571 matches
-
pentru existența sa, cu care legătura ombilicală pare a fi pentru totdeauna, lucru demonstrat prin tendința permanentă de întoarcere spre aceasta, având drept explicație, de asemenea, și teama de singurătate: Singurătatea vine ca un dinte de lapte. Pentru a-i struni înaintarea (ori, mai degrabă, pentru a se opune trecerii în uitare a clipelor de viață plină), oricum irepresibilă, mama, tata etc., icoane din trecut, apar, fixate în amintire, cu gesturile lor obișnuite. Paseismul este, prin urmare, una dintre trăsăturile poemelor
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
s-au născut ei și înaintașii lor - este accentuată prin prezența a numeroase pasaje de un lirism pronunțat: noaptea înfige sulițe negre în pleoape, / luna curge cu clinchet în baltă, / păsările se leagănă la capătul zborului...; sălciile își dezdoaie arcurile strunite de ger, / gheața se topește somnambulă / către răsărit și parcă / se văd pașii Domnului curgând către mare, / iar apele ard de bucurie...; Marea s-a retras speriată spre larg, / Dunărea își înfige ghearele / în carnea-i... Universul deltaic se opune
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
vise, dar în zori nu mi-am mai amintit nici unul. Până să ajung la culcușul meu de pe malul iazului, am umblat ca un somnambul. Abia când m-am trezit cu o carte în mână am realizat că trebuie să-mi strunesc gândurile și să citesc cu atenție... Liniștea nu mi-a tulburat-o nimeni, până ce dinspre mănăstire a ajuns la mine zvon de clopot... “Uite că e ora prânzului și eu nu am simțit că mi-i foame măcar” - m-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mult dincolo de limitele celor câteva albumașe color, tip ONT, ce fac, oarecum jenant astăzi, fala vitrinei celor două librării de pe „faleza“ urbei? Istorici, arhitecți, muzicologi, literați, genealogiști, arhiviști, specialiști în evoluția politicii și artelor românești, plus câțiva fotografi simpatetici, bine struniți de o sfântă determinare aidoma treimii care a păstorit Dicționarul scriitorilor români (Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu) ar face fain-frumos într-un an o monografie sinaiotă de toată frumusețea. Ce naiba, pardon de expresie, la Sinaia, în minunata casă a
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Poruncește, măria ta! a răspuns pe dată vornicul. Peste trei zile să-mi lămurești ce-i cu locul acela pustiu de lângă Balosin despre care vorbește popa Ioil. Voi face întocmai precum a poruncit măria ta. În clipa următoare, vodă își strunește calul și pleacă înaintea suitei, în trap săltat. Boierii pornesc în urmă fără să facă prea mult zgomot. Când l-au ajuns, domnul privește la fiecare cum își ocupă locul, după rang, și zâmbește. Pe neașteptate, tună: Cine v-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
simți că s-a ars. Să se Împartă tortul! strigă Martin. Ce-ți spuneam, uite-l cum Își dă În petic. Susana Lastarria comenta tot ce se petrece Împreuna cu sora ei Chela, care venise ca s-o ajute să strunească haita aceea de mici jivine. Și jivinele mîncau acum tortul, cake is the name și-i era imposibil să termine cu comentariile: e fiul lui cutărică, al deputatului cutare, ce băiat bun era, În ultimul timp a Îmbătrînit mult, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
piele gen Buffalo Bill, numai lui Lastarria i-ar fi trecut prin minte să cumpere echipamentul complet de la New York; lui niciodată; el călărea semeț printre plantațiile de bumbac ale moșiei, cu pinteni de argint, vestonul de piele de căprioară și strunindu-l pe Jeu, calul preferat al lui Susan și ea Îl urmărea cu privirea cum se apropie sau se depărtează de conac, gîndindu-se, Dumnezeu știe de ce, poate pentru că băuse o cafea prea tare după-masă, gîndindu-se că dacă se Îmbolnăvea sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
grijă să n-o tragă curentul, fiindcă avea o rochie cu spatele decoltat și era foarte plăpîndă și gîndindu-se că de fapt nu știa prea bine de unde răsărise: „Copiii ăștia, dragă, În ziua de azi nu mai poți să-i strunești de loc“. Suferea pentru că Beba era În stare să-i pună și alte Întrebări, Îi tremura zîmbetul pe buze, dar se străduia să fie foarte amabilă cu musafirii care o chemau din toate părțile, silind-o să se dăruiască trup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a îndreptat spre ușă. Acolo zăbovi și dădu cu ochii de sclavii credincioși care stăteau la birourile lor. - Nu vă grăbiți - spuse încet, pe un ton clar. Dacă nutriți emoții asemănătoare cu cele exprimate de Oorag, e bine să vă struniți. Căderea unui oraș, într-un atac prin surprindere, nu e semnificativă. A ezitat El apela, și-a dat seama, la prudență, dar rațiunea îi spunea că în situațiile de mare criză oamenii nu iau în considerație toate posibilitățile. - Sunt conștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
Șoferule, oricine ești, Mașina pe șosea să o strunești Și să asculți o singură povață: Când ai pornit, tu să privești în față. mare și necontrolată Poate să fie fatală dintr-o dată, Iar când lovești un parapet sau chiar un pom, Din acea clipă ai sfârșit ca om. Și
Viteza by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83179_a_84504]
-
o competiție. Domni mai vîrstnici care se întîlneau la ora fixată, sporovăind de cum se îmbarcau și făcînd glume despre primele lovituri, dar totuși dovedeau o surprinzătoare seriozitate, adevărată încrîncenare, în a-și îmbunătăți coordonarea care lăsa de dorit, a-și struni mușchii lăsați și burțile care le atingeau pulpele atunci cînd se aplecau înainte, amintindu-și de ei înșiși, mai tineri, mai puternici și mai supli. Am ajuns să cunosc apa și pe oamenii ei atît de bine încît dorința de
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
apropia de viață, altul se depărta de ea. Iar când a mai venit și încercarea cu Jacques, dar nici măcar pe asta n-a mai putut-o trăi Agata cum ar fi trăit-o o mamă obișnuită. Și, ca întotdeauna, își strunea gândurile muncind cu disperare. Asta era salvarea ei și, ciudat, salvatoare i se părea și pălăvrăgeala servitorilor, și preocupările femeilor, care îi mutau gândurile spre lucruri concrete. Și vizitele lui Costache îi făceau bine, și grija lui care nu obosise
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
când o admira pe Veterinară: calul era un alt gând de sub el, o voință străină. Încercase zadarnic să-l mângâie, să-i vorbească. Era un roib zvelt, musculos și trufaș, cu chișițe albe și coama cărămizie. Devenea nervos de îndată ce îl strunea. Își încorda gâtul ori de câte ori îl încăleca și părea că-i fuge dintre genunchi, vrând să-l lase în urmă. După șase lecții, îi ceru tânărului să iasă în câmp și să meargă la pas, fiecare cu calul lui. Supraveghetorul nu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
de zgomote pe care le face marea lovindu-se de țărm, rare, sacadate, mângâioase, aproape șoptite, tandre, lenevoase, ori, dimpotrivă, surde, furioase, anxioase, amenințătoare. Nopți întregi n-am făcut decât asta, să le studiez. Încercam să ascult marea, ca să-mi strunesc nervii gata să explodeze. În mod excepțional, i se aducea totdeauna mâncarea în cameră. Și avea tabieturi. De fiecare dată împingea în silă lampa cu spirt, punga cu ceai și pachetul, nelipsit, de biscuiți ca să-și facă loc, lua un
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ea, făcând-o să tremure și mai rău în ciuda șalului cu care era acoperită. Nu reușea să discearnă clinchetul săniilor și nici tropotul mut al copitelor, iar caii erau cât pe ce să o doboare, dacă nu ar fi fost struniți mai bine de vizitii în caftane verzi ale căror vorbe, adresate ei sau echipajelor lor, se pierdeau în aerul umed. Ochii bărbatului, ochii lui Porfiri Petrovici, au uimit-o. Mai precis, genele sale, blonde până aproape de transparență. Nu și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
de greutate. Păru pentru un moment că erau gata să cadă. Dar cu o eroică reajustare a poziției sale, Ptițin reuși să se îndrepte. Fără milă, Salitov îl înjura și îl lovea pe omul de sub el cu călcâiele ca și cum ar struni un cal. ă Dă-te mai aproape de copac, lua-te-ar dracu! Ptițin urlă răspunsul și urcă un pas mai sus pe pantă. Salitov reuși să agațe premiul. ă Jos! Ptițin se lăsă în genunchi gemând, pierzându-și căciula și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
de zgomote pe care le face marea lovindu-se de țărm, rare, sacadate, mângâioase, aproape șoptite, tandre, lenevoase, ori, dimpotrivă, surde, furioase, anxioase, amenințătoare. Nopți întregi n-am făcut decât asta, să le studiez. Încercam să ascult marea, ca să-mi strunesc nervii gata să explodeze. În mod excepțional, i se aducea totdeauna mâncarea în cameră. Și avea tabieturi. De fiecare dată împingea în silă lampa cu spirt, punga cu ceai și pachetul, nelipsit, de biscuiți ca să-și facă loc, lua un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
a intrat în Pădurea Brâncu. Aici, călătoria a luat cu totul altă întorsătură. Nu merseseră mai mult de un sfert de ceas, când le-au ieșit în față tâlharii. Erau vreo 12 inși, apăruți pe neașteptate din tufișuri. Doi au strunit caii, câțiva s-au aruncat asupra spătarului și i-au pus un cosor în gât, iar ceilalți stăteau împrejurul trăsurii. - Noi suntem Frații Futacu, a început unul dintre cei de jos să vorbească. Frații aceștia erau într-adevăr vestiți prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și darac. Înainte de plenarele județene, când se aștepta să se lase cu bubuieli și șuturi din corner, atunci mai ales, măciucitul devenea activitatea de bază. Se mai îmbună, gândind la mersul vieții în vremuri de demult. Apoi, și-a mai strunit entuziasmul. Nu mai umbla chiar așa, din corcodușă în corcodușă. Le mai alegea, de la un anume nivel în sus, unde secretul de partid era mai bine păzit. În rest, și acolo dădeai de aceleași pricomigdale sau târtițe, depinde cum aveai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să ia seama la puterea minții, care totdeauna trebuia să fie mai presus decît aceea a trupului. Poate Antonia, Rusoaica, așa cum i se mai spunea, adusese vorba despre obîrșia nobilă a neamului, fie și Îndepărtată, numai pentru a-și mai struni, cît de cît, nepotul; Thomas fusese impresionat mai mult de faptul că strămoșul amintit fusese un Învățat. Un altul, neamț, fusese general, dar nu participase la nici un război, lucrase În administrație; un amestec de neamuri ducea cu el Thomas; cel
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cu avere, nu glumă, de la Costache. Fiindcă nu ești și tu mai înfipt, mai bărbat, cum să-ți spun? Vă pricepeți la altele, vă lăsați păcăliți de câte o nebună, și pe o fetișcană ca Otilia nu știți s-o struniți. Vă râde în nas. Pe vremea mea, când bărbatul și părinții se hotărau, fata era înșfăcată pe sus. În sfârșit, acuma cu Otilia nu mai vreau eu. Frica mea e să nu-i lase păcătosul de Costache toată averea pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
aș reprezenta-o vreo oră pe mă-ta! șopti Fiorosul aproape cu bunătate, dar de îndată ce se apropie la doar doi pași se și aruncă asupra Dulcelui Doru, sugrumîndu-l și prinzîndu-i într-un clește gulerul stratificat, de marchiz. - Dacă v-ați struni puțin temperamentele... Dacă m-ați lăsa o secundă să intervin... v-aș putea dezvălui... că aș putea fi singurul pământean de pe la noi care-a cutezat să se aventureze până în viziunea tinerilor tâlhari optzeciști... răzbătu vocea cărnoasă și molatecă a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
neașteptată ciocnirea dintre ei, aș fi înțeles dar nu putea să fie atât de puternică încât să-l lovească de atâtea ori. Îmi vine ușor să-i fac un rău, nu-mi stă în caracter să umblu cu reclamații, dar struniți-vă profesorii. Este vorba de prestigiul liceului. Nu cred că v-ar conveni să înceapă zvonurile că profesorii de la Mircea îi bat pe elevi! I-a plăcut discursul tatălui și nu l-a uitat multă vreme, - Nu știu ce s-a întâmplat
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
al lor... Stere se apropia de mireasă, îi cuprinse umerii cu brațul și ascultă mulțumit. Aglaiei îi jucau ochii în lacrimi. Șopti lui Grigore, pe care-l uitase Dumnezeu cu o sticlă în mînă: - Le-a ajutat Maica Domnului... Lăutarii struniră coardele și făcură repede pe arcuș: Mulți ani trăiască. - ...dragostea, fiii mei, se adresă brutarul mirilor, este într-un cuvânt un aluat de unde iese pâini mai multe, adică cei de-o să-i faceți, copiii voștri, pe care o să-i creșteți
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Își umpleau căciulile lor încăpătoare cu băutură și strigau veseli la pungași: - Să-ți trăiască! Să-ți trăiască! Stăpânul urla cătrănit către ei: - Luați, mă, și beți de sufletul lui Bozoncea! C-a murit, săracu! Luați, fraților... Mînă-mică îi mai strunea pe țigani: - Gâdilați dracului cobzele alea, că dă moartea-n voi, paraponisiților! Nicu-Piele juca în căruță, de hazul lumii, ce se ținea pe margini. 303 - Să trăiești, vereșcane! strigau hamalii bând din șepcile pline cu vin. - Cântați, mă gașperilor! se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]