577 matches
-
Miga se aplecă peste masă. ― Sînteți amabil să-mi dați o țigară? Șoferul înclină capul și se căută în buzunarele hainei de piele. Scoase pachetul și i-l întinse. Femeia trase fumul inhalîndu-l până în adâncul plămânilor. Bărbatu-său o măsură stupefiat. ― Dar Florence... Știi că nu-mi place să te văd fumând în societate... Doamna Miga îi aruncă o privire iute articulând mut câteva cuvinte. Melania Lupu roși violent și-și coborî pleoapele. Inginerul intră zâmbind. ― Gentlemeni, drumul e liber! Cine
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se pare că o să tragem un pui de somn. Alexandru, albit de groază, îi privea fără grai. Peste ochii maiorului se lăsă o pânză groasă. Strânse tare pleoapele și se sprijini de Azimioară. ― Au măști la ei! Cum dracu'?! comentă stupefiat locotenentul. ― E diabolică! Diabolică!! ― Ce facem? ― Ia legătura cu Ciobanu. Simți căutătura fixă, fierbinte a locotenentului și avu brusc impresia că se află pe marginea prăpastiei. Privea jos, amețit, incapabil să reziste tentațiilor adâncului. Își scutură umerii și rosti sec
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Un fals de un autentic. E clar! Grigore Popa clătină neîncrezător capul. ― Dumneata ești sculptor, remarcă Valerica Scurtu lividă, pe un ton care nu voia să conteste, ci cerșea asigurări. Panaitescu nu-și revenea. Măsura pânzele cu ochi lucioși, îngînînd stupefiat: ― Extraordinar! De 20 de ani... Cine știe cine... ― Sânt ale neamțului care a stat aici! decretă Matei. Pun pariu pe ce vreți! ― Cred că e o cacealma, mârâi Popa abia mișcând buzele umede. Melania Lupu interveni liniștită: ― Nimeni nu și-ar fi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
al femeii. Valerica Scurtu sufocată de furie amuți. Telefonul emise câteva țârâituri stridente. Melania Lupu ridică receptorul. Mâna îi tremura de emoție. Dintr-un salt, sculptorul fu lângă ea. Își lipi capul de părul bătrânei încercînd să intercepteze discuția. Comunică stupefiat: ― Nu ne-a trombonit! E chiar Amsterdamul! * ― Luni, 12 decembrie, tipul o să fie în București, anunță emoționat sculptorul. Adică peste patru zile. Bătrâna lăsă receptorul jos. Spuse cu un glas ușor voalat: ― După cum ați auzit, lunea viitoare... ― Unde naiba l-
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
în ziar indicând rândurile dintr-un chenar negru. Martinescu! Mi-a făcut un mare rău acum 49 de ani... Da, un mare rău. Eram elev la liceul militar din Craiova. Chicoti: Kaput! L-am șters de pe listă. ― Ce listă? întrebă stupefiat sculptorul. ― Ești naiv, tinere! Îi am pe toți aici, în agendă. Îi căută ochii și preciză cu o privire rea: Nu uit nimic. Doar proștii uită. Matei se sprijini de zid. Încercă să-și aprindă o țigară, dar bețele de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
despre care presupunea în același timp că nu face servicii gratuite. Indicații curioase se refereau la contabilul Vâlcu, celălalt colocatar. La rubrica lui, bătrânul trecuse simple cifre: "5 iulie ― 4"; "6 iulie ― 3" și așa mai departe. Cristescu întorcea paginile stupefiat, sub privirea întunecată a bătrânului. Buletinul sănătății întocmit cu scrupulozitate, săptămânal, se ocupa în primul rând de tensiune (24. XI. ― 13, 8; medicul sugerează pentru moment încetarea tratamentului cu hiposerpil), urmând în ordine rezultatul analizei urinei, VSH-ul, colesterol, globule
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
deplasat pe malul canalului într-un loc ascuns vederii, aruncând în apă conținutul bagajelor, nu înainte de a lega un bolovan de sac, luat de pe mal. Ușurat de povara bagajelor s-a deplasat la locuința părinților care văzându-l au rămas stupefiați. Totuși pentru a motiva existența valizei goale a spus că a venit să-și ia cărțile, iar existența sprayului , ca fiind uitat de Aurica. În urma recunoașterii detaliate a faptelor, sau continuat căutările în apele canalului pentru a se recupera restul
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
se poate să nu reușesc, doar cine știe ce ghinion să am ca să nu fiu admis”. Așteptare nerăbdătoare, neliniștită acasă, dar nici un semn. După un timp tatăl adoptiv se duce la Facultatea unde odorul lui trudise din greu pentru reușită și constată, stupefiat, că nici măcar nu figura printre înscriși, darămite printre reușiți?? Ieșind la iveală escrocheria săvârșită, cu tupeu, spune că va repeta la anul examenul de admitere. Încă un an de tensiune, cu pregătire zilnică, de data aceasta este înscris de părinți
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ce s au succedat la guvernare, fac legi și cer drepturi și încă mai vor drepturi, pentru că politicienii români nu au maturitatea de a face politica interesului național românesc, ci politica interesului propriilor partide. Miercuri, 2 martie 2011. Sunt uimit, stupefiat, când aflu în ce stil mare se face contrabandă la toate vămile țării, inclusiv cele din interior. Masivele arestări de vameși și polițiști de frontieră arată fără drept de apel vehicularea unor sume extrem de mari în acea economie subterană, în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
moscheile alea magnifice pe care le arătați astăzi turiștilor, cine a fost arhitectul care le-a construit? Sinan! A proiectat palate, spitale, hanuri, apeducte... Exploatați inteligența lui Sinan și apoi negați că a fost armean. Nu știam, a scris Asya stupefiată. Sinan e un nume turcesc. Ei bine, vă pricepeți de minune la turcificarea numelor minorităților, a replicat Anti-Khavurma. OK, Înțeleg ce vreți să spuneți. E adevărat, istoria națională a Turciei se bazează pe cenzură, Însă orice istorie națională face la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
amănunt de rezolvat, Ce amănunt, Care sunt ele, domnule, Care sunt ele, ați vorbit de un detaliu, nu de mai multe, Ce păpuși comandați dintre cele șase, asta mai trebuie să aflu, Toate, răspunse șeful departamentului de achiziții, Toate, repetă stupefiat Cipriano Algor, celălalt însă nu-l mai auzi, închisese. Năucit, olarul își privi fiica, apoi ginerele, N-am sperat niciodată, am auzit și nu-mi vine să cred, a spus că va comanda două sute din fiecare, Din toate șase, întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
fața lui lungă, ca un cartof de munte. A stat nemișcat o vreme, cu fața acoperită. Mulțimea aștepta tăcută, cu răsuflarea tăiată, ca străinul să facă o mișcare. Nishino, gata-gata să-l atace din nou împreună cu ceilalți huligani, îl privea stupefiat. — O, non, non. Gaston și-a luat mâna de pe față. Lacrimi mari ca niște mărgăritare îi curgeau șiroaie. — O, non, non. Nu se poate... Toată lumea tăcea... — De ce mă loviți? Se spune că vacile varsă lacrimi când sunt biciuite pe nedrept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
și-i spui Lisei, ignorîndu-l cu bună știință pe Andy: — Nu te deranja, Îl aduc eu. — Vin să te ajut, sare Trish și o luăm amîndouă la fugă spre bucătărie. — Îți vine să crezi ce-am auzit adineauri? Întreb eu stupefiată, Întorcîndu-mă spre ea de Îndată ce ușa se Închide În urma noastră. — E inimaginabil! Îmi ține ea isonul. Cine dracu’ se crede? — Un mare cretin? — Da. Descrierea mi se pare fidelă. — Doamne! Clatin din cap și-mi cobor vocea, În caz că ascultă cineva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
a lungul șirei spinării. Se excită când Îi atinse fesele. Lăsă un deget să alunece peste cămașa de noapte, peste crăpătura dintre ele. Maja nu se trezi. Elio agăță cu unghia poala cămășii și o trase Încet În sus. Descoperi stupefiat că soția lui, respectabila lui soție, nu purta chiloți. Fir-ar. Își puse un deget, apoi două, apoi toată mâna pe linia părului ei pubian, pe pielea perfect rasă, Încercând să-i ghicească forma - n-o mai văzuse de luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mașina se Îndepărta Într-un nor de praf. * * * - De data asta, ai mers prea departe, jigodie! Ziarul, aruncat pe terenul de golf, chiar alături de suportul pentru mingi, Îl opri pe bărbatul lansat În plină mișcare de balans. Pierre-Marie de Kersaint, stupefiat, lăsă să-i cadă de-a lungul corpului brațul Înarmat cu o crosă din fier de calibru 7 și, cu mîna Înmănușată În piele, culese de pe jos exemplarul din Télégramme de Brest pe care ea i-l aruncase la picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
se Întrerupse, dîndu-și seama că erau uzi și că veșmintele lor erau pe alocuri sfîșiate. - De unde ați ieșit? - Din grotă, zise Lucas strecurîndu-i un zîmbet Mariei, pe drumul Jefuitorilor de corăbii. Se Întoarse spre Stéphane care se uita la ei stupefiat. - Ei, care e vestea, Morineau? Bună sau rea? - Bună. Jandarmul Îi Întinse un mic dosar. - Legistul e categoric, Loïc Kermeur n-a fost asasinat: s-a sinucis. Abia cînd o văzu pe tînăra polițistă devenind lividă pricepu ce gafă făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mobilul Începu să sune. Răspunse. Un glas de femeie, sugrumat de ceea ce el identifică drept spaimă, se făcu auzit, năvălind copleșitor În interiorul mașinii. - Marie... Marie... Lucas privi ecranul mobilului, care afișa doar un nume: Gwen. - Doamnă Le Bihan? exclamă el, stupefiat. Gwen? Dumneata ești?Alo? Telefonul rămase mut. - Gwen! Răspunde-mi! - Ajutor... Marie... Ajutor... - Unde ești? Răspunde-mi, Dumnezeule! - Plaja... din Argoz... Glasul nu mai era decît un suflu abia auzit. - Repede... repede... - Rezistă, Gwen, sosesc! Continuă să vorbești! Continuă! - Repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
definitiv. Lucas și Marie simțiseră la unison aceeași mîncărime, dovadă a excitației care pusese stăpînire pe ei, semn că se aflau pe o pistă interesantă. Comandantul continuă foarte repede. - Care erau legăturile familiei dumneavoastră cu Patrick Ryan? Bătrînul păru sincer stupefiat. Îl puse să repete Întrebarea căreia nu-i vedea nici un rost, Ryan venise să ia cina de două ori la castel, invitat de Armelle, curioasă să-l cunoască pe scriitor... - Totuși, el a săpat În zidul celulei de Închisoare blazonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să ia cina tîrziu. - Ce v-a făgăduit Ryan ca să-l ajutați? Întrebă Fersen. Jumătate din lingourile rămase? - Care lingouri? Și dumneata Îți pierzi capul? exclamă Armelle, depășită de evenimente. Marie Îi lansă lui Lucas o privire pe cît de stupefiată, pe atît de ipocrită. - În fine, domnule comandant, doar nu Îți Închipui că Pierre-Marie... Dădu din cap. - Nu, e cu neputință, În noaptea crimelor era alături de soția sa. Armelle n-ar risca zece ani de Închisoare pentru mărturie falsă. Strecură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Sunt obișnuită să lucrez toată ziua, până noaptea. Uneori, până noaptea târziu. Soții Geiger par absolut siderați la auzul cuvintelor mele. Lumea pur și simplu nu are habar ce viață au avocații. — Ai lucrat până târziu în noapte ? Trish pare stupefiată. Singură ? — Împreună cu ceilalți angajați. Cu cei de care era nevoie. — Deci ai lucrat într-un... loc cu ștaif ? — Unul din cele mai mari din Londra, încuviințez. Trish și Eddie schimbă între ei priviri cu subînțeles. Chiar că sunt cam ciudați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ocupă de un elev problemă. Dar, zău așa... Se întoarce către un bărbat pe care nu-l recunosc și-și dă ochii peste cap. O fostă angajată, spune cu subînțeles. Instabilă psihic. Poftim ? Poftim ? — Nu sunt deloc instabilă psihic ! țip stupefiată. Nu vreau decât să aflu răspunsul la o singură întrebare. E foarte simplu. Când mi-ai pus acel memo pe birou ? Arnold râde, jucând uimirea. — Samantha, ies la pensie. Chiar crezi că e cel mai bun moment ? Poate cineva, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
întorc ! Și el poate veni la Londra... — Mă lași ? Guy ridică ochii spre cer. Doar n-o să atârne pe lângă tine ca un neisprăvit, încurcându-te și punându-te în situații jenante... Punându-mă în situații jenante ? Mă holbez la el stupefiată. Asta i-ai spus ? De-aia a plecat ? — Pentru numele lui Dumnezeu, Samantha, las-o baltă, mi-o taie Guy impacient. Tipul e grădinar. Pumnii mi-o iau înaintea gândului. Îi dau una lui Guy drept în falcă. Peste tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
simbolică. Mai taci odată din gură, fițoasa naibii ! O, Doamne. Ce naiba să-i spun ? — Mi s-a părut că... chiar rezonează, spun Într-un final. Ce anume rezonează ? face Nick. — Păi... Îhm... Îmi dreg glasul. Rezonanțele. Se așterne o tăcere stupefiată. — Rezonanțele... rezonează ? spune Artemis. Da, zic sfidător. Da, rezonează. Acum te rog să mă scuzi, trebuie să-mi văd de treabă. Mă Întorc spre ecran, dîndu-mi ochii peste cap și Încep să bat frenetic la computer. OK. Discuția despre carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Despre cum te-ai folosit de mine ? Despre cum m-ai trădat ? — OK, Emma. SÎnt de acord, te-am făcut să te simți penibil. Dar... ce e atît de grav În chestia asta ? — Ce e atît de grav ? țip absolut stupefiată, aproape dînd peste o femeie cu un cărucior de cumpărături. Ai intrat În viața mea. Mi-ai băgat În cap ideea că toată povestea asta de dragoste e adevărată. M-ai făcut să mă Îndră... Mă opresc brusc, gîfÎind ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
trebuie să transfere ceva... și despre un plan B... și despre ceva care era urgent... Ce să transfere ? spune Lissy suspicioasă. Fonduri ? — Habar n-am. Și au mai zis că trebuie neapărat să se Întoarcă la Glasgow. Jemima e absolut stupefiată. — Emma, nu-mi vine să cred. Ai avut tot timpul informațiile astea ? Sigur e ceva foarte interesant. Trebuie să fie. Păcat că nu știm mai multe. Expiră frustrată. N-ai avut un dictafon la tine sau așa ceva, nu ? — Evident că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]