852 matches
-
ora actuală, este larg acceptată de către economiști afirmația că instituțiile joacă un rol decisiv În funcționarea economiei. Desigur Coase și Williamson au considerat mai degrabă alternativa instituțională piețe - organizații, Întrebându-se cum apar acestea din urmă, primele fiind mai degrabă subînțelese („la Început au fost piețele” cum greșit afirma Williamson). Ulterior, North a lărgit analiza Întrebându-se mai degrabă cum au apărut instituțiile (piețe și organizații) răspunzătoare de succesul economic al Occidentului. Dacă avem În vedere impactul, mai degrabă limitat, al
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
vieții de zi cu zi. Pentru a Înțelege mai bine diferențele existente În procesul de predare-Învățare desfășurat În condițiile unui Învățământ tradițional, comparativ cu Învățământul de tip democratic, prezentăm Într-o manieră mai schematică trei modele principale de predare, care subînțeleg - conștient sau implicit - practicile de predare cu toate variantele pe care ni le putem imagina. Fiecare dispune de o logică și de o coerență În esența sa, dar manifestă și limite de utilizare și, mai ales, fiecare dintre aceste modele
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
aproape întotdeauna, să sunăm la ușa locuințelor în care sperăm să găsimindivizii cu care vom sta de vorbă. Revenind la avantaje, să spunem că ancheta orală la domiciliu este preferabilă atunci când chestionarul de aplicat este relativ lung. Într-adevăr, se subînțelege că pe stradă sau la ieșirea de la un spectacol o persoană nu poate fi abordată pentru o discuție ce ar putea dura mai mult de 3-5 minute, dat fiind că oamenii sunt grăbiți și nu au, în astfel de circumstanțe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se înscrie în buget. La reclamarea banilor, funcționarul pretinse că suma n-a fost trecută în buget. Într-adevăr, nu exista un titlu special, dar primarul, prin oamenii săi, demonstră că suma exista sub o denumire generală, în care se subînțelegea și biserica lui. Chestiunea ar fi fost fără însemnătate, întrucît ministrul de la departamentul respectiv era gata a plăti subvenția. Însă nu avu putința. Funcționarul pomponescian folosise capitolul respectiv pentru alte ordonanțări, aproape epuizîndu-l, a intra în alt capitol era imposibil
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
decodate și interpretate. Orice mit obligă la descifrare și interpretare, Întrucât conținutul său semnificativ este complex și aproape Întotdeauna disimulat, camuflat. Miturile au Încetat să mai fie Înțelese În forma lor literală: ceea ce preocupă din antichitate sunt doar: „ semnificațiile ascunse”, „subînțelese”, „sensul fabulei, ficțiunii, minciunii conținute sau atribuite miturilor” (/189, 197). Mitul creează semnificații și În același timp, obligă la explicarea și descifrarea acestor semnificații ... Mitul are o structură și o finalitate hermeneutică: dă explicații, face revelații, dezvăluiri, și În sens
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
duhovnicească au băut, pentru că beau din piatra duhovnicească ce îi urma. Iar piatra era Hristos” (I Cor. 10, 1-4). Și Moise însuși spune în Cântare: „Trimis-ai Duhul Tău și i-a acoperit pe ei marea” (Ieș. 15, 10). Se subînțelege că vârstnicii evrei nu și-au părăsit copiii pe țărmul mării, spre a deveni victime sigure în mâinile lui Faraon și oștilor lui, numai pentru simplul fapt că nu erau destul de maturi în înțelegere sau pentru că nu puteau lua fiecare
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Aceștia erau cu miile. Oare între ele nu erau să se afle și copii?”<footnote Arhim. Scriban, op. cit., p. 732. footnote>. Biblistul german Joachim Jeremias recunoaște că în nici unul din aceste texte nu se vorbește de copii, dar el îi subînțelege de fiecare dată, întemeiat pe următoarele considerente: 1. Solidaritatea antică a familiei obligă să postulezi că un act de convertire religioasă afecta și copiii; 2. Sfântul Apostol Pavel face legătură între circumciziunea mozaică și botezul creștin (vezi Col. 2, 11
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
dorite și nedorite Cum am scris mai sus, bunurile și, prin intermediul lor, oamenii și grupurile nu candidează la calificare decât în măsura în care se pot anticipa anumite efecte. Totuși, nu toate sunt intenționate. Sociologia weberiană a dezvoltat această temă, mergând până la a subînțelege că efectele legitimării sunt cu atât mai eficiente cu cât intenționalitatea lor este negată. • Efecte intenționate În general, luptele pentru calificare sunt deosebit de aprige când consecințele sunt cunoscute și anticipate (fie că ne referim la calificarea școlară și la "randamentele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fi, spre exemplu, ocolul târgului Tecuci, care avea sub jurisdicția sa administrativă sate precum: Cămileștii, Ocheșăștii, Săseștii, toate aservite și nu libere. Apoi, Al. I. Gonța adaugă, accentuând confuzia: „în toate documentele emise, pentru boieri sau mănăstiri, țăranii dependenți se subînțeleg sub cuvântul «sat»” și încheie originalul său punct de vedere în această chestiune astfel: „Trăsătura esențială ce caracterizează pe țăranii dependenți, de sub administrația feudalilor ce țin de ținut, este că ei nu sunt niciodată purtători ai titlurilor de proprietate, deci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în practică într-un anumit teritoriu. Odată ce carta este elaborată și aprobată de diferiți susținători, prefectul regional ia ultima decizie de aprobare și fixează granițele acelei unitaăți de tip pays. Chiar dacă uneori se crede că prin conceptul de pays se subînțeleg zonele rurale, de fapt, acesta poate fi aplicat și zonelor urbane sau semiurbane.41 În practică, pare să fi avut un succes deosebit în Franața rurală. Idea de pays s-a răspândit în întreaga Franță cu mare rapiditate, iar această
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
formulate; în prima variantă păreau firești... Partea leului se circumscrie prin faptul că bărbații conduc mai bine afacerile și sunt lideri politici mai buni, în timp ce femeile ar putea să se realizeze chiar dacă nu lucrează (citim: nu au o slujbă remunerată, subînțelegem că pot fi casnice, desfășurând o muncă domestică neplătită). În ediția menționată a Barometrului de opinie publică întâlnim o secțiune tematică numită „Familie, relații copii--părinți, valori de gen”1. O primă observație, de domeniul evidenței, este cea referitoare la asocierea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
dobândește și nici nu se pierde prin căsătorie. II.2. Efectele căsătoriei privind relațiile patrimoniale dintre soți a. Regimul matrimonial In principiu, ceea ce constituie elementul esențial și determină, conținutul relațiilor de familie sunt raporturile de ordin personal, totuși ele le subînțeleg și pe cele de natură patrimonială, fiind necesară o reglementare specială a raporturilor cu conținut economic dintre soți prin normele dreptului familiei 47. Viața în comun a soților, creșterea copiilor, gospodăria lor comună, determină împletirea intereselor patrimoniale ale celor doi
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
că mai ales în condiții concurențiale nevoia de a introduce noul, de a inova continuu, este imperativă. S3 S2 S1 Satisfacția clientului Insatisfacție În termenii noilor definiții, aducerea noului presupune de fapt trei pași distincți, chiar dacă în practică ei se subînțeleg uneori prin termenul de „inovare”. Pașii sunt: 1.creativitate; 2.activitate inovantă; 3.spirit antreprenorial. Creativitatea este definită drept capacitatea de a identifica noi legături între elemente (obiecte, evenimente, legi) aparent fără legătură între ele. Creativitatea implică întotdeauna aducerea unui
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
2009. "Steaua de vineri" (titlul unui volum, 1978) nu l-a mai condus decât până la accidentul de duminică. Am scris că între granițele limbii române, adică în toată lumea, alături de Eminescu vom fi reprezentați mereu și de Grigore Vieru. Patriotul era subînțeles pentru că cita, recita, vorbea, crea și... slujea limba veche și-nțeleaptă a neamului din care se inspira. "Rădăcina de foc" (Ed. Universul, București) l-a purtat prin toată România Mare și prin destule colțuri ale lumii. într-un interviu la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
unii comentatori ai acesteia să considere că fizica cuantică este indeterministă. Dar, relația de incertitudine exprimă legătura dintre anumite mărimi cuantice și, ca atare, confirmă determinismul. Când se afirmă Însă că relația de incertitudine este În dezacord cu determinismul, este subînȚeleasă nu această latură a relației de incertitudine, ci cu totul altceva, și anime, că relația de incertitudine transformă determinismul laplacean Într-un nonsens. „Mecanica cuantică este o teorie deterministă, numai că determinismul său nu se identifică cu determinismul laplacean și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
în cercetarea noastră. Deși numeroase interdicții și precepte au guvernat Renașterea, coordonatele mai sus-menționate au permis libertăți până atunci nebănuite. Nu toate schimbările paradigmei mentale s-au petrecut, drept urmare, într-un registru caracterizat exclusiv prin seriozitate. Omul renascentist prin care subînțelegem și autorul de romane, de ficțiuni care interacționează cu lumea știe să râdă de gravitatea relaționării cu spațiile străine și, nu în ultimul rând, chiar de formele de autocunoaștere pe care și le asumă. Parodia se "dezlănțuie" cu adevărat abia
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Picarul leneș, pasionat mai degrabă de aventuri galante, rar verosimile, decât de fapte de vitejie, ba uneori chiar o "scursură a societății" oferă și el, în spațiul francez, modelul cavalerismului răsturnat, parodie a curteanului din literatura de gen (și, se subînțelege, a iubirii curtenești medievale), dar o face într-o manieră complet diferită de cea a romanului cervantesc: apelând la burlesc, dar la unul care nu-și umanizează personajul, cum se întâmplă pe alocuri în Don Quijote, ci îl vulgarizează. Astfel, dacă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de la spectrul prozei la cel al textului liric, într-un articol programatic fiind luată în calcul chiar folosirea parodică a stilului epistolar etc. Articolul lui Iuri Nikolaevici Tînianov intitulat Dostoievski și Gogol (Despre teoria parodiei) rezonează exemplificând, cum lesne se subînțelege, prin categoria numelor mari din literatura rusă cu ideile lui Tomașevski în aceeași notă a continuității tradiție/ modernitate pe care o asigură, comic și/ sau prin intermediul stilizării, parodia. La scară universală, literatura reprezintă, în concepția acestui teoretician, un depozit de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a interveni ideologic și social. În fostele state comuniste din estul Europei, unde operele de această natură aduceau cu sine prin disimulare și promisiunea (timidă) a publicării (fără a mai vorbi de samizdat), nu numai fuga de cenzură, prin care subînțelegem dorința de eliberare dintr-un regim politic opresiv, îi motivează pe parodiși, ci și interioara rezistență la un "limbaj de lemn" al literaturii, descongestionarea artistică. Găsind modalități subtile de a-l implica pe observatorul ce decodifică mesajul textului (cititorul) în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
curajului și a constanței, în vederea creării unui soldat capabil să îndeplinească fapte bune. Apartenența la armata sacră a zeului Mithra, corespunde concepției creștine care compară Biserica unei armate, deși termenul de militia Christi, din scrierile sfântului Paul din Tars, nu subînțelege neapărat și imitarea misterelor mithraice. Acestea vor căpăta o răspândire sporită la cumpăna secolelor II-III. Doctrinele orientale anterioare și contemporane creștinismului au câștigat progresiv, împreună cu religia lui Cristos, o anumită credibilitate și autoritate asupra lumii antice. Prin urmare, implicarea sacerdoților
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
asupra vieții poporului său. Dacă, pe de o parte, se preamărește îndrăzneala semiților, pe de alta există o anumită anticipare alegorică a omului ca miles Dei, înțeles nu în funcție de accepțiunea negativă ce implică uzul violenței, ci în cea pozitivă care subînțelege colaborarea cu Dumnezeu în acceptarea voinței sale. Jahve este Dumnezeul păcii, al shalomului; expresia frecventă Dumnezeul oștirilor este interpretată în sensul de Dumnezeul oștirilor cerești și pământești, al universului creat, înțeles ca plinătate a shalomului. În viziunea profeților, construirea păcii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a creștinului. Fragmentul din Mt 10, 34: Nu socotiți că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie, se poate înțelege prin Lc 12, 51, unde se vorbește despre împărțire în loc de sabie. Cristos subînțelege necesitatea depășirii afecțiunilor și a legăturilor sensibile, puse acum într-o nouă lumină: nu mai are sens doar legătura de sânge pentru o solidaritate umană, întrucât noul raport dintre ființe a fost înălțat în transcendența lui Dumnezeu. Din In 18
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și păgâni era dictată de confidența celor dintâi în Dumnezeul biblic. Persecuția nu a provocat rebeliune în sufletul discipolilor lui Cristos, care aveau conștiința că mai degrabă sau mai târziu Dumnezeu le va face dreptate. Așadar, nonviolența creștină care nu subînțelegea pasivitatea și nici nu delega lui Dumnezeu rezolvarea problemelor, nu pretindea nici măcar participarea activă în fața nedreptăților ori a eventualelor pericole. Puțin mai apoi, în Ad Demetrianum, 20, autorul ne prezintă cea mai eficientă metodă de exprimare a nonviolenței creștine: asemenea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
legată concepției de popor (populus), refuzul declarării numelui corespundea dezinteresului față de națiune, echivalentul unei atitudini rebele ce se cerea sufocată. Pentru Maximilianus, serviciul militar este o profesiune negativă în sine însăși, întrucât se identifică cu săvârșirea răului, concept care, deși subînțelege și actele idolatrice, indică mai curând un comportament făcut din samavolnicie și înstrăinare de Dumnezeu. Din acest motiv, pentru a rămâne fidel lui Cristos, refuză primirea signaculum, ornament exterior din piele cu plăcuță din metal, simbolul fidelității față de serviciul militar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ele”. Concomitent făcea și convocarea electoratului. Printre altele monarhul avea dreptul de a numi și revoca pe membrii guvernului, confirma în funcțiile publice, potrivit legilor, pe cei care erau numiți, de asemenea iniția și regulamentele necesare executării legilor. După cum se subînțelege, prevederile constituționale cu certitudine îngăduiau monarhului posibilitatea de a controla totul în statul român, inclusiv faptul că el era și capul oștirii, deci comandantul suprem al armatei (art. 88). Pentru un rege ambițios, inteligent și fără scrupule, ce dorește cu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]