1,054 matches
-
loc o și mai evidentă uniformizare a limbajului/discursului. Poți fi o brută și în același timp un mare scriitor sau artist. Dar limbajul sărăcit, stereotipia, este sfârșitul lamentabil al oricărui demers creator. Se dovedește că atât academicianul, cât și strungarul devin sclavi deopotrivă în fața partidului. Tânărul scriitor „își închipuie [...] că poate să tipărească volume degajate de imperativele de partid, plătind în schimb această falsă libertate cu articole de gazetă unde dă Cezarului ce este al Cezarului. Scriitorul există prin cuvânt
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai mică atingeri a dălții. Norocul meu a fost că unul dintre colegii din atelierul de strungărie, ce era mult mai în vârstă, nea Mitică pe numele său Dumitru Bistriceanu, cu o experiență de peste treizeci de ani de activitate ca strungar în firmă a avut bunătatea și a dorit să-mi deslușească această taină a modelării lemnului prin strunjire, ajutându-mă să mă perfecționez zilnic. Lucrând în permanență diferite repere am început să-mi formez mâna, ajungând astfel într-un timp
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Începutul secolului XX : „Cu excepția unui mic număr de notabili (bancheri și comercianți bogați) asimilați, și În afară de o burghezie puțin numeroasă (negustori) mai mult sau mai puțin asimilată, majoritatea evreilor trăiau din munca manuală [...]. Ei erau croitori, cizmari, tinichigii, tâmplari, tapițeri, strungari, zidari, birjari, fierari, hamali, vidanjori etc., constituind o clasă de meseriași și proletari, având caracteristicile unei populații subdezvoltate” <endnote id="(125, p. 167)"/>. În 1891, socialistul dr. Ștefan Stâncă ajungea la aceeași concluzie. El făcea un apel către tinerii evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1 vulcanizator, 1 electrician, ceea ce înseamnă că, paleta
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Mustață Pavăl, Gheorghe Th. Rusu, Ion D. Codreanu, Ion Gavril Condurachi, Vasile I. Rășcanu, Vasile I. Chiriacu, Ion P. Th. Pascal, Dumitru a Bălașei, Vasile N. Palade, Dumitru C. Musteață, Ion N. Novacu, Pavăl Zaharie, Ifteni I.N. Ciocoiu, Frumusachi G. Strungar, Ion Gr. Olar, Ghiorghi P. Trofin”. Dar, toți acești oameni trebuiau căutați și identificați așa că sarcina căzuse pe umerii angajaților poliției hușene care, se pare că nu prea se grăbeau cu această operațiune de vreme ce primăria a intervenit iarăși cu adresa
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
autorului acestor evocări Însă așa reiese foarte clar din corectura pe care a aplicat-o unui articol semnat de un muncitor. Iată textul: „În ziarul Rulmentul nr.208 din 15 iulie, În articolul <<Bun găsit la casă nouă>> semnat de strungarul Gheorghe Diaconu, se arată printre altele: <<Faptul În sine nu necesită comentarii ample Întrucît sîntem obișnuiți să ne vedem deseori tovarășii de lucru bucurîndu-se de confortul unei locuințe noi, trăind odată cu ei efervescența mutării, grija pentru transformarea casei Într-un
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
reiese și din documentele celui de-al IX-lea Congres al PCR, ea este În creștere continuă pe măsura dezvoltării societății noastre socialiste. Pentru acest fapt s-a Înlocuit cu <<...În care grija față de om a atins un nivel ridicat>>”. Strungarul Gheorghe Diaconu fiind cu certitudine membru al partidului comunist, probabil va fi fost „prelucrat” bine și de secretarul organizației de bază ca să nu mai comită fraze din acestea fără acoperire În documentele unicei forțe politice de atunci. Confundând greșit „ideologia
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
hotărâtor la organizarea învățământului tehnic mecanic superior din Iași. S-a distins ca cercetător în domeniul așchierii metalelor și al mașinilor-unelte. S-a născut la 1 ianuarie 1922 în orașul Tighina, dintr-o familie de muncitori. Tatăl său a fost strungar în fier, mai întâi la Tighina și apoi, din 1932, la Atelierele C.F.R. Nicolina din Iași. Gheorghe Cașler a urmat școala primară în orașul natal. La Iași, între anii 1932-1940 a frecventat cursurile secundare, obținând bacalaureatul la Liceul Național, după
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
nu există comuniști, am trecut la țărăniști, la Corneliu Coposu, și am mers cu ei 15 ani, până acum, când ne-a dat afară de la țărăniști pe toți cei bătrâni și pe cei care au fost deputați... Au venit niște strungari, oameni ai nimănui, și au distrus Partidul Țărănist. A devenit Partid Popular Creștin Democrat. De doi ani de zile nu mai facem politică. Venim la AFDPR, la asociație, unde ne simțim ca acasă... Suntem mulțumiți... Și luam un milion pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și astăzi, căci pe această cale se îmbogățesc capitaliștii exploatatori. Dar în țară la noi, statul nostru socialist, care este unicul capitalist, nu-și însușește o plusvaloare asemănătoare statelor capitaliste? Să vedem din câteva exemple concrete. Un muncitor calificat (zidar, strungar, șofer etc.) câștigă în medie 2.500-3.000 de lei pe lună, în funcție de munca depusă, specializarea ei, vechimea în muncă etc. În RFG, Elveția etc., același muncitor calificat câștigă, în medie, tot 2.500 3.000 de mărci sau franci
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în toate domeniile de activitate, cu câte 30-40%, a avut urmări catastrofale asupra calității. Câteva exemple concrete: Nu se mai admite construirea de șarpante metalice lângă atelierele de debitare și, în felul acesta, semifabricatele stau în aer liber și ruginesc. Strungarul sau frezorul nu mai primește lichidul de răcire și ungere necesar în procesul de așchiere și folosește apă obișnuită sau apă cu detergent. Urmarea: calitatea suprafețelor strunjite sau frezate lasă de dorit, piesele prelucrate ruginesc, cuțitele de strung sau frezele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și colegi de ai lui Florian Dumitrescu, pe care el, Gheorghiu Ion, i-a cunoscut sub numele de Mihai și Adrian. La sfârșitul acestei declarații, Gheorghiu Ion arată că Petre Duduță ia recomandat pe un fin al său Rădulescu Sandu, strungar, care și el făcea parte din unitatea condusă de Duduță. Ulterior, acest Rădulescu s-a certat cu Duduță, astfel încât a primit de la Gheorghiu Ion misiunea să-și formeze o unitate proprie. într-o altă declarație, tot din 11 iunie 1948
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
articole venind din rândul „maselor”: De ce era Eminescu un poet „trist” (Solomon Maria, responsabilă culturală la uzinele „Tăbăcăria Națională”) sau Începem să-l cunoaștem pe Eminescu cel adevărat (Costică Abacioaei, muncitor pe șantierul CFR București). Nici poemul lui George Sidorovici (Strungarul despre Eminescu) nu pare menit să aducă un altfel de serviciu cu privire la imaginea poetului. În același registru, Ion Bartoși, montator la „Timpuri noi” (Azi, Eminescu este redat poporului), e mulțumit că „se dezgroapă din cenușa trecutului, în care a fost
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
Hegheș; 17.III.1946, Arad), prozator. Este fiul Profirei (n. Rusu), coristă la Filarmonica „Banatul”, și al lui Alexandru Hegheș, profesor universitar. A urmat, în Timișoara, școala profesională (1960-1964) și liceul la fără frecvență (1972-1974). A practicat diverse meserii: frezor, strungar, corector la Întreprinderea Poligrafică „Banatul” etc. A colaborat la „România literară”, „Orizont”, „Luceafărul” ș.a. A debutat cu un roman, Nisip, apărut în 1968, bine primit de critică, mai ales pentru distanțarea față de atitudinea și structura prozei oficiale a acelor ani
DEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286709_a_288038]
-
unde D. își continuă studiile începute în regiunea natală, absolvind Liceul „Dimitrie Cantemir” în 1974 (repetase clasa a XI-a, din pricina unei tentative de sinucidere). Încearcă, fără succes, să intre la Facultatea de Psihologie. A practicat numeroase meserii și ocupații (strungar, lăcătuș-mecanic, electrician, electrostivuitor, sudor, bijutier, măturător de stradă, vidanjor, mânuitor de cadavre, brancardier, ajutor de gestionar, gestionar, administrator de bloc, paznic, vitrinier decorator, om de serviciu, dispecer, corector, tipograf ș.a.), schimbând frecvent locul de muncă. A debutat cu poezie în
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
care l-a absolvit în 1949, după care a urmat Facultatea de Filologie din cadrul Universității bucureștene, secția italiană, între anii 1950 și 1955 (cu un an de întrerupere în care, fiind dat afară din motive politice, a practicat meseria de strungar). După încheierea studiilor a fost angajat redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, post pe care l-a deținut până la pensionare, în 1992. A colaborat la „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Cotidianul”. Avizat cunoscător al literaturii italiene
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
fiind anexate acum mai firesc. Și aici se mizează pe scoaterea în prim-plan a tipurilor maladiv-excepționale. Romanul folosește cu dibăcie suspansul, reconstituind amalgamat trecutul personajelor și începutul relației lor și strecurând cu abilitate aluzii privitoare la patologia eroului. Ștefan (strungar) suferă de o formă accentuată a maniei persecuției și, într-un acces de gelozie, o ucide pe viitoarea lui soție, Anișoara. Nereușind să se sinucidă după omor, eroul alege oprobriul public, rușinea trecerii printr-un proces. Finalul este declamator: deși
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
un preot curvar, pe care l-am prins undeva, l-am fotografiat atunci când a avut raporturi sexuale. Atunci îl chemăm și îi spunem”, evident să colaboreze cu „organele” (p. 150); „Trebuie educați oamenii noștri, la frizer este sculă moartă, la strungar la fel, la noi este sculă vie” (p. 151). „Ăștia n-au dreptul să scrie scrisori. El poate să scrie, dar noi punem ștampila și spunem «Oradea, scrisoare de la bandit»” (p. 151). Poate nu întâmplător Marius Oprea selectează drept moto
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în alt plan în încercarea de a-și justifica hoția. Dacă nu ai chemare, nu ai ce căuta în învățământ. Nu sunt vinovați părinții și copiii pentru frustrările unor rătăciți pentru care meseria de profesor este egală cu cea de strungar. Să mă ierte strungarii pasionați. Mă gândeam, doar, că una este să modelezi destine și alta este să modelezi metal. Pentru ,,fraierul" nostru va fi greu și în familie și între prieteni. La momentul în care am făcut gestul de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
încercarea de a-și justifica hoția. Dacă nu ai chemare, nu ai ce căuta în învățământ. Nu sunt vinovați părinții și copiii pentru frustrările unor rătăciți pentru care meseria de profesor este egală cu cea de strungar. Să mă ierte strungarii pasionați. Mă gândeam, doar, că una este să modelezi destine și alta este să modelezi metal. Pentru ,,fraierul" nostru va fi greu și în familie și între prieteni. La momentul în care am făcut gestul de ,,eroism" am primit zeci
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
echipaj cu funcția de ofițeri și elevi ofițeri; i) Maiștrii și anume: ... Șeful de echipaj, șeful timonier, maistru lemnar, ajutorul mecanic (maistru la mașinile cu aburi, motoare, turbine, instalațiuni și mașini electrice, maiștrii, șefi de pompe la vasele petrolifere maritime, strungari), maistrul dragor, conducătorul dragor, manipulantul de elevator, cambuzier, șeful steward, bucătarul șef, agentul sanitar, infirmierul; j) Restul oamenilor din echipaj îndeplinind servicii de punte, mașini, administrație sau auxiliari. ... Celelalte atribuțiuni ale personalului de toate categoriile se stabilesc prin regulamentul serviciului
DECRET nr. 40 din 13 februarie 1950 privind Marina Comercială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152508_a_153837]
-
25. Ciuguzel │ 80. Săliștea 26. Ciumbrud │ 81. Sasciori 27. Ciuruleasa │ 82. Scărișoara 28. Cilnic │ 83. Secasel 29. Craciunelul de Jos │ 84. Sinbenedic 30. Cricau │ 85. Sincel 31. Cut │ 86. Sinmiclaus 32. Daia Română │ 87. Sintimbru 33. Dostat │ 88. Sohodol 34. Strungari 36. Fenes │ 91. Sard 37. Galda de Jos │ 92. Sibot 38. Gîrbova (de Aiud) │ 93. Sona 39. Gîrbova (de Sebeș) │ 94. Spalnaca 40. Girda de Sus │ 95. Spring 41. Hapria │ 96. Sugag 42. Hopirta │ 97. Tatirlaua 43. Ighiu │ 98. Tăuni
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
cu 2 sate componente: Craiva, Tibru 3. Galda de Jos - cu 7 sate componente: Cetea, Galda de Sus, Zăgriș, Lupșeni, Măgura, Poiana Galdei, Răicani 4. Ighiu - cu 2 sate componente: Ighiel, Țelna 5. Pianu - cu 3 sate componente: Plaiuri, Purcăreți, Strungari 6. Stremț - cu 3 sate componente: Fața Pietrii, Geoagiu de Sus, Geomal 7. Vințu de Jos - cu 14 sate componente: Ciocașu, Crișeni, Dealu Ferului, Gura Cutului, Hațegana, Inuri, Laz, Mătăcina, Pârâu lui Mihai, Poienița, Stauini, Valea Goblii, Valea lui Mihai
ORDIN nr. 328 din 18 mai 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
cu 2 sate componente: Craiva, Tibru 3. Galda de Jos - cu 7 sate componente: Cetea, Galda de Sus, Zăgriș, Lupșeni, Măgura, Poiana Galdei, Răicani 4. Ighiu - cu 2 sate componente: Ighiel, Țelna 5. Pianu - cu 3 sate componente: Plaiuri, Purcăreți, Strungari 6. Stremț - cu 3 sate componente: Fața Pietrii, Geoagiu de Sus, Geomal 7. Vințu de Jos - cu 14 sate componente: Ciocașu, Crișeni, Dealu Ferului, Gura Cutului, Hațegana, Inuri, Laz, Mătăcina, Pârâu lui Mihai, Poienița, Stauini, Valea Goblii, Valea lui Mihai
ORDIN nr. 321 din 5 august 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
fiica lui Onea Emil-Liviu și Frîncu Maria, născută la data de 5 septembrie 1975 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 73728, Blumenstrasse 54, Esslingen am Neckar, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Mediaș, str. Strungarilor, nr. 14, județul Sibiu. (747/2004) 182. WINSCH IOSIF, fiul lui Winsch Francisc și Ana, născut la data de 21 iunie 1972 în localitatea Moldova-Nouă, județul Caraș-Severm, România, cu domiciliul actual în Cehia, 351 37 Luby, U Pily nr. 123
HOTĂRÂRE nr. 636 din 29 iunie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168939_a_170268]