8,331 matches
-
acestora, sau precizarea privind necesitatea unui proiect tehnologic pentru cofraje, caz în care se elaborează caiet de sarcini pentru aceasta; ... 6. precizarea necesității calculului privind deformațiile cofrajului și condițiile, cu clase de toleranță, pentru deformațiile admisibile; ... 7. precizarea condițiilor, conform subcapitolului CIII.5.1 și CIII.5.2 , privind spațiile de turnare realizate în teren (terasamente); ... 8. precizarea condițiilor deosebite, dacă este cazul, pentru: a. planitatea suprafeței cofrate, cu clase de toleranță; ... b. rectilinitatea muchiilor, cu clase de toleranță; ... c. etanșeitate; ... d. agenții de decofrare
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264482]
-
și dimensiunile armăturilor, precum și condițiile de fasonare; ... ... d) armătura fasonată va fi recepționată de executant, pe baza prevederilor din proiect, recepție care are în vedere și existența documentelor și marcajelor privind trasabilitatea pentru produsele utilizate (a se vedea și subcapitolul DII.5 ). ... ... DII.2.3. Armătura fasonată în atelier (la executant sau prelucrător) poate fi livrată, pentru montare, fie sub formă de elemente separate, fie asamblată în carcase. (1) În primul caz, elementele de același tip vor fi depozitate în pachete separate, etichetate
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264482]
-
următoarele obligații: a) să aprobe începerea turnării betonului pe baza verificării directe a următoarelor: (i) starea cofrajelor și/sau a gropilor sau terasamentelor în care se toarnă betonul: verificare efectuată conform subcapitolelor CIII.4 și CIII.5.3 ; ... (ii) starea armăturii: verificare efectuată conform subcapitolului DII.5 ; ... (iii) starea tecilor/țevilor montate pentru realizarea canalelor pentru armătura pretensionată, dacă este cazul: verificare efectuată conform pct. EIIA.6.13 ; ... (iv) starea pieselor înglobate în beton: verificare efectuată conform pct. DII7.4 . ... (v) starea rosturilor de turnare, dacă este cazul. ... ... b) să
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264482]
-
de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri și 1,5 oră în cazul cimenturilor fără adaosuri; ... o) reluarea turnării, în cazul când s-a produs o întrerupere de turnare de durată mai mare, numai după pregătirea suprafețelor rosturilor, conform subcapitolului FII.5; ... p) permiterea instalării podinilor pentru circulația lucrătorilor și mijloacelor de transport local al betonului pe planșeele betonate, precum și depozitarea pe acestea a unor schele, cofraje sau armături este permisă numai după 24 . 48 ore, în funcție de temperatura
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264482]
-
geometrică a pereților din CLT, pentru diferite tipuri de configurații arhitecturale ... ... 3.3.2.4. Mecanismul de disipare de energie la nivelul îmbinărilor disipative (1) Acesta se asigură prin comportarea ductilă a îmbinărilor disipative pentru toate tipurile de structuri. Prin respectarea prevederilor din subcapitolul 4.5.1 se evită următoarele: (a) cedarea neductilă prin zdrobirea lemnului din interiorul îmbinării; ... (b) cedarea prin smulgere a tijelor prevăzute în beton sau lemn cu care sunt fixați conectorii pentru prevenirea răsturnării; ... (c) cedarea prin rupere la forță axială a
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
de geometrie sub încărcări nu sunt luate în considerare; ... (b) analiza de ordinul II - determinarea eforturilor de proiectare se bazează pe teoria neliniarității geometrice, care consideră în analiză echilibrul sistemului static deformat. Se respectă prevederile codului de proiectare P 100-1, subcapitolul 4.6. ... Efectele de ordinul II au ca bază neliniaritățile geometrice ale structurii, faptul că din momentul depășirii unei anumite sensibilități laterale, deformațiile devin destul de mari și nu mai pot fi ignorate astfel încât starea de echilibru se exprimă pe
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
de încărcări cea mai defavorabilă. (3) În cazul clădirilor proiectate pentru clasa de ductilitate DCH sau DCM, determinarea valorilor de proiectare ale momentelor încovoietoare, forțelor tăietoare și forțelor axiale în elementele structurale, după caz, se face conform prevederilor de la subcapitolul 4.3.2 . (4) În cazul clădirilor proiectate pentru clasa de ductilitate DCL, determinarea valorilor de proiectare ale momentelor încovoietoare, forțelor tăietoare și forțelor axiale în elementele structurale, după caz, se face conform prevederilor de la subcapitolul 4.3.3 . 4.3.1. Modelul de calcul
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
face conform prevederilor de la subcapitolul 4.3.2 . (4) În cazul clădirilor proiectate pentru clasa de ductilitate DCL, determinarea valorilor de proiectare ale momentelor încovoietoare, forțelor tăietoare și forțelor axiale în elementele structurale, după caz, se face conform prevederilor de la subcapitolul 4.3.3 . 4.3.1. Modelul de calcul (1) În analiza structurală se consideră lunecarea relativă a pieselor din îmbinare. Prezența în îmbinare a unor piese suplimentare cu rol de fonoizolare și etanșare la aer/apă/foc influențează comportarea acesteia. în acest sens, se realizează
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
EN 14545. (7) Pentru îmbinările proiectate cu cerințe de ductilitate se vor utiliza elemente metalice (tije și conectori) din oțel care satisfac exigențele de ductilitate conform anexa E . Se vor respecta exigențele de ductilitate pentru oțeluri din SR EN 1993-1-1, subcapitolul 3.2.2. ... 4.5. Verificări de rezistență pentru clădiri proiectate în clasa de ductilitate DCH sau DCM (1) Valorile capacității de rezistență a lemnului sunt determinate luând în considerare valorile coeficientului k_mod pentru încărcările instantanee și valorile coeficientului parțial aplicat materialului γ_M
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
valorile coeficientului parțial aplicat materialului γ_M luând în considerare combinația seismică. (2) Calculul capacității de rezistență a îmbinărilor se face conform cu SR EN 19951-1 și normativului NP 005. 4.5.1. Verificarea capacității de rezistență a zonelor disipative (1) În acest subcapitol se consideră ca zone disipative îmbinările și conectorii, care se proiectează cu capacitate de disipare de energie prin deformații inelastice. (2) Verificarea la starea limită ultimă a unei zone disipative localizată în îmbinări sau conectori se face cu relația: F_Ed
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
tijele metalice) pentru diferite tipuri de îmbinări lemn-lemn și lemn-metal, pentru un plan și două planuri de forfecare a unui element de tip tijă, conform SR EN 1995-1-1, N. 4.5.1.2. Verificarea capacității de rezistență a zonelor nedisipative (1) În acest subcapitol, se consideră ca zone nedisipative elementele de lemn și îmbinările proiectate prin mecanismul de disipare de energie ca fiind nedisipative. (2) Pentru structurile cu pereți de lemn (vezi Figura 4.1 ): Figura 4.1 Schemă dirijare zone nedisipative pentru perete de lemn
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
din stâlpi și grinzi de cadru, dispuse pe mai multe direcții și niveluri având diferite scheme statice (cadre cu noduri rigide, noduri semirigide, noduri articulate). (2) Planșeele se proiectează astfel încât să îndeplinească cerința de diafragmă în plan orizontal conform subcapitolului 5.1.5 . (3) Pentru o structură eficientă, de regulă, deschiderile pe direcțiile principale sunt de 5,00m x 5,00m sau 5,00m x 6,00m. (4) În general, structura de rezistență a acestor construcții se realizează cu elemente de lemn cu secțiune constantă. (5
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
structurale verticale și să asigure angajarea solidară și coordonată a acestora. (2) Proiectarea diafragmelor de lemn va respecta prevederile codului de proiectare P 100-1. Planșeele din lemn îndeplinesc rolul de diafragmă în conformitate cu prevederile codului de proiectare P 100-1, subcapitolul 4.4.3. Nota: Pentru moduri de vibrație de translație, diafragmele de lemn respectă condiția (5.1). Figura 5.4 Schema de deformată a planșeului de lemn Delta_d,max < 1.1 Delta_L,med (5.1) Delta_d,max deformata maximă în plan orizontal a diafragmei de lemn Delta_L,med media deplasărilor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
față; cealaltă față poate fi realizată dintr-un produs nestructural (gips-carton nestructural, MDF etc.); ... b) panouri închise care sunt sunt alcătuite din montanți și tălpi și distanțieri, rigidizate cu plăci colaborante pe ambele fețe. ... ... 5.3.1.3. Planșee (1) A se vedea subcapitolul 5.1.4 . ... 5.3.1.4. Principii de modelare și dimensionare (1) Montanții sunt elemente solicitate la compresiune paralelă cu fibrele sau compresiune excentrică sub acțiunea încărcărilor verticale și orizontale. (2) Flambajul lateral al montanților este împiedicat fie de rigiditatea plăcilor colaborante fixate direct
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
locale a elementului pentru evaluarea influenței acestora asupra rezistenței și rigidității orizontale. (7) În funcție de clasa de ductilitate a structurii, proiectarea îmbinărilor verticale și orizontale se va face în conformitate cu capitolul 4 . ... 5.3.2.4. Planșee (1) A se vedea subcapitolul 5.1.4. ... 5.3.2.5. Îmbinări (1) Conectorii din oțel - șuruburi autoforante pentru lemn, cuie profilate, colțari, plăci metalice, dornuri, bolțuri, tije filetate și altele - sunt realizate din oțel care satisface prevederile codului de proiectare P 100-1 și prevederile din capitolul 4 . (2
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
acest lucru, sau pot fi realizați din mai multe panouri cu lățimea minimă h/4, prinse între ele prin îmbinări verticale. Îmbinările de la intersecțiile pereților se realizează mecanic, de obicei, cu șuruburi. (3) Planșeele din CLT îndeplinesc condițiile de diafragmă ( subcapitolul 5.1.4 ). (4) Pereții de la nivelul superior reazemă pe planșeele de la nivelul inferior (sistem constructiv de tip platformă) și se prind de acestea cu conectori pentru prevenirea răsturnării și a lunecării, asemănătoare celor folosite pentru prinderea de fundații (sau
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
și Câineni din județul Vâlcea, sunt în cuantum total de 5.768,37 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în condițiile legii, în limita prevederilor bugetare anuale aprobate la capitolul 84.01 „Transporturi“, subcapitolul 03 „Transport rutier“, titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare“, articolul 56.50 „Programe finanțate din Fondul de Coeziune (FC), aferente cadrului financiar 2021-2027“. (2) Sumele individuale prevăzute la alin. (1) se virează de către Ministerul Transporturilor
HOTĂRÂRE nr. 1.557 din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263275]
-
Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inițiată de un număr 27 de deputați și senatori. Documentul cuprindea un articol referitor la completarea reglementării privind funcțiile de conducere din învățământul superior, prevăzute la pct. 1, capitolul 1, subcapitolul I, A. Salarii de bază pentru funcțiile din învățământ, din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017. Efectul modificărilor era acela al acordării pentru directorul de extensie universitară a unei salarizări identice cu salarizarea directorului de departament. ... 23. La data
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
pe locul trei decât la etajul al doilea, pe locul al treilea. Au rămas totuși unele zone de rezistență: vorbitorii spun (încă?) nu clasa doi, ci clasa a doua. În Gramatica pentru toți, Mioara Avram consacra acestei probleme un întreg subcapitol („Numeralul cardinal în locul celui ordinal”), observând că tendința acționează diferențiat, în funcție de mai mulți factori: „fenomenul are loc numai la numeralul atribut adjectival postpus și mai ales la genul masculinneutru, de preferință în combinație cu anumite substantive (de exemplu, la numerotarea
În secunda doi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5902_a_7227]
-
Burța-Cernat impresionează prin marele demers recuperator, prin aducerea în lumini puternice a unor valori ale literaturii noastre lăsate prea multă vreme în umbră. Sau la margine, spre a-i folosi terminologia, o ipostază la care se referă frecvent (v. și subcapitolul: „Margine, marginal, marginalitate, marginalizare”). Că aceste valori lăsate la margine sunt îndeobște produse de femeile scriitoare este un fapt de netăgăduit care își are motivațiile lui sociale, psihologice, etice sau de alt ordin. A le desluși, cu metodă și până în
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
modern și o bibliografie bogată. Din păcate, față de ediția pe care o am eu, Bordas, din 1995, identică în ce privește textul, s-a renunțat la o tot atât de interesantă cronologie comparată clasic/modern din secolul XX și la încă alte câteva mici subcapitole, gen dicționar, cuprinzând Coregrafii contemporani din Franța (și trei sferturi dintre ei au fost în turneu în România după 1990, deci ne erau familiari), precum și Marii Coregrafi de pretutindeni și Marile Opere Coregrafice. Deși apariția cărții în limba română a
Evenimente la încheierea stagiunii by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5438_a_6763]
-
personajul care povestește sau "se povestește" este bărbat sau femeie, chiar dacă Roxana Pavnotescu are grijă să sublinieze de fiecare dată diferențele. E, în fond, urmărită cu oarecare stăruință ipostazierea aceluiași exemplar uman. Căutarea dublului, (în carte există, de altfel, un subcapitol intitulat El-ul, pp. 155-162, combinație, ca mai toate textele cărții, armonioasă între eseu, narațiune sau introspecție) sau, de la caz la caz, a propriilor eu-uri pare să fie preocuparea majoră a autoarei. Existența mai multor euri coexistând într-unul
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
cu te miri cine" (p. 27); Vampirul și Vârcolacul, verișori buni, nu mai beau sânge, ci "suc de portocale sub clar de lună, pentru purgație". Vasiliscul are chiar conștiința ieșirii din mit și filozofează pe această temă cu protagonistul-narator al subcapitolului: "- Este oul de cocoș bătrân, clocit de o broască țestoasă, din care s-a zămislit strămoșul meu, primul Vasilisc. Aripile lui erau adevărate, ale mele nu mai servesc decât de podoabă... Odată ieșiți din timpul mitic, a început alienarea, degradarea
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
să-i țin la distanță, într-un chin insuportabil, departe de împlinirea iubirii". (p. 42) însă autoarea notează sec la Sfârșitul poveștii și morala ei (din cap. Sub semnul Aspidei): "- De vină nu poate fi numai Aspida" (singura frază a subcapitolului) (p. 60). Lumii neconvenabile în care-și trăiesc insatisfacțiile personajele Roxanei Pavnotescu, i se opune o alta, abandonată cândva de om, a cărei imagine superb scrisă apare în capitole precum împărătița Furnică (pp. 125-132) sau Albatroșii "Danzantes" (pp. 215-227). La
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
lui Budai-Deleanu, aceștia par să aibă oroare de scenariile construite pe argumente, sau măcar pe presupoziții, lăsându-se purtați în schimb de mecanica banală a tipologiilor. Ion Urcan de pildă decide să scrie cu dezinvoltură despre comicul Țiganiadei, intitulându-și subcapitolele Palierul comic al epopeii: justificarea lui de către autor; explicația critică a prezenței sale în text, Categorii estetice ale comicului. Tipologia cultural-istorică a ironiei și, în sfârșit, Instrumentarul comic al Țiganiadei. Nici Iulian Boldea nu se abate de la o atare regulă
Încremenirea în prejudecată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6089_a_7414]