744 matches
-
raportului dintre parte și întreg (vezi III, 4), ori pentru ontologia critică (Nicolai Hartmann), dar și pentru intuiționism (Bergson), pentru psihologia structuralistă promovată de Christian von Ehrenfels (vezi III, 1B) sau pentru ceea ce s-a mai numit geștaltism, și pentru structuralismul lui Lévi-Strauss (în privința celui din urmă cf. Hans-Ulrich Lessing, Zu Ilse N. Bulholfs Dilthey-Einführung în Dilthey-Jahrbuch für Philosophie und Geschichte der Geisteswissenschaften, extras din vol. 4/1986-1987, Göttingen, Vandenhoeck & Ruprecht). 97 W. Dilthey, Einleitung..., p. 51. 98 Ibid., p. 53
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pare la o primă vedere. Istoricul nostru își prezintă "structural", schematic, destul de coerent argumentele, în ciuda tablourilor sale clar- obscure. Prezentarea problemelor care i-au reținut atenția este învăluită de un discurs original în care regăsim elemente de psihanaliză și de structuralism straussian sau poate "escatologic"19, cum l-a caracterizat rafinatul critic cultural și istoric american Hayden White, elemente de deconstrucționism dumézilian, date și constatări istorice, probleme și problematizări filosofico-morale, referințe la alte teme și subiecte puse pe hârtie de autori
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
deopotrivă pozitivă și negativă. Depinde în ce fel de funcționalități este re- și configurată de către factorul uman. Addenda Emplotment-ul lui Hayden White Criticul și istoricul american Hayden White are la rândul lui un emplotment, adică o intrigă (față de Foucault, față de structuralism, față de realismul occidental) și o stilistică (pattern-uri inconfundabile de exprimare, expresii dominante ale eclecticelor sale analize istoriografice, literare și filosofice, publicate în eseuri academice). Am fost surprins să întâlnesc la un gânditor deconstrucționist din generația lui Foucault aspirația pentru
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politic modern, mortificat de propria sa criză a reprezentării în ambele ei funcționalități sociale (cunoașterea și exercitarea puterii), menține un monopol nedemocratic asupra discursurilor istorice și umaniste. Intriga lui Hayden White față de Foucault se înscrie în critica istoricului american la adresa structuralismului european și în schițarea unei "tipologii" a Structuralistului, în ciuda faptului că fenomenul cultural cu pricina a respins prin eclectismul său orice tentative de clasificare și tipologizare. White a vrut cu orice preț o tipologie a structuraliștilor pentru a defini multe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
his day. He is a tactician rather than a strategist, an artisan rather than an engeneer, claiming no knowledge concerning the way things really work superior to that of the most humble member of society which he is studying"244. Structuralismul intrigant al lui White despre structuraliștii europeni e o imagine cu sens negativ. Cum bine știm, hermeneuții pot construi imagini cu sens pozitiv sau negativ. În viziunea istoricului american, "vârfurile de lance" ale acestui fenomen intelectual sunt R. Jakobson, Claude
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Meridiane, București, 1999, p. 371. 229 Idem, Foucault..., p. 46. 230 M. Foucault, Cuvintele..., pp. 262-263. 231 Ibidem, p. 428. 232 H. White, The Content..., p. 173. 233 H. White, Tropics..., p. 234. 234 Ibidem, p. 262. 235 H. White, Structuralism and Popular Culture, Journal of Popular Culture, 7:4, 1974, p. 762. 236 H. White, Tropics..., p. 235. 237 Ibidem, p. 234. 238 Ibidem, p. 236. 239 H. White, The Content..., p. 104. 240 M. Foucault, Arheologia..., pp. 19-21. 241
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Culture, Journal of Popular Culture, 7:4, 1974, p. 762. 236 H. White, Tropics..., p. 235. 237 Ibidem, p. 234. 238 Ibidem, p. 236. 239 H. White, The Content..., p. 104. 240 M. Foucault, Arheologia..., pp. 19-21. 241 H. White, Structuralism..., p. 762. 242 Ibidem, p. 760. 243 Ibidem, p. 762. 244 Ibidem, p. 762. 245 E. Domanska, Encounters: Philosophy of History after Postmodernism, University of Virginia Press, Charlottesville & Londra, 1998, p. 34. 246 H. White, Structuralism..., p. 766. 247 H.
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
19-21. 241 H. White, Structuralism..., p. 762. 242 Ibidem, p. 760. 243 Ibidem, p. 762. 244 Ibidem, p. 762. 245 E. Domanska, Encounters: Philosophy of History after Postmodernism, University of Virginia Press, Charlottesville & Londra, 1998, p. 34. 246 H. White, Structuralism..., p. 766. 247 H. White, The Content..., p. 190. 248 Ibidem, p. 190. 249 E. Domanska, op. cit., p. 15. 250 L. Febvre, Europe: Bruler ou marquer l'etape, Synthese, II, nr. 4, 1948, p. 23. ----------------------------------------------------------------------- LUCIAN-MIRCEA POPESCU Foucault, cunoașterea și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Blaga, presupune ca fiecare lucru să tindă către partea sa de increat; 13. Creatorul de mituri poetul este creatorul de mituri, de imagini trans-semnificative; 14. Dorința de pierdere în anonimat, regresiunea spre originar, transcendentul, apocalipticul, gustul stihialului, vizionarismul poetic opus structuralismului; 15. Aspirații supra-individuale ale eului: dionisiacul (în Poemele luminii), panismul (în Pașii profetului), exhatologia expresionistă (În marea trecere); 16. Cosmicismul intact (natura, oamenii, elementele, divinitatea); 17. Elanuri titanice, în stare să cucerească cerul, pământul, să stăpânească timpul și spațiul, existența
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să măiastra O sută de ani de singurătate. Românul nou abordează diferit problemă creației literare, sub forma paradigmei metaliterare. În această maturitate romanesca găsim o universalizare a tematicii latino-americane, grație folosirii ideilor preluate din metadiscursurile moderne, cum sunt psihoanaliza, existențialismul, structuralismul lingvistic și antropologic; unele române explorează exuberanta baroca a vocabularului cult și a sintaxei lui Góngora; în noul român, scriitorii formează un adevărat triptic, în care cititorul participa la procesul de creare, recreare și descifrare a textului; exemplul tipic al
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
școli lingvistice, care, în cercetările lor, 61 Idem, op.citată, p.32. 62 Ibidem, op.citată, p.178. 41 acordă locul principal analizei limbii sub aspectul structurii ei. Datorită acestui fapt, ele poartă numele de școli structuraliste. Prima manifestare a structuralismului s-a produs odată cu crearea „Cercului lingvistic de la Praga”, în 1926. Aici s-au reunit o serie de lingviști, care militau pentru cercetarea funcțională și structurală a limbii printre care îi amintim pe V.Mathesius, B.Havranek sau R.Jakobson
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
fi cercetate decât descriptiv și în strânsă legătură cu cultura. Inițiatorul acestei direcții a fost antropologul și arheologul Franz Boas, care a publicat valoroase lucrări de lingvistica ale căror principii au stat la baza „Școlii descriptive”, varianta 42 americană a structuralismului, școală ai cărei reprezentanți de frunte au fost Leonard Bloomfield și Edward Sapir 63. În prezent, lingvistica descriptiva este reprezentata de două școli mai importante care au în comun direcția de cercetare, procedeele de analiză însă diferind de la un cercetător
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
școli lingvistice, care, în cercetările lor, 61 Idem, op.citată, p.32. 62 Ibidem, op.citată, p.178. 41 acordă locul principal analizei limbii sub aspectul structurii ei. Datorită acestui fapt, ele poartă numele de școli structuraliste. Prima manifestare a structuralismului s-a produs odată cu crearea „Cercului lingvistic de la Praga”, în 1926. Aici s-au reunit o serie de lingviști, care militau pentru cercetarea funcțională și structurală a limbii printre care îi amintim pe V.Mathesius, B.Havranek sau R.Jakobson
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
fi cercetate decât descriptiv și în strânsă legătură cu cultura. Inițiatorul acestei direcții a fost antropologul și arheologul Franz Boas, care a publicat valoroase lucrări de lingvistica ale căror principii au stat la baza „Școlii descriptive”, varianta 42 americană a structuralismului, școală ai cărei reprezentanți de frunte au fost Leonard Bloomfield și Edward Sapir 63. În prezent, lingvistica descriptiva este reprezentata de două școli mai importante care au în comun direcția de cercetare, procedeele de analiză însă diferind de la un cercetător
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
de psihometria testelor, de behaviorism, pavlovism, organicism, psihiatrie etc. Se cuvine să adăugăm că în lipsa indispensabilei baze biogenetice, care ar trebui să înlocuiască vechile speculații metafizice problema etică este fals pusă și în speculațiile pseudo-filosofice ale epocii noastre (existențialismul, fenomenologia, structuralismul etc.) Iată de ce, pentru a umple lacuna imensă a științelor despre viață, istoria gîndirii moderne a schițat o revenire la o aprofundare indispensabilă. Preocupată de stăvilirea maladiilor psihice (bolile spiritului, conform prudentei sintagme lingvistice), psihologia profunzimilor încearcă să sondeze abisurile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
XIX-lea). Opera lui Thorstein Veblen este un bun exemplu de critică instituțională la adresa teoriei economice dominante. Instituționaliștii consideră că se poate obține mai mult prin creșterea concreteței teoriilor, cerînd atenție analizei structurilor de detaliu ale firmelor sau ramurilor economice (structuralism). Instituțiile și constrîngerile lor sunt mai importante decît demersurile individuale. Există, desigur, și alte teorii economice importante actualmente cum ar fi cea libertariană, sau școala alegerilor publice din Virginia, sau școala austriacă, sau neoricardienii, neo-keynesismul, neomarxismul ș.a. Dominantă pare să
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
socială, afirmînd că e bun tot ceea ce contribuie la asigurarea reproducției sociale, singurul garant al echilibrului psihologic al indivizilor. Ordinea previne riscul de anomie, după cum ierarhia este o garanție împotriva riscurilor. De aici dimensiunea clar conservatoare a funcționalismului. În schimb, structuralismul lui Lévi-Strauss pare a privilegia valori precum diferențierea și afirmarea identităților specifice. Important ar fi ca societățile și indivizii să-și pună identitatea lor singulară la egală distanță de confuzia cu ceilalți, ca și de înstrăinarea absolută care ar interzice
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
dacă arhetipurile sunt spirit și în același timp instincte, atunci natura conține spirit și nu este opusă în întregime culturii. Jung subliniază continuitatea dintre natură și cultură.151" (s. a.) Una dintre definițiile cele mai sintetice și cu accente ironice la adresa structuralismului o oferă, probabil, deja amintitul Gilbert Durand: "Trebuie poate mai întâi să definim ce este un arhetip, obiect de resentimente la structuraliștii noștri fonetizanți. El este tocmai o forță fizică, o sursă majoră a simbolului, căruia îi putem asigura pregnanța
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ignorate de AS. Cine o fi acel Arthur Cravan pe care Luca Pițu îl "ameliorează în zicere"? Numele lui nu-i spunea nimic nici în 1975 (momentul redactării notei de jurnal, când terminase facultatea de doi ani și practicam un structuralism radical) și nici în 1993 (când, în luna mai, a cumpărat cartea mai mult ca urmare a zgomotelor produse în "lumea academică" locală, aflată încă sub șocul provocat de aruncarea celebrei scrumiere). N-o să mă apuc să rezum povestea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Dicționarului enciclopedic al științelor limbajului (O. Ducrot și T. Todorov). Un alt reper temporal: în 1976, revista Poétique consacră un număr special (27) Inter textualitatés semn al depășirii etapei de "pribegie noțională" la care o condamnase nerecunoașterea academică inițială. Dacă structuralismul izolase puțin textul de context, încurajând demersul introspectiv care să scoată la lumină modele ascunse în structura de adâncime, semioticieni precum Roland Barthes au cultivat deschiderea textului către "lumea" livrescă, într-o socializare reciproc constructivă. Textul este privit ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
făcut carieră un demers critic centrat pe sintaxa textului literar, pe măsură ce semantica a câștigat teren, intertextualitatea avansează o abordare prielnică deschiderii textului, dacă nu către lume, cel puțin spre alte cărți, spre bibliotecă. Prin intertextualitate, s-a realizat trecerea de la structuralism la ceea ce s-a numit post-structuralism (Compagnon: 1998, 128). Sunt luminate diferențe de nuanță între dialogism și intertextualitate. La Bahtin, noțiunea care desemnează simfonia vocilor din text avea o deschidere superioară către lume, înspre "textul" social. Discursul critic al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
aceeași universitate: "definiția intertextualității [vezi supra, prima pagină a prezentului capitol, despre text ca absobție și transformare] în care se citește de 5 ori cuvântul " text " tinde să îndepărteze noțiunea de " subiect ", prezent la Bahtin, pentru a-i substitui un structuralism afirmat" (Gignoux: 2005, 14). Întorcându-ne la A. Compagnon, acesta precizează faptul că, la G. Genette, citatul, plagiatul și aluzia sunt formele ordinare (plagiatul, în dublu sens "ordinar", am zice) ale intertextualității; dacă nu este luată cu tot cu productivitatea pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
omului modern? Cît de critică este sociologia care vorbește de cîmp economic? Limbajul nu justifică, prin el însuși, credința modernă în existența unei "realități economice"? Acest tip de sociologie nu consolidează, oare, poziția principalei forme de aservire modernă? Ridicîndu-se împotriva structuralismului, Bourdieu afirmă că agenții nu sunt doar simple suporturi pentru structurile sociale, sunt activi. El refuză, în schimb, să facă din ei niște subiecți, explicînd că, dacă sunt în măsură să acționeze, sunt în aceeași măsură acționați (de structurile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
o lucrare semnată de către Rudolf Pannwitz, Die Krisis der europäischen Kultur, și face trimitere la "nihilismul și colapsul valorilor în cultura europeană", care, în concepția autorului, ar fi provocate de vechiul istorism, de impresionism și nu în ultimul rând de structuralism. De asemenea, Pannwitz utilizează și sintagma "om postmodern", care încarnează o serie de trăsături desprinse din concepția filosofică a lui Nietzsche. O altă utilizare timpurie a conceptului îi este atribuită lui D. C. Somervell, într-un comentariu al primelor șase
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mișcare în filosofia, teoria literară și în științele sociale ale sfârșitului de secol XX, și este în mod particular legat de lucrările lui Jacques Derrida și ale adepților săi. În general, poststructuralismul se referă la o serie de reacții împotriva structuralismului, care se originează în concepțiile dezvoltate de Ferdinand de Saussure în domeniul lingvisticii și semioticii. În jurul anilor 1950, structuralismul începe să se dezvolte în teoria literară (Barthes), psihoanaliză (Lacan) și antropologie (Lévi-Strauss). Așa cum sublinia Arne Grøn48, structuralismul nu desemnează un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]