594 matches
-
reține detaliul microscopic) și un simț auditiv neobișnuit, capacitatea sa de a surprinde și de a reproduce limbaje dintre cele mai diferite avînd în proza românească (mereu deficitară la acest capitol) puțini termeni de comparație. La aceste calități se adaugă (strunindu-le și punîndu-le, de fapt, în valoare) adoptarea unei discipline a procedeelor. La fel ca și Radu Petrescu și asemenea optzeciștilor (pe care în cîteva privințe îi anticipează), Gabriela Adameșteanu este intens preocupată de adecvarea formulei narative la temă. Interesată
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
premiul Uniunii Scriitorilor. Era o zi tot din preajma sărbătorilor de iarnă. Geroasă. Ca niciodată, plecasem de acasă cu fesul pe cap. Mă socoteam un răsfățat. Alții, pe vremea aceea, dormeau cu căciulile. încă un motiv, fesul nopților mele, să îmi strunesc scrisul. Chiar premiat fiind. Abia aproape de stația autobuzului mi-am dat seama că nu am căciula. Înciudat, m-am întors să o iau. Cine știe ce necaz mă mai așteaptă în ziua aceea. La serviciu deja era un telefon de la D.R.P. să
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
un prea-frumos châlet în stil elvețian construit de ei în anii '30 și situat pe Șoseaua Republicii la numărul 210 - când nu se juca răbdător cu mine, lăsându-se încălecat de puștiul năvalnic care făcea din el cal și-l strunea, dureros pesemne, trăgându-l de urechi ca s-o ia la dreapta sau la stânga. "Măi, să nu te muște!", glăsuiau bunicii, cam speriați de cavalcadele mele pe spinarea dulăului. Nu m-a mușcat niciodată, deși uneori schelălăia, bietul, dacă mai
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
-mă știți voi, starea aceea aproape imponderabilă de după o lectură în sânge care-ți lasă impresia că știi mai mult, ca o simplă vorbă de dragoste a femeii iubite ce crește în tine trufia de a crede că îți poți struni mințile încă o zi...) îmi car amintirile ca pe niște piei grele pe o plajă cu milioane de scoici crăpate de soare - să nu-ți iei memoria în deșert, parcă aud - orice urmă lasă o rană, simt pe pielea mea
nesfârșite pieile amare by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13837_a_15162]
-
în acest sens, el a citit celebra partitură a lui Bach, capodoperă a barocului vocal- simfonic, într-o manieră personală, respectând însă, cu strictețe, gândirea marelui compozitor. Este foarte atent la nuanțele și culorile timbrale ale diferitelor partide instrumentale, a strunit suflătorii cu grijă și mai ales trompetele, pentru asigurarea unei calități speciale cerută de partitură. Mi- aș fi dorit, este adevărat, un surplus mai special de atmosferă sacră în execuția soliștilor într-o lucrare de o asemenea anvergură. Echipa de
Missa ?n si minor cu Orchestra Na?ional? Radio by Mihai-Alexandru CANCIOVICI [Corola-journal/Journalistic/83488_a_84813]
-
Gheorghe Grigurcu O mare-ntreagă bătută cu ciocanul pe nicovală laminată potcovită deșelată porcăind ca o tablă de metal răsucită cu ură fremătînd nechezînd cabrată ca un cal pur sînge abia strunit de-un braț de jocheu înfoiată ca o pasăre de pradă lăsînd să-i scape din cioc tărîmul celălalt.
Marină by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4281_a_5606]
-
iminentă a unui intrus care privește toate acestea de la o fereastră cineva care seamănă cu mine și a murit demult într-un cutremur dar limbile orologiului din turn îi distribuie și azi disperare și huzur ca un sultan care-și strunește cadânele în fiecare dimineață simt cum oglinda lacului Bled îmi răpește spiritul demult m-am obișnuit cu slăbiciunile și trădările omenești ce vreți sunt doar o piatră care-și petrece concediul în eternitatea unei mori de apă 8 În ultimii
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
claxoane și de tot zumzetul din jur. Mai mult ca sigur auzea, el singur, peste zgomotul traficului, tumultul surd al râului. Sau poate își privea umbra aflată jos în apa maronie și aproape sidefie din cauza luminii solare. Umbra, care vibra strunită pe oglinda apei, parcă stătea și curgea în același timp. Ca s-o vadă mai bine își pusese ochelarii. Nu dăduse încă frunza, nici măcar mugurii nu plesniseră. Vremea era rece, dar aerul era saturat de lumină, lumină care nici nu
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
iar mâinile deasupra capului, indicând un univers apăsător, imposibil de definit altfel decât prin imprecizie. Se pensionaseră și făceau sau nu afaceri, muriseră ajunseseră prea mari și erau de neatins, se acopereau unul pe altul, bâjbâise astfel ani de zile, strunindu-și de bine, de rău dorința de răfuială, pentru că nu vroia să strice înțelegerea bănoasă făcută cu ei după Revoluție. Și n-ar fi stricat-o și nici dorința de răfuială n-ar fi răbufnit în el, secătuitoare, dacă unul
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
așa îi zice colonelul poncho-ului său în graiul de acasă de la mama sa din Ardeal. țipă tare în legătură cu poneava aia. țipă enervat, scos din minți. Adică el, care e secretarul organizației de partid pe Miliția Județeană nu își poate struni odrasla !? Ce exemplu dă altora cînd fiul său e ras în cap și numa’ cu o șuviță de păr și cu poneavă pe el, cu ciucuri la pantaloni, cu tricouri desenate cu bărboși și curve despuiate. El tace asemenea lui
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
inocentă a educației nepotrivite, la fel cu domnul Goe și cu atîți alți oameni. În locul lui era mai cu folos să fi fost aruncată pe geam cucoana, "mamița" care-i interzice amorul cu Zambilica Papadopolinii, dar nu poate să-l strunească eficient. Chiar dacă nu ajung personaje, cîinii înveselesc viața autorilor și, dacă este adevărat că se pot trage concluzii privind caracterul stăpînului pornind de la rasa și deprinderile cîinelui său, atunci nu este lipsit de interes pentru istoria literară să știe cu
Personaje patrupede by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10717_a_12042]
-
se petrec mult mai multe fapte demne de a fi popularizate, decât inerentele bătăi adolescentine, sfidări ale disciplinii sau consum de țigări, droguri ori alcooluri. Se vorbește prea puțin despre înstrăinarea dintre generații, despre neputința părinților de a-și mai struni și forma copiii, părinți ei înșiși cu grave carențe educaționale, crescuți și formați în anii când școala româneaască, sub asaltul feluritelor experimentări din "deceniile de aur", își pierduse rosturile ei primordiale, haretiene încă în buna lor tradiție. Ar trebui pornit
Literatură, tinerețe, creație by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10673_a_11998]
-
o curiozitate, oamenii politici se preocupă. Romanul însuși, la cheremul personajelor lui, după ce a făcut, pe cîteva sute de pagini, dovada unui management excelent aplicat unei armate de vieți de hîrtie, fiecare cu întîmplările ei, pe care Florina Ilis le strunește cu mînă forte, alunecă și el în utopie, deopotrivă a tehnicii și a imaginației hrănite cu povești. Povestea înmugurită din ele se termină cu moarte: moare Romulus, Romi, unul din gemeni, urmașul urmașilor urmașilor celor hrăniți de lupa romana. Și
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
reverberează e cea a unei semiconștiințe iremediabil declinante: "Exiști/ doar dacă poți înțelege/ cum frunza nevăzătoare/ nu se mai poate opri/ din cădere" (ibidem). E o formulă morală stabilă în labilitatea sa, care, prin expresia poetică, se străduiește a-și struni emoțiile centrifuge, a-și asigura "egalitatea manifestării", "echilibrul ciudat". Autenticitatea rezidă în "uimirea" constatării unei identități emoționale pe care minusculele variații de meteorologie sufletească n-o pot altera. Dimpotrivă, o confirmă precum lăuntrice omagii: Nimic mai adevărat/ ca acest drum
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
miracol/ Din mierea Mireșului/ Lasă-ți ochii să privească neantul din Grui/ Și coboară în grădina din sat" (Printre Zăpodii). * Versurile lui Ion Petrovai etalează un soi de haiducie temperamentală. Autorul dă glas unei energii ce se străduiește a se struni, a se rosti economicos, în ascuțișul unor însemnări succinte: "Potcovit cu luna/ Purtînd stelele-n coamă/ Luceferii-n ochi/ Răcorile-n nări/ Iar liniștea pe copite/ Roibul negru/ Galopează peste noi/ Spre-a nu tulbura/ Apele somnului" (Pastel de iarnă
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
desuete: Și-apoi, cu o regală nepăsare,/ Să te scobori pe trepte de sonete,/ Spre inima-mi ce-ți cade la picioare,/ Ca un umil buchet de violete?" (Din umbră). Lumea unor senzații cînd deșirate, cînd burdușite cu proză și strunite din sfori de păpușari prinde, în fine, contur în Creionări. De pildă, parcul englezesc, văzut cu un umor răzbit prin ceață, în Cromolitografie: "Lachei reflectă'n nasuri roșul frac,/ Din nasuri în apusul ce s'ascunde,/ Iar din Apus, tot
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
deșărtat în capetele ambasadorilor tot ce i-a trecut prin cap: că sunt șperțari, că nu-și văd de treabă, că odraslele lor fac țara de rușine, că sunt indolenți, iresponsabili și corupți. Ba mai mult, că nu-și pot „struni” nevestele. Sunt sigur că fiecare dintre aceste acuze pornea de la informații și cazuri concrete - altminteri, n-ar fi avut nici un rost ca ele să fie evocate într-un moment de oarecare solemnitate: depunerea jurământului către președinte, conform noii Legi a
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
lordul Henry Daswood (Colin Firth). Apariția lui Daphne în viața socială din înalta societate creează o rumoare care amenință să destabilizeze cariera politică a tatălui său. Nedorind să pericliteze campania pentru viitoarele alegeri în care acesta este implicat, Daphne își strunește personalitatea și începe să se comporte ca o adevărată debutantă în viața socială. Dar chiar și cu ajutorul lui Henry, ea nu poate primi nici un sprijin de la logodnica acestuia (Anna Chancellor) sau de la geloasa sa fată (Christina Cole), care doresc s-
Agenda2003-31-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281321_a_282650]
-
propriu-zis - vers secund: Stelă funerară: O umbră joacă ramul pe piatra unei umbre; Iarnă: În zare zurgălăii de sănii... Suflet nins; Heraclit: Priveam cum fuge ziua pe apele ce curg; Copilărie: O jucărie spartă găsită într-un pod; Friză I: Strunindu-și calul, sare prin veacuri nemișcat; Friză II: De cînd îți legi sandala s-au dezlegat milenii. In legătură cu gruparea poeziilor sale, se observă la Pillat un fapt straniu: el n-a conceput aproape niciodată un volum de versuri
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
sunt îmbrăcate cu denumiri noi, astfel încât - de cele mai multe ori - ajung de nerecunoscut. Iar procedeul folosit este cel al unei metafore cu un grad foarte mare de ruptură interioară. Totuși, deși foarte spectaculoasă, această metodă nu este de fiecare dată bine strunită de către poet, iar unitatea din interiorul unui poem poate fi ruptă în adâncime. În astfel de cazuri, imaginile sunt doar niște structuri bine izolate, care pot reprezenta niște situații de efect, dar nu părți de poeme cu legături între ele
Bijuterii întoarse pe dos by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7385_a_8710]
-
Pickett apare preț de câteva secunde. Firește că totul e o joacă, o alunecare fermecătoare pe toboganul timpului și al spațiului. Nu e o glumă, însă, felul în care, după această dilatare a imaginației, scriitorul revine în realitatea imediată și, strunind visul, redă pregnanță judecății de valoare și consistență viziunii: „E acel fel de reverie ce se petrece uneori într-un spectacol, când te simți ca și cum ai vedea de jur împrejur întâmplarea așa cum se petrece ea, când auzi mai multe voci
Van the Man (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5929_a_7254]
-
și de cinematografie, atâta câtă mai avem. Ar putea să joace orice. Performanța sa din Cadavrul viu este de a fi construit cu discreție un Protasov memorabil. Drama eroului o simțim consumându-se în adâncuri, patetismul său este unul interiorizat. Strunește cu inteligență revărsările, despletirile, "rusismele" care nu se poate să nu-l fi ispitit. Fie și numai pentru jocul său, acest spectacol al Naționalului bucureștean poate fi socotit important. Cadavrul viu de Lev Nikolaevici Tolstoi. Traducere de Al. Kirițescu și
Un Protasov memorabil by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16238_a_17563]
-
interzis, un exercițiu superior în underground pentru menținerea în formă la nivel oficial. Poetul și-a pus talentul la bătaie cu toată seriozitatea, sonetele fiind o altă fațetă a personalității sale poetice, cu atît mai dramatice cu cît a trebuit strunită din cauza prejudecăților. Ultimul sonet din carte este, de altfel, singurul reflexiv: ,Mi-am cheltuit talentul în lubrice sonete/ cum fluturii-și dau praful aripelor pe mîini/ Netrebnice. Ajunge! Sufletul meu, ți-e sete/ Din nou roua-n tăpșane de lobodă
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
multe momente de grație și cu fragmente memorabile, lungită pe ici pe colo, dar cu siguranță una dintre cele mai interesante apariții de până acum ale colecției. În ciuda temei complexului oedipian, rămâne o carte echilibrată între delicat și abject, își strunește subiectul, nu se lasă dominată de tema sexuală și nu mi se pare deloc dură, stihială și scandaloasă cum o descrie Paul Cernat în prefața sa, altfel excelentă. Calitatea percepției, subtilitatea și forța narativă, în fine, concepția sa artistică, ambițioasă
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
parazitată de complicate hățișuri scientiste, cu atingeri de SF care, aici, n-au ce să caute. Documentarea lui se reduce la lectura unor cărți de istorie (menționează acest lucru la final) și a unor manuale de medicină. Restul e imaginație, strunită cu grijă, întinsă cu bun-simț pe puține pagini (o astfel de formulă nici n-ar fi rezistat pe spații exagerate). Imaginați-vă un Primo Levi cu mai puțină vocație a tragismului și a gravității, poate cu o doză de umor
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]