386 matches
-
caracter social, nu-l inspiră decât răul. Muza sa este răutatea, vulgaritatea și prostia contemporanilor săi. Și nu că vede lucrurile mai rele decât sunt, dar el nu vede decât răul. În opera sa socială el n-a zugrăvit decât stupiditatea omenească. Dar se va zice: "Așa e societatea pe care a zugrăvit-o. Fiind obiectiv, n-a putut s-o zugrăvească decât rea". Dar nu e așa. Oare Miticii, Georgeștii și Protopopeștii n-au nimic omenesc în ei? Să fie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
înseamnă a rodi pe calea frumosului, a credinței și a dragostei. Cel mai benefic și mai plăcut efort este efortul de a-ți învinge ignoranța. Menținerea liniștii în spatele sufletului iluminează cultivarea vieții. Suntem actorii și spectatorii propriei noastre vanități și stupidități. Prietenia adevărată îndoiește lucrurile minunate și înjumătățește necazurile. Adevărată bucurie vine din prisos de omenie. Cam la fel s-au desfășurat lucrurile și la colaborările din teatru sau la film. Îmi amintesc cu multă nostalgie de Învățătorul Gheorghe din Năpasta
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
p. 291. 3. Brăescu A. N., Contribuțiuni la studiul clinic al polinevritelor, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon din Iași, 1895, vol. V, p. 421. 4. Brăescu A. N., Cîteva cercetări asupra acidității sucului gastric în melancolie și stupiditate (confuzie mintală), în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridona din Iași, 1895, vol. V, p. 493. 5. Brăescu A. N., Bolnavii de pelagră pe anul 1897, tratați în ospiciul Golia, com. Iași, jud. Iași, în Analele Casei Spitalelor Sf.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Max Weber care, în Germania, se laudă cu faptul de a fi reconciliat elitele, clasele și partidele antrenate de "acest mare și minunat război"300. Naționalismul războinic va duce la extrem pasiunea șo-vină inițiată de imageria bunilor alsacieni persecutați de stupiditatea feroce a prusienilor. Încă înainte de declanșarea luptei, primul număr din august 1914 al ziarului L'Illustration va reprezenta simbolic chipul dușmanului așteptat în persoana "speculantului vienez Oscar Rosenberg", victimă a unui incident de la bursă, înfățișat aici cu trăsăturile unui cămătar
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
foșnetul ierburilor în bătaia vântului. Și, în nemărginirea aceea luminoasă și caldă, a răsunat din nou vocea Charlottei. - Nu, nu se băteau pentru banii aceia furați, nu! Toată lumea înțelegea. Se băteau... ca să se răzbune pe viață. Pe cruzimea ei, pe stupiditatea ei. Și pe cerul acela de mai de deasupra capetelor lor... Să băteau ca și cum ar fi vrut să sfideze pe cineva. Pe cel care a amestecat într-o singură viață cerul acela de primăvară și trupurile lor schilodite... „Stalin? Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de după cel de-al Doilea Război Mondial. Proza satirică înregistrează o nouă culme la începutul secolului trecut în paginile schițelor "vesele" ale lui Gh. Brăescu, interesat ca și Anton Bacalbașa în Moș Teacă, de ridicolul automatismelor din viața militară și stupiditatea absolută a reprezentanților ei de frunte (Maiorul Boțan, Moș Belea), dar și de aspecte variate ale existenței burgheze (Un scos din pepeni), tratate cu mijloacele deplinei obiectivități care, paradoxal, amplifică virulența criticii implicate, pentru că "prin indiferență impinsă până la impasibilitate, verosimilitatea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
când e ajutată de cultură"37. Talentatul gazetar și viitor deputat Rică Venturiano este un agramat care pronunță deformat "levorverul", cronicarul High-life, Turturel, este "victima" unei fatale erori tipografice, pedagogul "de școală nouă" Mariu Chicoș Rostogan propagă definiții de o stupiditate absolută, iar "intelectualii" din berării, birturi și cafenele, al căror semn de recunoaștere este consumul de ambrozie "capuținistă", sunt cei care "tarifează prețurile succeselor și decernă laurii, ei condamnă, îngăduie sau încununează în literatură, în arte, în științe, în fine
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
conversației prin nerespectarea intenționată a normelor acesteia este specifică antipieselor lui Eugen Ionescu, în special în comedia de debut, care pune în lumină, prin această criză a cuvântului, o adevărată "tragedie a limbajului". La Caragiale, în schimb, în schița menționată, stupiditatea Domnului asociată cu idioțenia Feciorului, cumulate cu efectul narcotic al căldurii, sunt elemente care resping ipoteza caracterului volitiv al nerealizării comunicării. Scurta introducere are rolul unei succinte și precise indicații regizorale, punctându-se reperele spațio-temporale și reglându-se ritmul conversației
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
hotărnicie, dar acuma, cu regret, este imposibil din mai multe puncte de vedere, care le știe dumnealui... Așa să-i spui.36 Lipsa de relevanță a mesajului e pregnantă și pentru că transmiterea lui se face printr-un mijlocitor care, în afara stupidității de care dă dovadă, determină nerealizarea a încă uneia din acele "felicity conditions" ale comunicării, prin faptul că nu are nici o legătură cu destinatarul. Presupoziția formulată în termenii "stăpânul feciorului este Costică Popescu" fiind falsă, întreaga discuție este lipsită de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lui Ubu-Rege. Ca și simboliștii, el consideră că misiunea scenei nu este de a reflecta realul. În "Despre inutilitatea teatrului în teatru", denunță, și el, cu violență, ineficacitatea decorului iluzoriu. "Nu vom reveni asupra chestiunii înțelese odată pentru totdeauna privind stupiditatea decorului în trompe-l'oeil. Să specificăm că susnumitul trompe-l'oeil îl iluzionează pe cel care vede într-un mod grosolan, adică pe cel care nu vede, și-l scandalizează pe cel care vede într-un mod inteligent și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, p. 244. 321 "Dar poate că această supremă decădere, ridicarea domnului Filip Marin față de izgonirea lui Brâncuși, să fie în ordinea lucrurilor normale și ea, stupiditatea având toate drepturile de progenitură", în "Artă și artă", apărut în "Seara", An. IV, nr. 1590, 23 iunie 1914, p. 1. (Tabula rasa) Semnat: T.A. reprodus în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896- 1913), p. 257. 322 Constantin Prodan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]