3,009 matches
-
maică ! Nevastă-mea stă să explodeze. O liniștesc cu greu. În sfârșit vine seara si ne așezăm la masă în curte, sub un cort. Cu excepția nașilor, ceilalți nuntași aveau tacâmuri din aluminiu care se îndoiau la fiecare îmbucătură. Ajungem la strigarea darului. Începe cu invitații socrului mare. Localnicii strigau cam așa: - O sută de mii pentru socrul mare și o mie pentru mireasă. Banii pentru socrul mare erau strânși într-o găleată, cei pentru mireasă într-o bască. Pasagerii autocarului, revoltați
O NUNTĂ LA ŢARĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376421_a_377750]
-
2015. Poezia mea e parfumată; Și la picioare-ți o aștern și o-nchin, Îți înflorește inima curată, Te spală de cerneală și venin. Din versurile mele înălțate Urci trepte și atingi cerul senin, Cuvintele urâte sunt spălate De o strigare îngerească și destin. E atât de dulce și de dornică chemarea Eu nu știu dacă știe ce îți scriu Pe loc încearcă să-ți aducă vindecarea Ți-atinge trupul și ți-l vindecă de viu. Citește mai mult Poezia mea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
Citește mai mult Poezia mea e parfumată;Și la picioare-ți o aștern și o-nchin,Îți înflorește inima curată,Te spală de cerneală și venin.Din versurile mele înălțateUrci trepte și atingi cerul senin,Cuvintele urâte sunt spălateDe o strigare îngerească și destin.E atât de dulce și de dornică chemareaEu nu știu dacă știe ce îți scriuPe loc încearcă să-ți aducă vindecareați-atinge trupul și ți-l vindecă de viu.... XXXIII. ...SUNT ÎNTREBĂRI..., de Elena Buldum , publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
din milă parcă, Doar umbra lui arcuitoare. Mă frânge geamătul durerii Și-adâncul cel săpat în mine Îl umplu azi, în pragul serii, Cu tot ce curge din suspine. M-aș împăca cu iarna ce mă-ngheată Și aș ascunde vaietul strigării De aș afla că pojghița-mi de gheață O va topi iar boarea primăverii. Dar știu că primăva nu mai vine Și-o iarnă glaciară prevestită Cioplește sloiul nemilos în mine Și-mi pregătește era infinită. (ianuarie, 2015) Referință Bibliografică
IARNĂ GLACIARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376660_a_377989]
-
Toate Articolele Autorului BOCET VESEL PE FOND DEPRESIV TRATAT DE SINGURĂTATE ÎI Odată, demult, am văzut o piesă de teatru „Bocet vesel pentru un fir de praf rătăcitor” de Suto Andras. Bocetul meu e vesel pe fond disperat. E o strigare-n pustiu, pentru toate firele de praf din sufletul meu, adunate-ntr-o viața. Mi-i prăfuit sufletul de-atâta ether, atârnă ceva mai mult decat 0,14 grame ori 14 carate, nici nu mai știu, mi-e sufletul obosit
TRATAT DE SINGURĂTATE, II (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375142_a_376471]
-
față. Se clatină subtil, forțându-și ieșirea. Povara iernilor arde în ...cenușa de lemn; închide rana legată în serie. Timpul e obligat să tragă spre (ne)sfârșit. Ispita cade secerată. Apelul la Urgențe întoarnă Răsăritul... Cel Mare Crai face prima strigare... Se face rupere în lanț... De-o parte și alta, câte o parcare... mare...mare... A doua strigare! Stânga sau... dreapta? Atac la persoană... durere în suflet... Nimic nu este en-gros! Totul, desfacere cu amănuntul! Cei mai buni, cei mai
PARCAREA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372616_a_373945]
-
serie. Timpul e obligat să tragă spre (ne)sfârșit. Ispita cade secerată. Apelul la Urgențe întoarnă Răsăritul... Cel Mare Crai face prima strigare... Se face rupere în lanț... De-o parte și alta, câte o parcare... mare...mare... A doua strigare! Stânga sau... dreapta? Atac la persoană... durere în suflet... Nimic nu este en-gros! Totul, desfacere cu amănuntul! Cei mai buni, cei mai răi, cu slavă, fără slavă, coate-goale sau cu sacul plin, fac cerere fără condiții. Cele două parcări sunt
PARCAREA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372616_a_373945]
-
păsăretu-n adăposturi și s-alunge animale din câmpiile prea goale... Iar acum, vântul stă în cumpătare... Simte peste tot rumoare. O ascultă, se oprește și, uimit, își uită zborul, lasă strada să se umple de potopul de cuvinte transformate în strigare. O strigare ce-i pornită dintr-un club, în plină noapte, unde moartea-ncurajată de făclii necunoscute, de miros de gaze rare - toluen, iperită ori fosgen, dar și altele, de gen - ce pătrund, pe aripi mute, în bieți oameni, tineret, de
URLĂ VÂNTU-N ROMÂNIA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373108_a_374437]
-
și s-alunge animale din câmpiile prea goale... Iar acum, vântul stă în cumpătare... Simte peste tot rumoare. O ascultă, se oprește și, uimit, își uită zborul, lasă strada să se umple de potopul de cuvinte transformate în strigare. O strigare ce-i pornită dintr-un club, în plină noapte, unde moartea-ncurajată de făclii necunoscute, de miros de gaze rare - toluen, iperită ori fosgen, dar și altele, de gen - ce pătrund, pe aripi mute, în bieți oameni, tineret, de astă dată
URLĂ VÂNTU-N ROMÂNIA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373108_a_374437]
-
și sunând din clopot a anunțat începerea școlii iar de la primărie mi s-a dat catalogul învățăceilor. Toți elevii erau prezenți. Aveam patru clase, în total 14 școlari. Școala era formată dintr-o încăpere, nu știam nicio vorbă ungurește. După strigarea catalogului, m-am adresat celor de clasa a IV, toți așezați pe clase în bănci, cei de-a patra în banca a patra. „Ei, am început eu, ia să vedem cum știți voi să citiți? așteptând să se ofere vreunul
DASCĂL PRINTRE UNGURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373121_a_374450]
-
și, în astfel de situați, învățătorul este îndreptățit să acorde „vacanță regională” elevilor, însă situația era oarecum mai dificilă întrucât zona nu era specifică acestor culturi. Am decis, de la mine putere, comunicându-le prin Emerich să fie anunțați elevii prin „strigare și clopot” când anume să revină la școală. Se înțelege că elevii au întâmpinat cu mare bucurie vestea iareu am început să umplu caietul cu cuvinte și expresii în limba maghiară. În orele de școală (8-12) ședeam în clasă și
DASCĂL PRINTRE UNGURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373121_a_374450]
-
2015 Toate Articolele Autorului Uneori viață este un murmur- Abia palpita, abia o percepi, abia o trăiești. Alteori e ca o muzică- O asculți uimit, o pătrunzi, o fredonezi cu interes. De cele mai multe ori e ca un scâncet, ca o strigare, ca un țipat înăbușit, ca o durere- Si suspini. Vine și timpul, mai rar, când viața e feerie, e spectacol, e lumină, e bucurie- Atunci vrei să o împărtășești cu toți. Apoi sosește momentul când viața se stinge, Când nu
UNEORI VIATA E de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373252_a_374581]
-
camarazilor se zăreau în penumbră contorsionate... se părea că, în cădere, ajunseseră într-o grotă. Mulțumi fulgerător Divinității că iată, aveau măcar aer... Șopti ușor, cu o voce care-i păru și ei străină: -Americanule, Doc, Flower-Power sunteți bine? Continuă strigarea catalogului, însoțind acțiunea cu mânuirea iepurașului. Cei strigați răspundeau monosilabic, semn că erau, slavă Domnului, toți în viață. Simți freamăt de trup aproape de ea și, la un moment dat, cineva o prinse de mână. -Miramoț, nu te speria, sunt eu
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
Autorului Poezia mea e parfumată; Și la picioare-ți o aștern și o-nchin, Îți înflorește inima curată, Te spală de cerneală și venin. Din versurile mele înălțate Urci trepte și atingi cerul senin, Cuvintele urâte sunt spălate De o strigare îngerească și destin. E atât de dulce și de dornică chemarea Eu nu știu dacă știe ce îți scriu Pe loc încearcă să-ți aducă vindecarea Ți-atinge trupul și ți-l vindecă de viu. Referință Bibliografică: Poezia e parfumată
POEZIA E PARFUMATĂ de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372251_a_373580]
-
cine să admire, de cine să râdă, pe cine să respecte. La Govie se formau gusturile după cele ale femeilor iscusite din sat. Acolo s-a format „mentalitatea” Goviei, greu de priceput astăzi. După ce se strigau odoarele-obiecte, se trecea la strigarea „odoarelor-vii”. Adică acei copii frumoși între doi și cinci ani. Pentru oamenii din satul meu și copiii erau „odoare”. Cele mai de preț. Se mândreau cu astfel de odoare atât cei tineri căsătoriți, autorii lor, cât și bunicii lor. Mai
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
în Parthenonul simțirii pana ta delicată fulguire de lebadă harpă se preumblă cu teamă în paloarea oglinzilor de lacrimi de crini asurziți de tăcere ca o balerină cu pleoape de smirnâ ca o libelulă vioară ce lăcrimează mistere cercuri de strigare din pseudo neantul trezirii pana mea de vultur aspră la citire ascuțită cu pietre de silex di.amantat dăltuiește semne incunabule pe luciul lacrimilor ființei noastre toamnă caldă cu tărie de în.cordată săgeată de gănd ațintit în sublim către
DIALOGURI HIERATICE XXII- MĂIASTRA CU PENE DE AUR de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374773_a_376102]
-
meșteșugire de litere sculptate în lacrimi de smirna scrijelind cu focul minții catapeteasma cea din urmă din a viețuirii lut clădita ce se deschide cu brațe de mama răstignita pe semn înlemnit în durerea neruptă ... † ... Așa.dar În ultima clipă strigarea de-a dreapta a furului blând milostivește Adâncul să-i facă intrarea în noimele milei de sine din Noi cei ce ne.murire ne cerem mereu moștenire de fii legiuiți care vor ne.sfârșitul nimic mai puțin ! Mirarea această de fiece
POEM HIERATIC XLIV-POARTA CUVINTELOR VII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371757_a_373086]
-
nectarul poeziei și relația cu Dumnezeu. Preocupat de existențial/existență, fericit se bucură de fiecare clipă pe care timpul o așterne cu lumină în calea sa. În dialogul pe care autorul îl are cu Dumnezeu, răzbate o sinceră și curată strigare: ,,Clipe dragi adu-mi Doamne.../ Clipe dragi ce vei arde/ Pe-al iubirii blestem/ Sunt tăciuni ce-or rămâne,/când la mine te chem”. Tema dragostei, dar și nostalgia, inundă paginile, într-o suferință tăcută. (Dialog). Poetul se’nalță cu
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
și iezii și zeii și huhurezii pe stânca Egeii. Blesteme ca valurile nalte, prea multe, Verzi de-nciudare în spumă, insulte, Nu mă pricep, frate crunt, sarazine, Taie briceagul gâtlejuri-tulpine, Steagul se-ntinde din soare în soare, O fi coșmarul, finala strigare, Semilunatic suie profetul, Este trimisul, este procletul, Pune pe masă știre cu știre, Nu e limaxul lipitorire, Coline ca sânii zeiței materne, Poeții se-aruncă în gurile Senei. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Ultimele știri / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ULTIMELE ŞTIRI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362232_a_363561]
-
în minte și-n inimă un gol?... Și să nu pot de somnul pământului s-adorm?" (O, stingă-se a vieții...) În călătoria "rivalității demiurgice" scopul nu mai e inițierea, dezlegarea tainelor (Ca în Povestea magului călător în stele), ci strigarea adevărului: "Atunci negrește soare... Atunci să tremuri cer... Atuncea saluta-voi eternul adevăr... Și liber, mare, mândru prin condamnarea lui, A cerurilor scară în zbor am să o sui... Să strig cu răzbunarea pe buze-n lumi deșarte: Te blestem
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
zicem!!!). Aceste zvonuri au dublul rol de a oferi o imagine fabuloasă despre eveniment, dar și, așa cum spuneam, de a-l obliga pe participant să pregătească o sumă mai mare ca dar. În medul social urbanizat sau ușor urbanizat, obiceiul strigării darului a dispărut. Se pune doar, la dispoziția participantului, un plic și cu o cutie special construită în care, la plecare, se depune plicul. Operațiunea seamănă foarte mult cu votul din politică, astfel încât participanții la eveniment își adresează întrebări reciproce
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cu însemnele Franței (notează în 1247 burghezul din Paris care ne-a lăsat un jurnal) monedele de aur cu miel au fost reevaluate la 12 souzi parizieni care mai înainte valorau 10 sous. Este adevărat că după ce s-a făcut strigarea (înștiințarea publică) nu s-a mai găsit nici pâine, nici vin, nici alte lucruri necesare cu noua monedă franceză. Zarafii nu mai vroiau să mai schimbe nici dinari, nici oboli. Și oamenii sărmani nu mai aveau decât acea monedă care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
compozite de moși, babe, urâți etc. Măștile din sărbătorile calendaristice de primăvară trimit la figuri mitice ale fecundității - Sântoaderii sunt o ipostază a Centaurilor și a altor divinități semiumane, semicabaline din spațiul indo-european (G. Dumézil, 1929; M. Eliade, 1971); g) strigarea peste sat: ceata de juni (ca Întrupare, În plan mitic, a puterilor regeneratoare ale naturii și, În plan social, a sistemului de norme și valori comune - O. Buhociu, 1979; P. Caraman, 1997; M. Coman, 1980; T. Herseni, 1977) reamintea comunității
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Și ce zi înfricoșată [cînd] au fost luând Bizanțul! Peste crucile-nclinate suna jalnic glasul cobii Și pe uliți grămădite stăteau roabele și robii. Stăteau legați împreună, ici ostași legați de clerici, Țipetele de muiere răsunat-au din biserici Cu strigări de bucurie... oardele cele barbare Înadins făcură nunta lor păgână în altare; Urlete de biruință mestecate cu lung vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecau în aer. Numai turnurile nalte ș-ale zidurilor creste Stăteau marturele mute peste spaimele aceste
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
înfricoșată când au fost luând Bizanțul! Când pe crucile-nclinate suna jalnic glasul cobii Și pe uliți în grămadă plângeau roabele și robii, Când din Aghia Sofia n-auzeai cântări de clerici: Țipetele de muiere răsunau doar din biserici Prin strigări de bucurie... Oardele cele barbare Înadins făcuse nunta lor păgână în altare; Urlete de biruințe mestecate cu lung vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecau prin aer Numai turnurile-nalte ș-ale zidurilor creste Stăteau marturele mute peste sîngiurile-aceste; Clocotea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]