590 matches
-
dintre care peste 500 în țările africane. Din țările în curs de dezvoltare studiază în România în diferite instituții de învățământ 665 de studenți, dintre care 166 din țările continentului african" (Politica externă...: 1972, 130-131)". Pentru liderul de la București, țările subdezvoltate aveau nevoie de intensificarea raporturilor comerciale cu RSR, în primul rând, și între ele însele, în al doilea rând, pentru a își putea depăși condiția, prosperând astfel împreună cu cea care se erija în tutorele lor benevolent, RSR, "modelul țărilor în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
calea dezvoltării economice și sociale, deci și pe calea întăririi independenței naționale" (Politica externă...: 1972, 130-131; subl. m.; vezi și Frondizi în Concepția președintelui...: 1976, 61 și Botoran, Unc: 1977, 227). Eforturile României comuniste de a se apropia de statele subdezvoltate și de a deveni, în cadrul ONU, membră a "Grupului celor 77" nu au început în timpul "erei Ceaușescu", ci în ultimii ani ai conducerii dejiste, când politica externă a Bucureștiului se distanța pas cu pas de cea a Uniunii Sovietice și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
est-europene. Pretenția RSR de a fi considerată "stat socialist în curs de dezvoltare" nu avea persuasivitatea pe care Ceaușescu și-o dorea, așa cum observă de altfel și Colin Lawson: "Nimeni nu se îndoiește că România a fost odată o țară subdezvoltată. Nimeni nu crede că România este la fel de dezvoltată ca și cele mai industrializate economii de piață. Dar există puține dovezi convingătoare că România este în prezent o țară subdezvoltată, în sensul general al termenului" (Lawson: 1983, 369). Cu toate acestea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Nimeni nu se îndoiește că România a fost odată o țară subdezvoltată. Nimeni nu crede că România este la fel de dezvoltată ca și cele mai industrializate economii de piață. Dar există puține dovezi convingătoare că România este în prezent o țară subdezvoltată, în sensul general al termenului" (Lawson: 1983, 369). Cu toate acestea, Ceaușescu nu avea de gând să renunțe. Prețul economic plătit de RSR pentru apartenența la "Grupul celor 77", constând în credite acordate statelor africane, arabe sau asiatice din interiorul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
materii prime, au crescut indiscutabil, afectând o economie care acumula la rândul ei datorii în progresie geometrică. Jucând pe mai multe tablouri, prezentându-se când țară subdesvoltată, când în curs de dezvoltare, desfășurând o intensă activitate de propagandă pe lângă țările subdezvoltate din lumea întreagă, România nu urmărește în fond decât să obțină cât mai multe foloase de la aceste organisme (internaționale, n.m.). Prezentându-se drept o țară în curs de desvoltare, ea caută să plătească cât (sic!) mai puține cotizații la aceste
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a intervenit în lumea a treia și din motive pragmatice, dar și ideologice. În definitiv, economia era la fel de ideologizată ca și oricare alt câmp de activitate al acestui tip de leninism. Discursul prin care va justifica necesitatea colaborării cu statele subdezvoltate sau aflate în curs de dezvoltare era unul de factură maoistă, ceea ce confirmă încă o dată influența enormă a leninismului asianizat asupra leninismului romantic. Să vedem însă în continuare cum se prezenta orientarea internațională a leninismului romantic la finalul anilor '70
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Weiner. Astfel, în primul caz, având tangențe relativ crescute cu lumea a treia, la care își declara apartenența în speranța extragerii de avantaje economice din Occident, RSR insista asupra necesității ONU de a se implica mai mult pentru ajutorarea statelor subdezvoltate sau aflate în curs de dezvoltare, contribuind astfel activ la realizarea "noii ordini internaționale". Uniunea Sovietică, pe de altă parte, ca mare putere și stat dezvoltat, cel puțin din punct de vedere industrial, s-ar fi văzut constrânsă să finanțeze
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mai ales, activitatea sa productivă în general, indiferent de domeniu. Lenin, pe de altă parte, era mai puțin interesat de revoluția socială și conceptuală a lui Marx în favoarea celei politice. Bolșevismul s-a impus într-o țară agrară, înapoiată și subdezvoltată în raport cu standardele occidentale, pe când Marx se așteptase ca tocmai societățile cele mai avansate din punct de vedere economic să se transforme în pepiniere ale revoluției, deoarece trecuseră deja prin faza capitalistă, cea care oferă condițiile materiale pentru efectuarea revoluției; ultimul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
propune socio-constructivismul. Un alt cercetător contemporan de orientare marxistă, Eric Wolf, distinge, în cheie antropologică în primul rând, trei moduri de producție: capitalist, "tributar" și bazat pe "relații de rudenie". Acestea ar acoperi, în termeni uzuali, lumea întâi, apoi societăție subdezvoltate, influențate încă de anumite forme de feudalism sau de ceea ce Marx numit "modul asiatic de producție" și, în sfârșit, societățile primitive, anistorice, unde relațiile de rudenie intra și inter-tribale alcătuiesc eșafodajul raporturilor sociale (Wolf: 2001, 72-99). Leninismul romantic nu se
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
performanței economice, acceptată de lumea politică și mass-media, prin care țările Globului erau împărțite în trei: 1. State dezvoltate; 2. State în curs de dezvoltare și 3. State care nu aparțin primelor două categorii, constituind lumea a III-a, statele subdezvoltate din Asia, Africa, America Centrală și de Sud. Între timp, din prima categorie s-a desprins grupul celor mai dezvoltate state ale lumii, inițial 7, la care a fost admisă și Rusia. Dar cum prăpastia dintre țările bogate și cele sărace
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de turism nu implică niciun fel de investiții, de cheltuială, te dezvălui lumii așa cum ești și gata, străinul te filmează, te compătimește, îți aruncă ceva de pomană și, în felul acesta, cel bogat ia contact cu realitatea social-economică din țările subdezvoltate. Ne vom integra în Europa cu sărăcia noastră, vom zburda prin spațiul Schengen fără grijă și fără păsare, vom fi material viu, ilustrativ pentru lipsă de performanță și înapoiere. Singurul care ar putea tempera elanul Ilenei în a ne face
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cele dezvoltate. Cei slabi vor rămâne În urmă mult mai repede. Cei atașați tradiției vor resimți impactul modernizării mult mai profund. Noul se va transforma În vechi mult mai rapid. Țările dezvoltate vor primi provocări mult mai profunde din partea celor subdezvoltate. Toate acestea mă Îngrijorează, deoarece stabilitatea politică se construiește, Într-o mare măsură, pe stabilitate economică, iar stabilitatea economică nu va fi o caracteristică a Pământului plat. Adunați toți acești factori, și veți vedea că efectele distrugătoare se vor resimți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
fel ca la prima Întâlnirile AA, unde trebuie să te ridici În picioare și să spui „Mă numesc Thomas Freidman și sunt alcoolic“, la Întâlnirile TCDA, noii-veniți vor trebui să se ridice și să spună, „Mă numesc Siria și sunt subdezvoltată“. Sau, „Mă numesc Argentina și sunt mediocră. Nu m-am dezvoltat la adevăratul meu potențial“. Fiecare țară are nevoie de „abilitatea de a șseț analiza introspectiv“ de vreme ce „nici o țară nu se poate dezvolta fără să-și facă o radiografie care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
care au fost portdrapelul Revoluției Industriale“. De altfel, Sir John Rose, director executiv al Rolls-Royce, mi-a replicat odată că, În ceea ce eu numesc lumea plată, vom vorbi din ce În ce mai puțin despre „țări dezvoltate, țări În curs de dezvoltare și țări subdezvoltate“ și din ce În ce mai mult despre „țări inteligente, țări mai inteligente și cele mai inteligente țări“. Cel puțin unele țări acordă atenția cuvenită acestui fapt. Premierul Irlandei, Bertie Ahern, mi-a spus, În iunie 2005: „În ultimii doi ani m-am Întâlnit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
despre unele din tacticile sale anti-competiționale. Dar am fost sincer impresionat de angajamentul personal asumat de Bill Gates, care a investit bani și energie În rezolvarea problemelor lumii neatinse de aplatizare. În cele două convorbiri avute cu Gates, problemele lumii subdezvoltate au fost subiectul său predilect de discuție, abordat cu o pasiune intensă. „Nimeni nu finanțează proiecte dedicate celorlalte trei miliarde de oameni de pe planetă“, mi-a spus Gates. „Cineva estima că, pentru a salva o viață În Statele Unite, costurile se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
preferînd să lucreze în Biblioteca Academiei Române de științe în timpul raidurilor; în timpul acestor raiduri și bombardamente a făcut el cercetările pentru următoarea sa carte, L'Histoire des relations entre la France et les Roumains (Iași, 1917). Pe la începutul lui decembrie, asupra subdezvoltatei armate române se prăbușise catastrofa. În memoriile sale, Iorga îi consideră pe nedrept vinovați de "lipsa de pregătire" pe Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu și Ion Duca. Catastrofa aceasta era tipică pentru o națiune subdezvoltată pusă în fața unei mașini de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Pe la începutul lui decembrie, asupra subdezvoltatei armate române se prăbușise catastrofa. În memoriile sale, Iorga îi consideră pe nedrept vinovați de "lipsa de pregătire" pe Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu și Ion Duca. Catastrofa aceasta era tipică pentru o națiune subdezvoltată pusă în fața unei mașini de război a unei Mari Puteri industrializate. Eroismul este lipsit de sens în această situație, nu există "remiză"; atunci cînd "Omul de Fier" se confruntă cu oameni în carne și oase, rezultatul este previzibil. Asemenea conflicte
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
atunci cînd "Omul de Fier" se confruntă cu oameni în carne și oase, rezultatul este previzibil. Asemenea conflicte se vor repeta iar și iar în timpul celui de al Doilea Război Mondial și după aceea. Concluzia la care au ajuns națiunile subdezvoltate la sfîrșitul secolului al XX-lea este lupta de gherilă. Lupta de gherilă este arma celor slabi, dar nu este o armă slabă. Sistemul tradițional (irațional) al subdezvoltării aduce la suprafață alte nenorociri: lipsa de tehnologie, în spatele căreia se află
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la sfîrșitul lui august 1917, Bătălia de la Mărăști s-a încheiat. Armata română a rămas pe poziții. Iorga (și alți istorici români) a considerat rezultatul drept o victorie românească 97, ceea ce este oarecum exagerat. Totuși, dacă o țară mică și subdezvoltată este capabilă să țină piept atacului forțelor armate bine echipate și călite în luptă ale unei țări puternice și industrializate, în cazul acesta ea a făcut mai mult decît să-i țină piept. Înrăutățirea situației din Rusia arunca umbre întunecate
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lui Oscar Wilde despre vise, conform căruia există două feluri de tragedii: cînd nu se împlinesc și cînd se împlinesc. Acest lucru pare să fie adevărat pentru națiunile Lumii a Treia, iar România era mai mult decît orice o națiune subdezvoltată. Ca în multe alte țări ale Lumii a Treia, cea mai înaltă aspirație în România era numită "unitatea națională" (azi i se spune "eliberarea națională" fusese realizată. Problemele aproape de nerezolvat erau considerate ca secundare în timpul acestei lupte pentru eliberare națională
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
al restaurării României reprezentată de Brătianu. Iorga poseda toate calitățile pe care adepții lui din generația tranșeelor i le atribuia, cu excepția uneia singure: nu era deloc politician. Din cauza aceasta, așteptările generației tranșeelor vor fi înșelate. România Mare rămînea o națiune subdezvoltată, împărțită în clase, unde vechiul sistem urma să fie restabilit de către Brătieni. Cîteva noi dificultăți extraordinare s-au adăugat la nenorocirile existente. Iorga nu voia sau nu putea să-și asume rolul de frunte oferit de generația tranșeelor. Prin aceasta
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Mari, guvernul român voia să creeze aproape peste noapte o burghezie românească puternică. Astfel, guvernul încuraja înscrierile la universitate. Acest lucru s-a făcut într-o manieră românească hazardată și haotică, fără nici o pregătire sau crearea unei infrastructuri. Statul român subdezvoltat avea peste puțin timp un număr de studenți aproape egal cu cel al Marii Britanii. Majoritatea studenților nu s-au înscris la profesiile de care statul român în curs de dezvoltare avea o atît de mare nevoie. Cei mai mulți au ales dreptul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
într-o democrație țărănească. Bărbatul aflat la cîrma statului român era incoruptibil și un democrat și patriot convins. Guvernarea lui avea să dovedească că aceste calități nu constituiau deloc un panaceu pentru bolile care afectează dureros viața țărilor mici și subdezvoltate. În primul rînd, dezordinile din universitățile și liceele românești nu au încetat, menținînd școlile din România în stare de agitație și revărsîndu-se pe străzile orașelor. "Noul naționalism" nu considera că a abuza de democrație ar fi o tragedie, întrucît el
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la capătul tragic al propriului său drum. "Deceniul decăderii" a început în România odată cu dispariția treptată a experienței democrate. Atunci cînd Maniu a ajuns la putere, o criză tot mai extinsă arunca umbre tot mai întunecate asupra economiilor vulnerabile și subdezvoltate ale Europei central-estice în general și în special asupra economiei României. Depresiunea a aruncat umbre și asupra proaspăt restauratelor instituții democrate ale României, care erau în cel mai bun caz fragile. Depresiunea este cea care va facilita intensificarea activismului irațional
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
două etape. ... (2) Comisia, din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, examinează prețurile și condițiile la care se referă paragraful 1 luînd în considerare, în special, pe de o parte, exigențele unei politici economice regionale corespunzătoare, necesitățile regiunilor subdezvoltate, precum și problemele regiunilor grav afectate de circumstanțele politice și, pe de altă parte, efectele acestor prețuri și condiții asupra concurenței între tipurile de transport. ... După consultarea tuturor statelor membre interesate, Comisia ia deciziile necesare. (3) Interdicția prevăzută la paragraful 1
TRATAT din 25 martie 1957 instituind Comunitatea Europeană*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129270_a_130599]