3,280 matches
-
în țărână: "Foc!" Nenea Matei, 21 de gloanțe pentru o singură viață. Sunt vinovat, părinte! Acolo, gratiile erau pentru îngeri, nenea se simțea liber ca liliacul sub grindă, eu l-am îndemnat să rupem gratiile; lumina, ca o mlaștină, a stropit zidul închisorii. L-am convins să-și construiască altă colivie. Sunt vinovat, părinte. El, sărmanul, avea nevoie de alt cer. (Doamne, măcar acest șotron plin de plumb ia-l de la mine!) Prea multe, părinte! Îmi ajungea un singur mormânt, pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
brațului spre cercetare privirilor celorlalți. Lia pierdea Întotdeauna, ocupa ultimul loc ca fiind cea mai bronzată. Urmam eu care aduc destul de bine cu o coală de hîrtie, apoi Eva, Baum cea mică, situa tă doar pe locul doi fiindcă era stropită cu pistrui, iar cam pioană ieșea Erica, cea mai luminoasă dintre epidermele noastre greu Încercate de soarele verii. Ne jucam și „de-a irisul albastru“, după cum aș putea numi astăzi distracția, ne luam adică de bărbie cu vorba: „Ia să
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
nenumită, ca și în cazul lui Marcu și Matei, intră în casa fariseului Simon cu un vas de alabastru în mână. Ea se așază timidă, cu vădită jenă și sinceră umilință, „la picioarele” Domnului, „în spate” și începe să-I stropească picioarele cu lacrimi. Verbul grecesc înseamnă exact „a uda”, chiar „a ploua”, în nici un caz „a spăla”, cum s-a încetățenit printr-o Vulgată pioasă. Femeia își deschide rezervorul sufletului, din care țâșnește „ploaia” căinței, stropind picioarele Mântuitorului. Apoi Le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și începe să-I stropească picioarele cu lacrimi. Verbul grecesc înseamnă exact „a uda”, chiar „a ploua”, în nici un caz „a spăla”, cum s-a încetățenit printr-o Vulgată pioasă. Femeia își deschide rezervorul sufletului, din care țâșnește „ploaia” căinței, stropind picioarele Mântuitorului. Apoi Le miruiește în semn de prețuire. Lacrimi și mir: două simboluri extraordinare, pe care tradiția patristică le va specula îndelung. Ar mai trebui remarcată și utilizarea verbului haptein de către fariseu, același verb pe care Isus îl folosește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
se adunase oleacă de apă pe drum, iar noi ne jucam în lutul roșcat, închipuind fiecare ba case, ba castele, ba oameni, ba animale, ne-am luat la harță ca de obicei nu ne băteam, doar ne împingeam și ne stropeam cu apă (care acum nu mai era așa curată), dar mi-a dat râsu-n plâns când văru-meu a călcat peste animalele mele (îmi închipuiam că erau o turmă de cămile) și le-a făcut una cu pământul. Am vrut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
din praștie. Vânătorul a pornit din nou să Împroaște omătul din jurul nostru cu gloanțele mitralierei... Un „ah!” pornit din străfundurile ființei lui Toader m-a făcut să tresar și să-mi Întorc privirea către el... Zăpada din jurul piciorului drept era stropită cu sânge, iar el strângea pulpa cu amândouă mâinile... ― Aracan de mine! - s-a văitat soția lui Petrică. ― M-am târât până la Toader, l-am apucat cu amândouă mâinile de centură și l-am tras cu mare greu În făgașul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pietrele sub talpa casei, fără șagă. Și s-a cuibărit în cotruța lui de lângă horn, bucuros că a potrivit un răspuns acceptabil la întrebarea credincioasei sale neveste. Apăi abia a trecut Boboteaza și știi că de multe ori când popa stropea cu busuiocu', pe pământ ajungeau boabe de gheață... acelea geruri, măi Manole! Așa-i, așa-i, a pus capăt discuției acesta și a simulat somnul. Bătut de gânduri, a ascultat în liniște suflarea și apoi, de la o vreme, sforăitul femeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
lăsați ademeniți de vorbele deșarte ale vrăjmașilor credinței noastre, că cine încearcă să se împotrivească învățăturii celei adevărate va fi spulberat de pe fața pământului și nici milă nu va afla la judecata cea dreaptă. Dumnezeu e pretutindeni! Chiraleisa!! Și a stropit cu busuiocul... Pe pământ căzură bobițe de gheață. Chiraleisa!! A răsunat răspunsul din una sută de piepturi. La plecare, câteva bătrânele se jurau pe toți sfinții că l-au zărit pe Sfântul Duh cum a apărut din altar, a fâlfâit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de luminoase. E grunțuloasă și senină. Primele umbre ale primei luni sunt reci și ultimele calde. Umbrele celei de-a doua sunt întâi aspre, și se termină dulci, ca nucile de cocos. Luna cade de pe cer, stelele zboară, bruma dansează stropită de soare. Intră în cerc unii cu alții, se prind de mijloc și se învârt în timp ce figurile lor se desprind de ei, fiind privite de lumină pe un ecran mare, pe care s-au așternut fulgii, dulcii fulgi de nea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
îi intrase în oase. Hainele îi lăsau puțin să i se vadă și silueta. Nici nu se învrednici cu o privire ceea ce lăsa înapoi. La ce bun s-o fi făcut? Pe stradă încă picura. Mașinile care circulau cu viteză stropeau nepăsătoare, trecând prin bălți. Unii oameni aveau să te lovească, nesimțiți, și, aveau să treacă mai departe, înjurând. Îndrăgostiți, inși uniți de fapt de viață, aveau să-și zâmbească nefolositor, deznădăjduit. Tineri în gașcă aveau să facă panaramă, mânați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
plecăciune. Iată cum trece timpul neobservat. Puse tava pe noptieră, mă prinse de mână și mi-o sărută. Atunci îi sării de gât și începui să plâng. Îmi șterse lacrimile una câte una și puse o sărutare pe fiecare loc stropit de suferință. Pauzei de după aceasta îi urmă un sărut pe care i-l dădui. Și buzele noastre calde se desfăcură doritoare, limbile se mângâiară suav și pasional. Și apoi trupurile noastre, ce simțiră dorința în cele mai fine fibre, dansară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
mulți la venitul statului, contribuind la creșterea nivelului consumului. — Dar și muncesc din greu. Îmi spunea o prietenă, intervine Leontina, contabila de la bancă, ce condiții de muncă sunt acolo; să stai o zi întreagă aplecat să plantezi căpșunile, să le stropești cu diferite soluții, să le uzi și când se coc să le culegi, să le sortezi, în căldura care la ei este mai mare decât la noi și să mănânci mai mult preparate din pește. —La ei nu se consumă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
cu un copil, că nu e nimic periculos, va simți doar puțin rece, să se lase deci, să nu se mai apere, iar ea chicotește, deja înfrântă "nu, nu, nu-mi place; vă rog, nu-mi faceți asta" o va stropi între picioare, ea va țipa subțire, și în marele suspans pe care îl subliniază, din nou, imobilitatea camerei, timpul îngheață. Totul devine așteptare. Pe luciul alb dintre coapse, picăturile de apă își încep lucrarea, o pată închisă se ivește, textura
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mă cheamă și să nu mă mai faci mititel că-ți zdrobesc amândouă capetele. În loc de răspuns, Dardailă l-a scuipat cu otravă. Stup a căzut la pământ, dar în momentul următor s-a ridicat cu ajutorul lui Căiță care l-a stropit cu lapte de măgăriță aflată la prima naștere. -Bine, urma alege, a zis Stup respectând cuvântul lui Căiță. După care a întors spatele, iar cu picioarele scormonea pământul aruncând în șarpe. În mișcările lui era dublat de loviturile lui Trotinel
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
după felul și intensitatea păcatului fiecăruia. Aducerea unor atari sacrificii, înseamnă că ei își recunosc păcatul. Prin punerea mâinilor de către preoți, păcatul trecea victimei, care prin înjunghiere, suferea pedeapsa meritată de cel păcătos. Cel ce ducea animalul spre sacrificiu era stropit apoi cu sângele victimei, ceia ce însemna apropierea sufletului păcătos de sfera harului lui Dumnezeu, Care, cu îndurarea Sa, iartă păcatul și sfințește pe cel păcătos. Ca să dea posibilitate ispășirii de păcate și omului, cu desăvârșire sărac, căruia punga nu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cer, pe // când celalalt condus de zeul Mercur se pogoară la Pluton, care-i cere socoteală de faptele sale. În timpul lui Cesar nemurirea sufletului era pusă la îndoială. Ceremonii la moarte. După ce mai întâi se spăla corpul mortului și se stropea cu parfumuri prețioase se așeza pe o clădărie (rug), tăindu-i-se un deget care trebuia îngropat separat. I se deschideau ochii, ca și cum pentru a-i arăta cerul; i se punea un ban în gură și apoi, dând foc clădăriei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și se Îndreptă Încet spre portiță. Eu Îl văzusem Îmbrăcându-se cu o oră Înainte, acasă, cu o minuțiozitate profesională: — O să mă Întorc târziu, Íñigo. Nu sta treaz să mă aștepți. Mâncaserăm la cină o supă cu miez de pâine, stropită cu o juma de vin, și câte două ochiuri la tigaie; apoi, după ce se spălase pe față și pe mâini Într-un lighean În timp ce eu Îi peticeam niște pantaloni vechi, din aceia până la genunchi, la lumina unei lumânări de seu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Pentru mine, fata bălaie din caretă era numai o viziune cerească, miraculoasă, tot atât de departe de biata-mi condiție mortală pe cât puteau fi soarele sau cea mai frumoasă stea de colțul acela al străzii Toledo, unde roțile vehiculului și copitele catârcelor stropeau cu noroi, arogante, pe oricine le ieșea În cale. Dar În dimineața aceea ceva le-a tulburat rutina. În loc să treacă pe dinaintea tavernei, ca de obicei, continuându-și drumul În sus pe stradă și oferindu-mi fugara viziune a blondei călătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Împlinit. Álvaro de la Marca lua o gustare așezat la masa acoperită cu catifea verde. Era către amiază, se găseau În aceeași Încăpere unde Îl primise În toiul nopții pe Diego Alatriste, și aristocratul mânca pofticios bucăți de plăcintă de pui stropită cu o juma de litru de vin În cană de argint: succesul lui diplomatic și social din ziua aceea Îi stârnise apetitul. Îl invitase pe Alatriste să i se alăture la masă, dar căpitanul refuzase politicos. Rămăsese În picoare, sprijinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
agață de tine, îți cer bani, insistă, devin agresivi, te înjură, te scuipa, isi sfâșie cămașă, își ridică fustele, iti fură portofelul. Fac focul în fața la Nôtre-Dame și pun pirostriile pe Champs-Elysées. Iar dacă încearcă să intervină vreun polițist, este stropit cu un jet de lapte țâșnit din tata de piranda” „Se încheie, așadar, o țigănie care s-a întins pe două luni, stricând vară națiunii române. Sigur că vor începe alte și alte țiganii, dar e greu de crezut că
Grigore Cartianu și Adevărul, sancționați pentru discriminare () [Corola-journal/Journalistic/80473_a_81798]
-
de lemn. În bol se pune apă, pentru a menține crenguța de busuioc proaspătă. O dată pe zi, un membru al familiei, de obicei mama, ia crucea de lemn, pe care a înmuiat-o în apă și o folosește pentru a stropi în fiecare cameră a casei. Acest ritual este considerat a ține spiritele, sau Killantzaroi, departe de casă. Există o serie de convingeri legate de Killantzaroi, care sunt o specie de spiriduși sau spirite care apar numai în perioada dintre Crăciun
Cele mai frumoase tradiţii de Crăciun din Europa () [Corola-journal/Journalistic/80521_a_81846]
-
imprevizibilă, cum că „noaptea este mai multă liniște. Orașul doarme“. Un alt cavaler al nopții, Oleg Garaz, înțelege a dezvolta o explicație multicoloră ca o coadă de păun: „Ziua este de plastic, pe cînd noaptea este de catifea neagră, fosforescentă, stropită cu pete de «sînge» liliachiu diseminate aleatoriu pe tot întinsul cîmpului unduitor, ca de apă întunecată, al unui întuneric insondabil de adînc“. Și după ce aproximează mediul sonor al nopții, umplut de „o simultaneitate de «posturi» de radio eterale“, prin referințe
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
Artistul pare că are pe dracul în el... Unu, pozat așa, de nerecunoscut, exclamă, ca tot românu': " Domnule, m-o fi deocheat, mă duc la popă să-mi zică ceva, să-mi facă un parastas, să mă calce, să mă stropească cu ceva, a intrat dracu-n mine, nu-i de glumă, iar pe artistul ăla de l-oi mai vedea, mă-nchin, uite-așa, și scuip și de trei ori în cele trei vânturi, că al patrulea nu știi de unde
Portrete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7387_a_8712]
-
oprească mașină datorită unei congestii de trafic. Deodată, cineva îi bate în geam: -Ce s-a întâmplat? -Teroriștii i-au răpit pe cei 322 de hoți din Parlament și cer 10 milioane de dolari răscumpărare. Altfel amenință că îi vor stropi cu benzină și le vor da foc. Acum mergem din mașină în mașină și facem o cheta. -Bine - zice omul din mașină - Si cat da fiecare? -Cam 5 litri. Citește și:
BANCUL ZILEI: Cum ar putea să îi facă Băsescu şi Boc fericiţi pe români () [Corola-journal/Journalistic/68684_a_70009]
-
Tovarăș, și care se încheiau de fiecare dată cu jocul perinița. Pentru cei mai moderni dintre români mai exista și varianta petrecerilor la domiciliu care se lăsau cu bancuri despre regimul comunist, la care mesenii se tratau cu bunătăți tradiționale, stropite cu vin spumos "Roua" și la final se îndulceau cu checuri dulci și câte o țigară Kent. Muzica, obținută "pe sub mână" nu se auzea din boxe sofisticate ci din...magnetofoane. Obiceiul petrecerilor de Revelion a început din perioada interbelică, fiind
Cum petreceau românii Revelionul pe vremea lui Ceauşescu () [Corola-journal/Journalistic/67604_a_68929]