811 matches
-
de exemplu: Banul este ochiul dracului, Dai un ban, dar stai în față, Banii nu aduc fericirea, Ban la ban trage) și/sau sinonime pentru cuvântul ban (arginți, biștari, lovele, cash, capital, marafeți, parale, ort, gologani etc.). 11. Alegeți o subcultură (de exemplu, subcultura romilor, a artiștilor, a oamenilor de afaceri etc.) și prezentați specificul ei în cadrul culturii române. 12. Ce schimbări ați perceput în cadrul culturii române după 1989? Exemplificați și comentați. 13. Prezentați rezultatele contactului dintre cultura română și o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este ochiul dracului, Dai un ban, dar stai în față, Banii nu aduc fericirea, Ban la ban trage) și/sau sinonime pentru cuvântul ban (arginți, biștari, lovele, cash, capital, marafeți, parale, ort, gologani etc.). 11. Alegeți o subcultură (de exemplu, subcultura romilor, a artiștilor, a oamenilor de afaceri etc.) și prezentați specificul ei în cadrul culturii române. 12. Ce schimbări ați perceput în cadrul culturii române după 1989? Exemplificați și comentați. 13. Prezentați rezultatele contactului dintre cultura română și o altă cultură. 14
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
eșuează. 3.5.3. Sursele discrepantei sunt variate. Devianta emoțională poate apărea din cauza: ăă rolurilor multiple pe care le are de jucat individul (de exemplu, a fi profesor la liceul în care învață și fiul tăuă; ba apartenenței la o subcultura marginala (de exemplu, în subculturile marginale poate apărea o discrepanță între ceea ce indivizii simt și emoțiile pe care membrii culturii dominante se așteaptă să fie exprimateă; că tranziției normelor de rol pe care indivizii trebuie să le facă de-a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
discrepantei sunt variate. Devianta emoțională poate apărea din cauza: ăă rolurilor multiple pe care le are de jucat individul (de exemplu, a fi profesor la liceul în care învață și fiul tăuă; ba apartenenței la o subcultura marginala (de exemplu, în subculturile marginale poate apărea o discrepanță între ceea ce indivizii simt și emoțiile pe care membrii culturii dominante se așteaptă să fie exprimateă; că tranziției normelor de rol pe care indivizii trebuie să le facă de-a lungul vieții (de exemplu, bucuria
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
tip de strategie de marketing să folosească, profesioniștii în domeniul marketingului acorda acestor factori o atenție aparte. SHAPE \* MERGEFORMAT 1.1 Factorii culturali Factorii culturali sunt cei care exercită cea mai puternică influență asupra comportamentului consumatorului, iar aceștia sunt cultură, subcultura și clasa socială din care face parte consumatorul (Kotler, 1989Ă. Cultură stă la originea dorințelor și a comportamentului personal al individului, prin intermediul acesteia fiind însușite valorile de bază ale unui grup social, diversele percepții, dorințe și comportamente provenite de la familie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
material, individualism, libertate, tinerețe, sănătate. Dincolo de acești factori, schimbările culturale intervin și în modelarea comportamentelor, cum ar fi, de exemplu, preocuparea tot mai mare pentru sănătate, orientarea spre informalitate, dorința de a avea mai mult timp liber. Cultură secundară - sau subcultura - face referire la grupurile de indivizi care împărtășesc sisteme de valori bazate pe experiențe și situații comune de viață, aceștia fiind „un grup de consumatori care, prin valorile similare împărtășite, se distinge de societatea globală” (Kotler, 1989Ă. Astfel se poate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
la grupurile de indivizi care împărtășesc sisteme de valori bazate pe experiențe și situații comune de viață, aceștia fiind „un grup de consumatori care, prin valorile similare împărtășite, se distinge de societatea globală” (Kotler, 1989Ă. Astfel se poate vorbi de subculturi diferite în funcție de etnie, religie, arie geografică, naționalitate, vârsta. Comportamentul de cumpărare al indivizilor este influențat într-o măsură considerabilă de caracteristicile subculturii din care aceștia fac parte. Apartenența la o anumită cultură secundară influențează considerabil preferințele de consum ale indivizilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
consumatori care, prin valorile similare împărtășite, se distinge de societatea globală” (Kotler, 1989Ă. Astfel se poate vorbi de subculturi diferite în funcție de etnie, religie, arie geografică, naționalitate, vârsta. Comportamentul de cumpărare al indivizilor este influențat într-o măsură considerabilă de caracteristicile subculturii din care aceștia fac parte. Apartenența la o anumită cultură secundară influențează considerabil preferințele de consum ale indivizilor și, de aceea, analiza acestor aspecte joacă un rol deosebit de important pentru specialistul de marketing. Clasă socială reprezintă „diviziunile relativ omogene și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
a deciziei de către consumator FACTORI PERSONALI Vârstă și etapă de viață Ocupația și poziția economică Stilul de viata Personalitatea CUMPĂRĂTOR FACTORI PSIHOLOGICI Motivație Percepție Învățare Credințe și atitudini FACTORI SOCIALI Grupul de referință Familia Roluri și statusuri FACTORI CULTURALI Cultură Subcultura Clasă socială
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Pentru sociologii și culturologii, interesați de pătrunderea elementelor cultuale în conștiința vorbitorilor, dicționarul reprezintă un sondaj sociologic, permițînd atît reliefarea modului în care se structurează cunoștințele, cît și evidențierea atitudinii purtătorilor limbii față de cultura lor, a relațiilor dintre cultură și subcultură. Dicționarul poate fi folosit de politologi și sociologi în analiza axiologică și ierarhizarea valorilor, a convingerilor, idealurilor, aptitudinilor, intereselor și a altor dominante și caracteristici sociale. Psihologii și psihiatrii pot folosi materialul dicționarului în procesul de diagnosticare și de tratare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
model cultural, cel al postmodernității. Pe de o parte, societatea postmodernă „democratizează“ cultura, suprimând frontierele dintre cultura înaltă și cultura de masă. Aspectul benefic constă în facilitarea accesului oricărui om la marea cultură spirituală a omenirii, efectul dăunător vizează proliferarea subculturii. În absența unei educații pentru cultură care să ofere criterii valorice și modele autentice, această „coborâre în stradă“ a marii culturi poate avea un efect paradoxal: în loc să deschidă o via magna cât mai multor căutători de aur, izolează în alte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a prostatei bărbatului. Odată stimulat, el declanșează o senzație de urinare, iar dacă stimularea continuă apare o plăcere intensă, care poate duce la un orgasm profund. Tacâmul sexual În viața celor tineri s-a dezvoltat în ultima vreme o întreagă subcultură, marcată mai ales de un limbaj adecvat diverselor situații care presupun o delimitare față de restul societății. Astfel, a apărut un limbaj folosit la școală, un altul utilizat în discuția dintre homosexuali, un altul specific consumatorului de droguri și un altul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cumpărate ruși de la potentați arabi). Interesant este însă faptul că 2/3 din aceste capitaluri se reîntorc spre a fi investite în Rusia. O țară bogată care a ajuns să importe 75% din necesarul de consum alimentar al populației. O subcultură a consumatorului plină de stridențe și ostentații, specifică de altfel țărilor mai puțin civilizate. Ceea ce nu ne-a împiedicat pe noi, de pildă, să pierdem piața rusă, exportul nostru scăzînd la o treime față de '89. Spre pildă, numai exportul de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
idei, datini și simboluri care caracterizează un grup de oameni, este un mod activ de viață al unei națiuni. Sistemul de indicatori referitor la dimensiunea culturală a mediului social este format din: 89. Eterogenitatea culturală. Existența unui număr mare de subculturi nu poate fi considerat ca un factor de risc decât În măsura În care aceste subculturi (ce conduc la formarea unor grupuri etnice - minorități) nu au reușit să fie asimilate de una dominantă. Dacă nu vor putea fi asimilate, aceste grupuri vor căuta
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
activ de viață al unei națiuni. Sistemul de indicatori referitor la dimensiunea culturală a mediului social este format din: 89. Eterogenitatea culturală. Existența unui număr mare de subculturi nu poate fi considerat ca un factor de risc decât În măsura În care aceste subculturi (ce conduc la formarea unor grupuri etnice - minorități) nu au reușit să fie asimilate de una dominantă. Dacă nu vor putea fi asimilate, aceste grupuri vor căuta să-și păstreze cu orice preț identitatea națională, vor Încerca să se rupă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
asupra cărora nu sunt pe deplin lămuriți nici antropologii, nici sociologii. În primul rând, se pune problema unei definiții adecvate: ce este cultura populară și ce anume o diferențiază de alte forme culturale, precum "cultura de elită", sau "înaltă", și "subcultura", sau "cultura joasă"1. Apoi, se pune întrebarea referitoare la cultura populară ca produs relativ nou al industriei culturale sau ca formă de cultură mai veche, cu rădăcini în culturile clasice romane și grecești. Dacă această din urmă afirmație s-
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cultură. Nu sunt anulate însă diversele speculații asupra relației centru-margine și asupra presiunii pe care cultura populară se pare că o exercită asupra celorlalte două forme, marginalizându-le. Fig. 2 Un alt amănunt evident în diagramă ar fi lipsa termenilor "subcultură", sau cultură "joasă", și cultură "înaltă", existenți în vocabularul secolului al XIX-lea. Nachbar și Lause resping etichetele de tipul "jos" și "înalt", din cauza conotațiilor peiorative ale celui dintâi și al înțelesului restrâns și elitist al celui de-al doilea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro 1 Termenii consacrați în limba enlgeză sunt high culture și low culture. Deoarece în limba română nu există termenul de ,,cultură joasă", voi folosi ,,subcultura" ca echivalent, deși termenul implică mult mai mult decât englezescul low culture. Termenul popular culture și-ar găsi echivalentul în limba română în ,,cultură de masă", deoarece ,,cultură populară" are încă vădite înțelesuri de ,,cultură folclorică". Cu toate acestea, pe parcursul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
DaKino • Povestiri adevărate (1996), serie TV • Ultimul "jidan" (1996), premiat de Consiliul Britanic și la DaKino • Peisaj după embargo (1997), Marele Premiu Media-Fest, premii ale UCIN și APTR • Radio Jebel (1997), Premiul pentru film documentar la Festivalul Astra Film, Sibiu • Subcultura (1998) • Călător în țara eclipsei (1999), serie TV • Șapte povestiri de dincolo (2000), serie TV • Cinci pentru națiune (2001), Reality Show TV • Ulrich Tukur la Veneția (2002) • Unicul, adevăratul Tarzan (2004) • Născuți la comandă. Decrețeii (2004), premiat la mai multe
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
deviant e considerat a fi oric act ce încalcă anumite norme și care este dezabrobat de majoritatea membrilor unei comunități. În afară de rolul intern de control al fiecărui individ, rol ce îl ajută pe acesta să se izoleze de o anumită subcultură delicventă din mediul înconjurător, există și un rol de control extern, exercitat de societatea civilă care, de obicei, incriminează și sancționează comportamentul politic deviant. Există însă și situații în care, societatea civilă este puțin activă iar devianța devine generalizată, făcând
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
decât omoloagele lor din Vest și, de asemenea, mai reticente în a se distanța clar de actorii politici extremiști (a se vedea coalițiile guvernamentale din perioada guvernului Văcăroiu). Aceleași formațiuni de extremă servesc astfel drept relee între "mainstream-ul respectabil" și subculturi mai radicale, ale căror manifestări sunt deraieri evidente de la ordinea statului de drept. Sub aceste auspicii, vom analiza în cele ce urmează parcursul câtorva formațiuni de extremă dreaptă încercând să vedem ce le-a făcut să se mențină ca prezență
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
membru al culturii respective a interiorizat fiecare valoare. Valorile definitorii pentru o societate configurează cultura dominantă, iar acestea intră în contact cu altele cu un grad mai restrâns de acțiune, diferențiate de la un grup social la altul. Acestea sunt valorile subculturilor unei societăți. "Ele reflectă abilitatea indivizilor de a sintetiza și a extrage aspectele care sunt importante pentru ei (de preț, aspecte valorice) din multiplele subculturi din care fac parte"162. Acceptarea diferențierilor valorice este un principiu de funcționare a societății
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
grad mai restrâns de acțiune, diferențiate de la un grup social la altul. Acestea sunt valorile subculturilor unei societăți. "Ele reflectă abilitatea indivizilor de a sintetiza și a extrage aspectele care sunt importante pentru ei (de preț, aspecte valorice) din multiplele subculturi din care fac parte"162. Acceptarea diferențierilor valorice este un principiu de funcționare a societății umane, care se exprimă prin toleranța socială. Diversitatea este o caracteristică esențială a manifestărilor vieții sociale, iar a înțelege că nu toată lumea este ca tine
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Valorile fac parte dintr-un sistem de valori, fiind ierarhizate în funcție de relațiile dintre acestea. Culturile și indivizii pot fi caracterizați prin sistemul lor de valori, cu alte cuvinte, prin felul în care și-au prioritizat valorile 166. Fiecare cultură sau subcultură are propriul său sistem de valori sau propria scară a valorilor, ceea ce ajunge să le ofere specificitate și unicitate. Valori precum individualismul, generozitatea, democrația, distracția și succesul se regăsesc în foarte multe societăți, însă felul în care sunt grupate și
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
membru al culturii respective a interiorizat fiecare valoare. Valorile definitorii pentru o societate configurează cultura dominantă, iar acestea intră în contact cu altele cu un grad mai restrâns de acțiune, diferențiate de la un grup social la altul. Acestea sunt valorile subculturilor unei societăți. "Ele reflectă abilitatea indivizilor de a sintetiza și a extrage aspectele care sunt importante pentru ei (de preț, aspecte valorice) din multiplele subculturi din care fac parte"204. Acceptarea diferențierilor valorice este un principiu de funcționare a societății
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]