495 matches
-
doar din capodopere, că, dimpotrivă, multe plăsmuiri populare sunt de mai mică însemnătate. Prin citate antologice, este surprinsă specificitatea componentelor creației populare, sunt readuse în atenție ori sunt reașezate în cadrele lor specifice laturi ale unor creații, ale unor secvențe (strigăturile licențioase, respinse altădată de un exces de pudicitate), sunt propuse interpretări personale. Dorința protagonistului din Miorița, care nu este nici fatalist și nici nu este resemnat în fața morții, de a nu fi înmormântat unde vor ucigașii săi, este un mod
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
să intre și într-un țarc, pentru a tria puicuțele de cocoși. Deși recunoaște că nu are voce, Monica Tatoiu a declarat, înainte de emisiune, că este încântată că melodiile pe care a trebuit să le interpreteze pentru emisiune sunt cu "strigături". “Voi cânta două melodii. Una cu Matilda Pascal Cojocărița și cealaltă singură. Mie îmi place muzica, dar nu am voce. O să mă chinui. E bine că aceste cântece sunt mai mult cu strigături”, a declarat Monica Tatoiu, pentru click.ro
Monica Tatoiu: Merită să te faci de râs pentru o faptă bună by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78796_a_80121]
-
să le interpreteze pentru emisiune sunt cu "strigături". “Voi cânta două melodii. Una cu Matilda Pascal Cojocărița și cealaltă singură. Mie îmi place muzica, dar nu am voce. O să mă chinui. E bine că aceste cântece sunt mai mult cu strigături”, a declarat Monica Tatoiu, pentru click.ro Monica Tatoiu. “Cânt pentru Victor Marinescu, unul dintre dansatorii călușari din Craiova, care suferă de ciroza hepatică și nu are bani de medicamente. Fondurile care se vor stânge, le va folosi pentru tratament
Monica Tatoiu: Merită să te faci de râs pentru o faptă bună by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78796_a_80121]
-
Ball putu să mai angajeze o orchestră rusească de balalaici. Programul inaugurării Cabaretului Voltaire, la 5 februarie 1915, a cuprins: dna Hennings și dna Lecompte interpretând șlagăre berlineze; Tristan Tzara recitând și strigând versuri în limba română, unele fiind doar «strigături» obscene, acele scandări nerușinate pe care ciobanii excitați din Carpați le slobod când se întorc la ei în sat, după o lungă vară fierbinte în care au dus oile de la munte la mare. ș...ț Artiștii au apărut pe scenă
Când dadaiștii joacă șah (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5721_a_7046]
-
la un moment dat, pe o pajiște lăturalnică, grupuri pestrițe de demonstranți fraternizau cu reprezentanți ai forțelor de ordine în jurul unor sticle cu virtuți euforizante. Convivii intonau viguros ,C-așa beu oamenii buni!", lăsînd la o parte, pentru un timp, strigăturile revendicative și sudălmile antiguvernamentale. Era cald și era consens". Asta-i viața: o pauză cît o zi de post între două lucruri făcute - eventual... - cu temei. |stimp, ce face cultura, ce fac, adică, finii cronicari? Merg pe vîrfuri, să nu
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
numai instrumentele gramaticale și elementele morfologice (sufixe, desinențe) românești, ci și unele cuvinte pline; în plus, are o surprinzător de clară marcă stilistică: fiind o limbă populară, identificabilă ca atare prin cuprinderea în forme de versificație și specii poetice tipice (strigături, orații), prin fonetisme și chiar prin asemănările cu cuvinte populare reale ("S-a crupit țelea-n bizarcă"; "Scorțopește-te un pic" etc.). Formula descîntecului a produs la Geo Bogza cuvinte nefamiliare ("rota dria vau/ simo selmo valen"), iar la G. Magheru succesiuni
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
cules nu a fost sistematizat și publicat găsindu-se, probabil și astăzi, la Paris. Prima localitate cercetată de Constantin Brăiloiu a fost Deliblata unde el consemnează 29 cântece propriu-zise, 10 numărători, 7 balade, 3 piese de joc, 2 bocete, 1 strigătură, 1 cântec din repertoriul de nuntă. Urmează apoi localitatea Vladimirovaț unde Brăiloiu va descoperi 9 cântece propriu-zise, piese din repertoriul copiilor, 3 bocete, 2 cântece de nuntă, 2 piese din repertoriul de primăvară-vară, 1 baladă, 1 cântec funebru. Ultima localitate
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
localitate pe agenda lui Constantin Brăiloiu a fost satul Torac unde cercetătorul va nota 6 cântece propriu-zise, 7 cântece de nuntă, 4 balade, 4 bocete, 1 piesă din repertoriul de dans, 2 cântece funebre, 5 piese din cadrul repertoriului copiilor, 1 strigătură, 1 cântec de cerșetor. Sistematizând culegerile lui Constantin Brăiloiu, ajungem la 109 piese folclorice din care: 44 cântece propriu-zise 20 de piese din cadrul repertoriului copiilor 11 cântece de nuntă 9 bocete 4 melodii de dans 3 cântece funebre 2 balade
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
cântec de cerșetor. Sistematizând culegerile lui Constantin Brăiloiu, ajungem la 109 piese folclorice din care: 44 cântece propriu-zise 20 de piese din cadrul repertoriului copiilor 11 cântece de nuntă 9 bocete 4 melodii de dans 3 cântece funebre 2 balade 2 strigături 2 paparude 1 cântec de cerșetor 1 romanță Prin anii șaptezeci ai secolului trecut, Emilia Comișel face câteva cercetări folclorice care se continuă și în anii optzeci. Este important faptul că studiile documentare făcute de Emilia Comișel cuprind întreg repertoriul
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
18 colinde, 9 balade (3 fantastice- Voichiță, Iovan Iorgovan, Șarpele, 5 haiducești - Gruia lui Novac, Pătru Mandu, Crăișor cu mult dor, Mârză, Fata răpită de turci, păstorești- Miorița), 68 cântece propriu-zise, 2 doine, 16 melodii din repertoriul de dans, 7 strigături, 3 romanțe, cântece din ceremonialul de nuntă, bocete. Materialul cules în localitatea Ovcea a fost sistematizat și reprezintă o bază documentară pentru cercetările ce vor urma. Un aport deosebit la cercetarea folclorului din partea sârbească a Banatului l-a avut și
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
deplină în căsnicie: Îl iubesc și mă iubește/ Și nimic nu ne lipsește." Bravo! Să fie într-un ceas bun! Exclmi fără să vrei. Bine că e Happy end... Și, apropo: nu cred să fie departe clipa când vom auzi strigături la horă de genul: Asta fată joacă bun/ Și mă-nvață și pe io!" - variantă engleză la strigătura "Asta fată joacă bine/ Și mă-nvață și pe mine!" Revenind, mă gândesc la "surpriza" promisă pe la începuturile Etno Tv-ului: ea este
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
ceas bun! Exclmi fără să vrei. Bine că e Happy end... Și, apropo: nu cred să fie departe clipa când vom auzi strigături la horă de genul: Asta fată joacă bun/ Și mă-nvață și pe io!" - variantă engleză la strigătura "Asta fată joacă bine/ Și mă-nvață și pe mine!" Revenind, mă gândesc la "surpriza" promisă pe la începuturile Etno Tv-ului: ea este, probabil, sub forma acestor texte insipide, hilare, stupide și fabricate de inși care cred că a te răfui
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
actul sexual între ei, așa cum credeau unii, necunoscători ai acestui obicei. E greu, desigur, să creadă unul neavizat că între cei doi tineri îndrăgostiți, dormind împreună, nu se întâmpla nimic." La fel de frumoase - neverosimil de frumoase - sunt și versurile populare (hori, strigături, țipurituri, cântece de leagăn, jocuri de copii, amintiri, balade, orații și strigături la nuntă) reproduse în revistă. Un singur exemplu: "Mare-i noaptea și nu dorm,/ Ce se face bietu somn?/ Da' l-oi pune somn pe somn/ Și-ntr
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
greu, desigur, să creadă unul neavizat că între cei doi tineri îndrăgostiți, dormind împreună, nu se întâmpla nimic." La fel de frumoase - neverosimil de frumoase - sunt și versurile populare (hori, strigături, țipurituri, cântece de leagăn, jocuri de copii, amintiri, balade, orații și strigături la nuntă) reproduse în revistă. Un singur exemplu: "Mare-i noaptea și nu dorm,/ Ce se face bietu somn?/ Da' l-oi pune somn pe somn/ Și-ntr-o noapte tăt îl dorm,/ Da' l-oi pune tăt p-olaltă
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
de are./ O, da' n-ai avut lădoi feștit,/ Cu ziar te-o învălit!" Definițiile de o ironie caustică date modului de viață comunist ca și parodierea formulelor de proslăvire a comunismului ilustrează - încă o dată - rafinamentul creației populare românești. în strigături care nu durează decât câteva secunde sunt concentrate idei politice mai ofensive și mai subtile decât în romane de sute de pagini: "Bine-mi pare că nu-s scris/ în partidu comunist."; " Cine lucră politic/ Azi i domn, mâine-i
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
extreme geografice opuse, mai plauzibil ar fi Turnu Severin ("De la Turnu-n Dorohoi...; cântecul Epșoara din culegerea de Literatura populară și utilizat și într-un articol politic din " Timpul" este preluat din publicația teleormăneană "Toroipanul" și poate tot de aici strigătura "Gurele". În publicistica lui Eminescu se urmăresc referințele la Teleorman și teleormăneni, unii cunoscuți, alții obscuri. O mare parte a cărții este consacrată "prețuirii lui Eminescu în Teleorman" printr-o exegeză pe care autorul o vrea exhaustivă. Cuprinsul ne va
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
reprezintă ritual post-ceremonial prin care integrarea copilului este întărită în întreaga comunitate, capătă girul moral al acesteia și, în același timp, înseamnă și un sprijin material (bani și cadouri oferite) pentru creșterea nounăscutului. Exista, de asemenea, un bogat repertoriu de strigături rostite la ospățul de la cumătrie care au menirea să sporească veselia. Aceste versuri cuprind aluzii erotice, uneori obscene, la adresa moașei și, în special, a nașilor care în acest moment devin ținta glumelor picante. Exemplu: „Lelea albă ca omătul Se iubește
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
important din viața omului, cunoaște un ceremonial foarte complex și pitoresc. Spectacolul nunții se impune prin amploarea sa și implică toate domeniile creației populare: muzica populară, literatura pupulară (orații la despărțirea de casa părintească, la masă, la înhobotat, la deshobotat, strigăturile de nuntă). Obiceiurile de nuntă percep câteva momente foarte importante și anume de la alegerea pețitorului până la împacare și se disting trei etape: logodna, nunta, obiceiurile de după nuntă. Nunta presupune un proces de înstrăinare, de trecere dintr-o stare în alta
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe care îl așezau la iertăciune și unul la cununie la biserică). Încărcată în care, zestrea se îndrepta spre casa viitorilor socri, însoțită de strigăturile și chiuiturile femeilor: „Nici n-am tors, nici nam țesut, Dar carul mi l-am umplut De țoale și de lăicere Cum îi place soacrei mele.” Sau : „Ieși afară soacră mare Că-ți aduc cheptănătoare C-o mână te-a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
De țoale și de lăicere Cum îi place soacrei mele.” Sau : „Ieși afară soacră mare Că-ți aduc cheptănătoare C-o mână te-a cheptăna, Cu alta te-a scărmăna Și cu-n părișor de fag Poca, poca, peste cap.” Strigăturile erau variate, uneori atât de bogate în anumite expresii încât nu pot fi redate, dar constituiau sarea și piperul momentului respectiv. Gătitul miresei avea loc duminică dimineața, eveniment așteptat cu emoție de întreaga asistență. Mireasa împărțea batiste fetelor în semn
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
eveniment așteptat cu emoție de întreaga asistență. Mireasa împărțea batiste fetelor în semn de despărțire de viața de fată în casa părintească. Cu aceste batiste și cu ramuri de pom cu fruct dulce, fetele chiuiau voalul miresei, prilej pentru alte strigături: „U, iu, iu pe dealul gol Că mireasa n-are vol Ș-o să-i facă mirele Când o tunde cânile Și cânile e flocos Ș-o să ias-un vol frumos.” Nașa începe să-i așeze voalul pe cap, în timp ce fanfara cântă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
după slujba de la biserică (numai în câșlegi), unde se aduna tot satul: tineri, bătrâni, copii. Vestiții țigani lăutari făceau toată petrecerea: Lucan la vioară, Stoica la cobză și Țuca, o femeie înaltă și amuzantă la dobă. Jocul era însoțit de strigături zise de Ionel Iordache, Dumitru Roibu și Constantin Dumitru. La Paști și la Crăciun se făceau baluri unde cântau fanfarele: Slobozienii, Hârtopenii sau Radu Moisa. Oamenii știau să se distreze și erau alături și la muncă și la distracții. Tot
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lumina pădurii, cum curge lumina prin pădure, cum mai sare câte un iepure când șuieră trenul departe. La Copșa Mică, te gândești la crestele Înzăpezite ale Făgărașului care se văd În zilele senine de pe dealul Cheslerului spre Micăsasa, la locul strigăturii de unde l-a strigat Anica pe Toader care era tocmai În Sibiu, să vină acasă, să vină acasă că s-o prăpădit moșuso’, și el a auzit de acolo de departe și a venit, la gustul acru dulce al frăguței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ar fi împărtășit din fericirea zbuciumată a acelui cuplu - vechiul lui tovarăș de ispășire prin oficiile Școlii Speciale și Sabina cea recuperată și adusă pe calea cea bună după atâta jelanie și amărală, dar uite că motive de ceartă cu strigături și lătrături încă s-ar mai fi găsit, mă rog, Milică se îndurase în sfârșit să i-o arate. Ai fi mâncat-o de vie, Rafaele, gustai doar și te-mpărtășeai și te-ai fi vrut în pielea lui Milică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Manea avea chef să ciupă corzile viorii pe extrema stângă, dacă piticul Paraschiv se îndemna să bată la țambal în linia de mijloc sau dacă plăvanul ăla, Damaschin, trăgea de acordeon prin careu, se încingea un chef pe cinste, cu strigături. Câteodată însă, cântăreții erau obosiți, fiindcă erau și ei băieți tineri, iar duminică dimineața urma după sâmbătă noaptea, când se făceau praștie, pulbere, mangă sau pilaf pe la tot felul de nunți, botezuri, chermeze, onomastici și cârciumi. Atunci era jale. Jale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]