aici sunt mai multe de discutat, Caragiale e și un mare strateg); Ghiță Pristanda - servil, umil față de șefi, fără personalitate (pristanda = joc popular, asemanator cu brâul, ce se dansează după reguli prestabilite, Într-o parte și alta, conform strigăturilor și comenzilor unui conducător de joc); Nae Cațavencu - ipocrit, demagog (cațaveică = haina cu doua fețe) si palavragiu (cață - unealtă, mahalagioaică); Farfuridi si Brânzovenescu, dependenți unul de altul, fiindu-și unul altuia de folos (farfurie, brânză), Întruchipează motivul personajelor complementare, exemplul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
folosirea, în stilul beletristic oral, a anumitor moduri și timpuri verbale cu valențe specifice: imperfectul acțiune durativă, iar perfectul simplu acțiune derulată rapid în basme; prezentul cu rol în implicarea afectivă a auditoriului în doine; imperativul, cu caracter mobilizator în strigături etc.; * predilecția, mai ales în stilul conversației familiare și în stilul beletristic, pentru mijloacele expresive de formare a superlativului absolut (vezi supra, gradele de comparație ale adjectivului și ale adverbului); (d) la nivel sintactic: * alternarea topicii obiective și a celei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe harță dacă se ia cineva de Irlanda lui. Tabloul se completează cu doi lucrători de la salubrizare, un el și o ea, el cu căciulă, ea cu glugă, de o parte și de cealaltă a străzii. Comunică prin semne și strigături, în timp ce împing niște tomberoane imense pe roți. Sunt îmbrăcați în salopete stridente, portocalii, o culoare foarte persistentă, care forțează echilibrul natural al retinei. Asemeni unor albine mutant, cuplul de gunoieri umblă din stâlp în stâlp, din coș în coș, coșuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
sentimentele și stările sufletești cele mai complexe. Cântecele propriu-zise pot fi: de dragoste, de joc și exprimă bucuria, atunci când aceasta este împărtășită. Se mai utilizează și catrene versificate, care susțin melodia de dans și cu un conținut satiric, așa-numitele strigături, care exprimă, în termeni populari, trăsături specifice comunității, dovadă că folclorul românesc este un element de identitate națională și ne reprezintă pe noi românii. (Ioan Mugeanu ) 13 VI. DANSURILE POPULARE Dansurile populare, piese de rezistență ale Ansamblului Folcloric Trandafir de la
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
forțat și grobian. O piesă la care publicul a aplaudat fioros (da, juca Naționalu’!Ă, actorii au fost mândri, iar banul public s-a dus într-o gaură estetică (și o parte lăutarilor care au cântat Naționalului la ureche, cu strigături și dedicații, cum se face, la cina de după megasuccesă. Teatrul Popular Național ar trebui să scrie pe afișe limita maximă de vârstă permisă. În partea opusă, la reprezentația Șefele (apărută în festival în ultimul minut, ca rezervăă, oamenii au ieșit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Să se spargă toți dușmanii.” „Bulgăraș de gheață rece Iarna-mi vine, vara trece Și n-am cu cine petrece, Căci cu cine-am petrecut S-a dus și n-a mai venit, S-a făcut negru pământ.” Chiuiturile și strigăturile sunt creații mult răspândite prin satele din comuna Hudești. Ele exprimă aspecte ale vieții oamenilor precum și înțelepciunea și experiența lor. Dăm mai jos câteva chiuituri și strigături folosite în timpul jocului la Hudești: „Cine joacă și nu strigă Face-i-s-ar gura strâmbă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dus și n-a mai venit, S-a făcut negru pământ.” Chiuiturile și strigăturile sunt creații mult răspândite prin satele din comuna Hudești. Ele exprimă aspecte ale vieții oamenilor precum și înțelepciunea și experiența lor. Dăm mai jos câteva chiuituri și strigături folosite în timpul jocului la Hudești: „Cine joacă și nu strigă Face-i-s-ar gura strâmbă, C-așa-i jocul românesc, Obiceiul bătrânesc, După el mă prăpădesc”. „De urât te poți ascunde, Dar de dragoste n-ai unde; Că oriunde te-ai ascunde
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
îmbelșugată. Vorniceii și druștele scot din casă zestrea cu mișcări și pași ritmați compusă din sipet (ladă de zestre) în care sunt puse albiturile, lăincerele, scoarțe alese, 1-2 plapumi, pernele, ștergare înflorate etc., iar jocul scoaterii zestrei este însoțit de strigături ca : De trei ori pe după masă Să scoatem zestrea din casă S-o ducem la mire-acasă! La ieșirea din casă, mirele ca să poată lua mireasa, trebuie să dea vadră-ceva bani și băutură - unor tineri care țin un baston orizontal în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
celelalte bucătărese aducea în tonul muzicii găina pusă într-un castron și acoperită cu o farfurie care de cele mai multe ori era, o găină vie. Se aducea apoi găina special pregătită pentru masa nunilor. Adusul găinii era însoțit de veselie, de strigături și mai ales de cântecul găinii. Acest cântec era interpretat de bucătăreasa-șefă, fiind acompaniată de fanfară. în sat, la Vatra, de cele mai multe ori erau alese ca bucătărese Sâsâeac T. Elena sau Bostan T. Maria. Cântecul găinii putea fi diferit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cuvertură pe care sunt prinse vârfuri de stuf pentru a da culoarea cenușie a caprei și are un cap din lemn care păcănea continuu imitând zbieretul caprei. Altul cântă din fluier cântecul caprei, iar ceilalți dansează pe loc și exclamă strigături ca : Capra mea de la Balinți/ Ar mânca și n-are dinți. La sfârșit membrii formației strâng banii și colăceii primiți de la cei cărora le oferă micul lor spectacol. Căluțul este construit din lemn și împodobit cu mărgele cu multă măiestrie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de tot ce se-ntâmplă în jurul meu. Am mâncat puțin din aperitiv și am băut un pahar cu vin. O să mă scuz peste câteva minute și o să plec ca să prind ultimul tramvai. Au. Tocmai s-a-ncins o horă cu strigături. Au. M-au luat cu forța în horă. Au. Ce mă fac. Acuma lăutarii au schimbat macazul pe manele. Hai să țopăi și eu puțin ca să nu zică ginerele că-s mofluz. Uf, ce-am mai transpirat. Și omul ăsta
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de restricții,numită de către unii politicieni odioasă, ilegală, criminală și câte din aceste epitete inventate de astfel de oameni, care vor să se afirme,ca să fie auziți de cei de la UE,pentru a fi luați în seamă. Sunt lozincile și strigăturile cele mai autentice,corespunzătoare perioadei istorice pe care o trăim. Mulți dintre compatrioții noștri privesc acești oameni care ne apără liniștea, cu invidie sau chiar cu dispreț, în special atunci când suntem opriți de la comiterea unor fapte ilegale sau periculoase chiar
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei jucăuși și frumușei. Invitat la șezătoare interpretul de muzică populară Constantin Bahrin, care cântă și elevii dansează Strigături: Foaie verde busuioc o venit timpul de joc! Haideți fete și băieți, în horă să vă prindeți! Hora mea-i moldovenească, cine-o știe să trăiască! Iară cei mai buni de gură să joace cu strigătură. Haideți fetelor la joc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cântă și elevii dansează Strigături: Foaie verde busuioc o venit timpul de joc! Haideți fete și băieți, în horă să vă prindeți! Hora mea-i moldovenească, cine-o știe să trăiască! Iară cei mai buni de gură să joace cu strigătură. Haideți fetelor la joc lângă mine c-aveți loc! Măriuca, draga mea, hai la joc și nu ședea! De când mama m-o făcut, multe opincuțe-am rupt! Câte zile-n săptămână, mă doare un picior și-o mână. Dar la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are haine țărănești obișnuite. Fluier arul cântă melodia specifică la jocul ursului. Ursul ascultă mereu de indicațiile date de ursar prin strigături. Ursarul spune: Bună seara, bună seara Venim cu ursul din Tansa Să vă urăm sănătate, Mulți ani, mulți ani și bucate! Ursul nostru-i mare domn Și mereu, mereu î-i somn! Și dacă i-ai da sarmale, Ursul ți-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vin. La anul și la mulți ani! Doi boi, două vaci Scoate babă din colaci, Și moșneagu' doi pitaci, Că de nu ne dai colacul O să rupă boii pragul, La anul și la mulți ani! Cu capra la Anul Nou Strigături “La capra”, rostite scadat, în ritm de geampara: Ța,ța,ța, căprița mea Da diseară ce-imânca? Îi mânca ce s-o-ntâmpla Și te-oi vinde-n Sadova Ți-i mânca cât îi mânca Până burta ți-o crăpa. Ța
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei jucăuși și frumușei. Invitat la șezătoare interpretul de muzică populară Constantin Bahrin, care cântă și elevii dansează Strigături: Foaie verde busuioc o venit timpul de joc! Haideți fete și băieți, în horă să vă prindeți! Hora mea-i moldovenească, cine-o știe să trăiască! Iară cei mai buni de gură să joace cu strigătură. Haideți fetelor la joc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cântă și elevii dansează Strigături: Foaie verde busuioc o venit timpul de joc! Haideți fete și băieți, în horă să vă prindeți! Hora mea-i moldovenească, cine-o știe să trăiască! Iară cei mai buni de gură să joace cu strigătură. Haideți fetelor la joc lângă mine c-aveți loc! Măriuca, draga mea, hai la joc și nu ședea! De când mama m-o făcut, multe opincuțe-am rupt! Câte zile-n săptămână, mă doare un picior și-o mână. Dar la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are haine țărănești obișnuite. Fluier arul cântă melodia specifică la jocul ursului. Ursul ascultă mereu de indicațiile date de ursar prin strigături. Ursarul spune: Bună seara, bună seara Venim cu ursul din Tansa Să vă urăm sănătate, Mulți ani, mulți ani și bucate! Ursul nostru-i mare domn Și mereu, mereu î-i somn! Și dacă i-ai da sarmale, Ursul ți-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
vin. La anul și la mulți ani! Doi boi, două vaci Scoate babă din colaci, Și moșneagu' doi pitaci, Că de nu ne dai colacul O să rupă boii pragul, La anul și la mulți ani! Cu capra la Anul Nou Strigături “La capra”, rostite scadat, în ritm de geampara: Ța,ța,ța, căprița mea Da diseară ce-imânca? Îi mânca ce s-o-ntâmpla Și te-oi vinde-n Sadova Ți-i mânca cât îi mânca Până burta ți-o crăpa. Ța
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
se desfășurau primele cinci jocuri. Primul era „Brâulețul”. Îl începeau băieții, prinși în cerc, ținând mâinile unii pe umerii celorlalți. În dreapta lor se prindeau fetele în funcție de simpatii. Era un joc dificil, pentru că mulți nu-l puteau deprinde. De aceea avea strigături adecvate: „Hai la Brâuleț, băieți, Care vreți, care puteți, Care nu, mai rămâneți, Ca purceii la coteț.” Se mai striga: „Brâulețul pe călcâi Ca moara pe căpătâi.” Al doilea joc era „Sârba”. La acest joc fata avea voie să se
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mai rămâneți, Ca purceii la coteț.” Se mai striga: „Brâulețul pe călcâi Ca moara pe căpătâi.” Al doilea joc era „Sârba”. La acest joc fata avea voie să se prindă în dreapta băiatului pe care îl plăcea. Sârba avea și ea strigăturile ei: „Rața ici, rața colea, Rața trece Dunărea Și rățoiul după ea. Iar bobocul a rămas, Eu cu dreptul nu mă las!” (aici se bătea de trei ori cu piciorul drept) La sârbă erau și aceste strigături ce opreau dansul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]