2,394 matches
-
erau. După aia, chiar și plânsul părea un alt mod jalnic de-a trece peste moment. Orice emoție părea o cale prostească și fără rost de-a tăgădui ceea ce văzuseră. Orice faptă părea un nou început al unui alt vis stupid, osândit. Puteau face un alt film. Înființa propria lor companie de producție. Însă acum, orice ar fi făcut, știau că nu era real. Nu vor fi niciodată așa cum și-au închipuit. Și oricât s-ar fi străduit, oricâți bani ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
se simtă prost atunci când trebuia să iasă pentru a se întâlni cu celălalt, Ștefan, fără să facă vreun comentariu, o aștepta din ce în ce mai consternat. Se întreba cât va mai continua femeia aceasta să se complacă într-o situație din cele mai stupide. Se temea de alegerea pe care, mai devreme sau mai târziu, va fi nevoită să o facă dar mai mult de-atât, așteptând-o de o vreme prea îndelungată simțea că într-o zi o va strânge de gât dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fără măcar să-și dea seama ce face. Iar vorbeam de unul singur? Întreba el după ce hârâia ca să-și dreagă vocea, dacă nu cumva se făcea că râde când băga de seamă că Adam Îl privește. Nu-i decât o poezioară stupidă pe care-o țin minte de-un car de vreme, zicea. Nu conta ce spune, pentru că Adam nu-i lua În seamă bombănitul, dar de Îndată ce o lua de la capăt cu acele imposibile șoapte nearticulate, simțea o Înțepătură curioasă, o durere
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
În același timp goală de expresie și furioasă, ca a unui copil trezit brusc din somn. Ea ar fi vrut să-l strângă În brațe, să-l mângâie și să-l Încredințeze că nu-i decât un vis, un vis stupid, de două parale și fără nici un Înțeles. Paznicii templului s-au apucat În cele din urmă să-i stropească pe dansatori cu apă sfințită ca să-i scoată din lupta lor isterică Împotriva răului și să-i potolească. Tot pentru asta
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
când adormeau și În fiecare noapte se găsea câte unul să plângă În somn. Iar frate-meu... Vai, nu, Johan, știi bine că nu trebuie să vorbești despre asta! și-a pus mâna pe a lui. Asta-i o interdicție stupidă. De ce? Eu... șșșșșt! Lui i-a făcut plăcut plăcere sunetul strecurat printre buzele ei. Tu ești singura persoană cu care pot să vorbesc, Farah, singura care a ținut vreodată la... Nu, nu, și mami ține la tine. Ea te iubește
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mângâiere să afli că nu ești singurul În situația asta. O mulțime de copii, zeci de mii, poate sute de mii, dacă nu chiar milioane, au rămas orfani În ultimii zeci de ani, Întocmai ca tine. Sărăcia și bolile, plus stupida politică de transmigrație au produs generații și generații de orfani. Când o familie săracă trebuie să se mute În altă parte a țării, părinții Își lasă adesea În urmă copiii, pentru că nu știu la ce pot să se aștepte acolo
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cot până la Încheietura mâinii. Vezi? Pielea ta e mai albă, eu sunt mai negru. Margaret nu vedea vreo diferență, totuși nu l-a contrazis. El a râs și-a ciupit-o de obraz. Ți-am spus că-i o poveste stupidă, a zis. Presupun că tu n-ai imaginat atâtea chestii când erai copil. Ea a clătinat din cap. Nu, nu-mi amintesc nimic de genul ăsta. De fapt n-am prea multă fantezie. Doar ți-am spus, eu am sărit
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și o discuție de la bărbat la bărbat, de la tată la fiu. Chiar așa, de la tată la fiu. N-o lua de la capăt! OK, tati! Cred că-i timpul să-nveți să te porți responsabil. Să lași deo parte felul ăsta stupid de viață. Nu poți să trăiești toată viața nepăsător și fără rușine. Gândește-te un pic la biata mami. Așa că am planuri mari cu tine. O să intri la C.M.R. N-am cum. E prea târziu. Nu se intră la Colegiul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a văzut că i se umeziseră ochii. Stătea pe pat lângă el, cu un braț sprijinit ușor de al lui. — Din și grupul lui de țicniți, cel puțin când se gândesc la viitor, au viziunea unei minuni. E un vis stupid, nechibzuit, dar cel puțin asta Îi consolează. În ceea ce mă privește, eu n-am așa ceva. Uită-te la casa asta. Nici măcar un cămin nu e. Auzi oare râsete, muzică? Da’ de unde! Sunt doar eu aici. Cu tine. A privit pendula
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pus mâinile pe masă și le-a privit parcă fascinat de nemișcarea lor. — S-ar putea totuși să se Întoarcă cumva. Nimic nu e imposibil. Așa ziceai, nu-i așa? Margaret a Încuviințat. — Adevărat, așa e. Cred că o parte stupidă din creierul meu o să continue să gândească În felul ăsta. Numai că la un moment dat trebuie să privim toți lucrurile În față, până și eu. — și ce-i de făcut? — Nu știu. Chiar n-am nici o idee! Câțiva stropi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fi făcut atât de bine îmbrățișarea tatălui, a doua clipă a sperat cu toată intensitatea că altercațiile dintre ei vor lua capăt, îl aștepta cu cei câțiva maci sacrificați strânși în pumn, pe urmă și-a dat seama că este stupidă, că sunt simple iluzii neroade și, deprimată, și-a golit plămânul de aer. În drum către casă a presărat pe cărăruie unul câte unul macii roșii. Atunci a avut pentru prima oară sentimentul inutilității, atunci i-au încolțit primele gânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
că este urmărită, avea impresia că atitudinea ei căpătase ceva artificios, că nu se mișcă normal, se simțea hărțuită, căuta în urmă, încerca să memoreze pe stradă figurile oamenilor, intra în magazine, se oprea la câte o vitrină, un joc stupid, fără doar și poate parcă era un fluture, un exemplar bun de prins în insectar. Dar micile ei manevre, învățate de prin filme, se dovediră a fi inutile, nu reușea să depisteze nici un om suspect, parcă un ochi mare, nevăzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cine vorbești tu, pe tine cine te ascultă, mă întreabă Cezar ieri la cafea. Hai să te scot la o cafea, hai! Mă duc la întâlnire la cafea și sunt calmă și mă aranjez puțin, dar mi se pare cam stupid și n-am entuziasm, deși nu m-a mai scos la cafea mai nimeni, la modul întâlnire cu cineva potențial. Am făcut prea mult, greșit! Avea dreptate, normal, ajunsesem la ideea aceea de 3 zile și Prietena mea care e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
putut da seama. Doar știi că la sauna e-ntuneric. Dar la duș? — N-am făcut dus împreună. Am ramas la sauna până când ea... Adrian schița un gest de lehamite. Nu știu, zău, de ce-am intrat în jocul asta stupid! Mă duc să mă-mbrac. Făcu câțiva pași spre bucătărie, dar apoi păru să se răzgândească. Ieși în hol și urcă la etaj. Eleanor rămase o clipă locului, ținându-se de marginea mesei și simțind cum o apucă mânia. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Pe bune? Da’ ascultă-mă odată, fir-ai tu să fii! răbufni Eleanor. Într-un târziu lui Șam îi pică fișa că s-a întâmplat ceva grav. — Bine, bine, încerca el s-o îmbuneze și se așeza supus. — Planul vostru stupid a ținut până la un punct. Agentul lui Adrian... Se opri și se uită lung la Șam. Unde ți-e mesa? se minuna ea, văzându-i mândrețea de chelie din creștet. Am aruncat-o la gunoi, răspunse Șam, nițel stânjenit. — De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
și dădu drumul cearceafului portocaliu care se lăți spre Încântarea sa În mijlocul camerei. Uite un mod original de a-ți cere scuze, zise el și se ridică În picioare, În sfârșit, ca să-și primească musafirul, nemulțumit totuși de formula aleasă. Stupidă În cele din urmă. Ce scuze să-și ceară ea? Scuze? Și de ce, mă rog? Nu Încăpea Îndoiala, Își zise el, că, judecând după tonul vădit iritat al femeii aceleia cu alură de cal lipițan, simțul umorului o caracteriza Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
atunci. Orice se poate contesta, zise el Într-un târziu. Începând cu buna mea credință În organizarea acestui hibrid jalnic, cum bine s-a văzut, de revelion și licitație. Ideea ta cu anunțul la mica publicitate nu a fost neapărat stupidă, cât insolentă, dar câștigul e spectaculos, trebuie să recunoaștem. Acum ce-a fost, a fost. Nu ne mai rămâne decât să scoatem afară pânza de decor și să deschidem geamurile. De rest s-au ocupat oamenii domnului Brândușă. 40. Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pe de-a-ndoaselea. Mai precis, a zis ea. După cum știi, de Sfântul Vasile e bine să stai pe-acasă. Să nu călătorești, vreau să zic. Ori el tocmai asta a făcut. Cum? Așa, pur și simplu? Nu, ci Într-un mod stupid la care s-a adăugat și hemofilia lui... Tocmai când urma să Înzestreze cartierul cu antene parabolice... Ar fi arătat ca o seră de cale veșnic Înflorite. În plus, vorbea Întruna de o stepă de lavandă. O aiureală! Începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
aia? Se pregătește pentru asta de mult, mult timp. Nu, am repetat. M-a adus aici pentru că eu i-am cerut-o. Nu-mi plăcea deloc cum îmi suna vocea. — Noi... noi suntem împreună. Ea mă ajută. Părea firav și stupid și credul. Chiar în timp ce-am rostit cuvintele, am știut. Am știut adevărul. Am simțit că tot ce era cald și real în mine începea să se scurgă. 25 Hakuun și Kuzan ( Toate stelele sângerează) Stăteam în camera cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
s-a retras. — Am avut încredere în tine, Scout. Încredere oarbă. Ai dreptate, ce copilăros din partea mea! Fiindcă ea nu reacționă în nici un fel, alte cuvinte înțepătoare mi se îngrămădiră în gât vrând cu disperare să-i spargă scutul acela stupid și impasibil. — Ei, nu-ți face griji, n-o să mai repet greșeala asta. Scout mă privi prin stratul gros de sticlă. Eu nu puteam s-o văd, nu-i puteam citi expresia feței. — Bine, spuse ea, încet și monoton. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
pe o carte, pe cartea aceea? Doar dacă... doar dacă ar fi știut că eu voi recunoaște numele doctoriței Randle și voi... Oare el m-a trimis la ea? M-a trimis să-i ascult un an întreg teoriile alea stupide doar pentru ca, atunci când aș fi ajuns în sfârșit aici, să scot exact cartea aceasta din raft și să găsesc mesajul? Și dacă da, de ce? Ce-ar fi trebuit să însemne asta? Mi-am amintit ceva, ceva din una dintre scrisorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
încheiere. Am citit documentele arhivei scriitorilor comuniști cu markerul în mînă. Dumbravă a publicat documentele Filialei, perioada 1949-l959 și bine-a făcut ce-a făcut. Niciodată n-am găsit cercetarea de arhivă mai importantă. Revăd incredibilele rapoarte, uluitoarele note contabile, stupidele procese-verbale... Privesc înapoi nu cu mînie, ci cu scîrbă. Să-i dau dreptate lui Lenin? "Intelighenția? Glavno!" Cuvîntul glavno nu-l mai traduc. E cel care m-a eliminat din presă. Între lătratul lui Tano și lătratul unei alarme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în stânga lui. La confluența între cer și peretele scenei, este trasă o linie strâmbă și tremurată ce pare să despartă la modul metafizic "cerul albastru deasupra noastră" de nevolnicia celor ce vor năvăli pe scenă cu poveștile lor netrebnice și stupide. Rezoneur-ul ar putea să stea foarte bine și pe scenă, în văzul tuturor, pe un scaun cu un microfon în mână, pentru că vocea lui trebuie să fie puternică și să se audă din toate părțile. Deci, vocea rezoneur-ului...) Îl veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să fac absolut nimic din ce mi-aș dori. Cu alte cuvinte, sunt perfect liberă în blocajul meu afectiv cu Maurizio. Mă înfricoșez la gândul că această legătură atât de stabilă și reconfortantă s-ar putea termina vreodată în mod stupid, dintr-un gest nesăbuit de-al meu prin care i-aș putea cere lui Maurizio admiterea sau recunoașterea ei. Eu cred că el ar accepta mai mult decât atât, mai mult decât trei telefoane pe zi sau două excursii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ei, și se ruga în fiecare seară îngerului său protector după indicațiile bunicii, urmând să-și pună de fiecare dată o dorință spre a fi împlinită. Ea își împreuna mâinile ei micuțe în dreptul frunții îngropate într-un breton drept și stupid și intona aceleași versuri în fiecare seară înainte de culcare: "Înger, îngerașul meu, Ce mi te-a dat D-zeu, Eu sunt mic, Tu fă-mă mare" ... (Parte cu care Pulcheria nu era deloc de acord, ar fi vrut să rămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]