940 matches
-
publice față de violența tinerilor este exacerbată de tragicele fapte diverse care pun în senă "relatări" (Brownstein, 2000) despre o violență spectaculoasă și sângeroasă. Totuși numărul delincvenților juvenili autori de violențe dure este relativ redus (Farrington, 1986) și, fără a le subestima, importanța cantitativă a crimelor și delictelor din mediul școlar rămâne restrânsă (Gill și Hearnshaw, 1997; Lindström, 2001; Gottfredson, 2001). După o remarcabilă reconsiderare a problemei în Statele Unite, Denise Gottfredson, fără îndoială unul dintre cei mai buni specialiști mondiali în domeniu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Blaya, Debarbieux și Rubi, 2003): "Departe de victimizarea reificatoare care face din fete obiectele pasive ale agresiunilor suferite, noi le privim ca actori, capabile să reacționeze și să se apere, dar și ca autori, al căror caracter violent este mult subestimat de instituțiile și statisticile publice". Cum spune răspicat Stéphanie Rubi (Rubi, 2005): "oprimarea poate fi și feminină". Totuși, potrivit studiilor despre school bullying, expresia violenței la fete diferă, în general, de cea a băieților și ar fi mai puțin directă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al școlii sau al clasei are un efect (de exemplu, Hellman și Beaton, 1986; Walker și Gresham, 1997; Bowen, Bowen și Richman, 2000), un studiu al lui Olweus (Olweus, 1993) neagă această influență. În fapt, ca de multe ori, Olweus subestimează factorii sociali lucru ce poate fi legat de stratificarea socială foarte diferită din țările Europei de Nord, unde a lucrat el în principal. Totuși, ni se pare că Olweus are, în parte, dreptate: efectivul global al unei școli nu este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în acțiuni. Astfel, în ce privește hărțuirea între elevi, aceasta este strâns corelată cu o sensibilizare a adulților din școli, al căror nivel de formare și informare este esențial (Olweus, 1993; Smith și Sharp, 1994; Royer, 2003). Rolul directorului nu poate fi subestimat (Raudenbush și Bryk, 1986; Olweus, in Smith et al., 1999; Debarbieux, 1999). Încurajator este că, fără să intrăm încă în amănunte, prezența programelor și politicilor bine stabilite ale școlii de combatere a violenței joacă un rol protector masiv (Smith și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
necesară, nu poate fi suficientă pentru a analiza problema violenței în școală, care nu se poate reduce doar la tulburările de comportament ajunge să ne gândim la violența adulților sau la fenomene de tipul dezordinii colective. Pe de altă parte, subestimând adesea rolul școlii înseși, exercitat prin organizarea și actele ei pedagogice, multe dintre modelele dezvoltate riscă să limiteze analiza și acțiunea la dorința de a schimba conduitele elevilor. Analiza contextuală, care ține cont de efectele legate de școala însăși, apare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe care autorii nu doresc să le admită. Tipul de abordare adoptată de acești scriitori reprezintă o neutralizare utilă a viziunii exagerate potrivit căreia a avut loc un fel de revoluție în natura statului dar, în același timp, tinde să subestimeze importanța schimbărilor foarte semnificative ale însuși statului. Concentrându-se mai mult asupra aspectelor cantitative (creșterea continuă a dezvoltării bunăstării publice), această abordare ratează surprinderea uneia dintre cele mai semnificative schimbări: dimensiunea cognitivă care a însemnat o redefinire a rolului și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
resimțit, în acest timp, mai mult în statele vestice, iar, în cazul statului francez, descentralizarea a fost botezată drept "la décentralisation de la pénurié" ("descentralizarea penuriei). În timp ce aceste critici sunt pe deplin justificate, totuși ele nu relatează întreaga poveste și chiar subestimează contribuția reală a reformelor de descentralizare. Ceea ce vom argumenta aici în mod contrar, este că reformele chiar au generat schimbări radicale în sistemul politico-administrativ francez dar că acele schimbări nu au corespuns întotdeauna intențiilor reformatorilor originali și cu siguranță nu
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
aceea că nu s-a făcut decât să se confirme punerea în practică a dominației politicii locale de către notables și, în mod deosebit, a dominației marilor orașe.41 Însă aceste critici timpurii nu aveau nicio legătură cu subiectul regionalizării și subestimau schimbările reale care erau introduse prin aceste reforme.42 Chiar dacă a existat o anumită justificare a argumentului potrivit căruia doar notabilii locali au fost "câștigătorii", și regiunea a fost o "câștigătoare" în sensul că statutul ei judiciar, funcțiile și poziția
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
regionale care s-a manifestat de-a lungul unui număr de dimensiuni diferite. În primul rând, creșterea numărului de abțineri a însemnat un declin pentru sprijinul partidelor de la guvernare, fie ele de dreapta sau de stânga, care mai erau și subestimate de către apariția forțelor politice anti-sistem, verzii de extremă-stânga și Frontul Național de extremă-dreapta. Creșterea numărului de abțineri și descompunerea partidelor de guvernământ (PCF, PS, RPR, UDF) poate fi văzută în tendințele existente în timpul celor trei perioade ale alegerilor: în 1986
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pot fi așteptate să se producă. Retroductivitatea folosește imaginația creativă și analogia ca să lucreze cu datele din trecut care sunt necesare explicației. Strategia cercetării abductive*) are o logică diferită de celelalte trei. Uneori este descrisă ca implicând inducția, dar aceasta subestimează complexitatea sarcinii implicate. Punctul de plecare îl reprezintă lumea actorilor sociali care sunt investigați, construcția realității în care trăiesc, modul lor de conceptualizare și înțelegere a lumii sociale, cunoașterea tacită pe care o posedă. Această lume socială poate fi descoperită
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
primă de risc, ce corespunde diferenței pozitive dintre randamentul unei obligațiuni emise de stat cu aceeași maturitate și împrumutul pe care vrea să-l facă. În consecință, a ignora acest beta al datoriei pentru o societate semnifică de fapt a subestima pe beta al activului economic respectiv. În acest caz, este indicat a calcula beta al activului economic prin ponderarea lui beta al capitalurilor proprii cu structura financiară și beta al datoriei financiare. În prezența unei datorii financiare cotate, acest beta
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
de securitate a medicului, a complianței pacientului la tratament (fără doar și poate extrem de importantă într-o relație terapeutică și așa dificilă) sau reflexe ale unei conduite intrate practic în rutină . în ceea ce ne privește, fără a încerca să subestimăm frecvența și importanța SEP, rămânem adepții ideii că prescripția medicației corectoare antiparkinsoniene trebuiește limitată și bine orientată, întrucât ea nu este lipsită de efecte secundare ce complică și mai mult tabloul clinic deja încărcat al schizofreniei... Dacă balanța tuturor considerentelor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
-l citeze ca pe o ultimă posibilitate, pentru a evita serviciul militar. Această precizare elocventă ne determină să credem că soldatul din De corona, 1, dorind să-și afirme doar fidelitatea față de Cristos, nu căuta martiriul intenționat. Soldaților creștini care subestimau chestiunea etică în timpul serviciului militar disculpându-se că slujirea față de stat îi obliga să împlinească anumite fapte, Tertulian le atrăgea atenția asupra unicității și radicalismului Evangheliei: contrar lumii păgâne în care politica imperială oferea concesii și imunități militarilor, soldații convertiți
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
divine, VI, 18, 12-26). Criticând o idee de-a lui Cicero care ne spune că în contextul unei atitudini nonviolente a creștinului, nu există loc pentru o legitimă apărare; căutând să-și salvgardeze propria viață ar trebui neapărat să o subestimeze pe a celuilalt. Mentalitatea păgână, deși iluminată de intuiții stoice despre concepția umanității, e foarte departe de valorile creștine ale dreptății și blândeții care îi conduce pe oameni firesc la Dumnezeul de la care și-au luat originea. În Divinarum Institutionum
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
exterioară nu conduce la rezultate bune, În special pe termen lung. De aceea, este important să oferim copilului câteva opțiuni pentru ceea ce și cum Învață, ori de câte ori este posibil. să fim direct implicați În activități extra curriculare. Deseori școala și părinții subestimează potențialul și importanța pentru Învățare a acestui tip de activități În care elevii se pot implica direct cu plăcere și pasiune. În viața reală, Învățarea nu apare preponderent În contextele formale, În interiorul școlii. Totodată, un copil care a avut rezultate
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
În cauză, nu asupra protejării propriei persoane ; adoptarea unei atitudini dezinteresate; Înțelegerea cauzelor tipurilor clasice de comportamente dificile, precum și modalitatea cea mai potrivită de a reacționa; admiterea autenticității tuturor sentimentelor. VII. Stimulați demnitatea și respectul de sine. Atunci când elevii sunt subestimați și umiliți, găsesc căi de a se răzbuna și de a sabota eforturile. VIII. Faceți apel la interesul personal. Oferiți motive ca schimbările inițiate să fie dorite și de elevi. Pentru ca o schimbare să fie acceptată de către elevi, trebuie găsită
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
grave, pe termen mediu și lung. Dar din câte văd, și poate nu numai eu, conducerea actuală a țării noastre a dat în doaga tâmpeniei cronice degenerative și nu înțelege cum stă situația în politica externă, făcând imensa greșeală să subestimeze Federația Rusă, care după cum se știe din istorie, nu uită și nu iartă nici o acțiune a vreunui stat, oricare ar fi acesta, împotriva ei. Pe timpul romanilor, se spunea că după război, soldații aveau doar două șanse de a se întoarce
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
una din caracteristicile importante ale nobilimii și marii burghezii. Bogăția culturală La capitalul economic și social se adaugă capitalul cultural. Raportarea la cultura legitimă, cea a liceelor și universităților, cea a muzeelor și sălilor de concert este specifică. Fără a subestima importanța și influența studiilor urmate, de multe ori de lungă durată și de nivel înalt, diversitatea câmpurilor culturale implicate și familiaritatea care marchează raportarea la această cultură determină o delimitare de produsele pure ale sistemului școlar. Marii burghezi nu sunt
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
mecanismelor acesteia. Dar nu au prins absolut nimic, nu s-a prins nimic de ei. Și iată-i că se întorc și proclamă: "Suntem specialiști, am fost acolo, gata, nimeni nu se mai compară cu noi". S. A.: Sigur. Nu putem subestima dificultatea de a învăța, de a înțelege o societate nouă. Dacă petreci doar câteva luni într-o țară, șansele de a o înțelege sunt minime, mai ales dacă nu ai o experiență comparativă, dacă nu ai mai cunoscut decât societatea
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
deschis al deputatului Joseph Joos la Katholikentag în 1924, Jugend, Nazionalismus, Pazifismus apare modificat față de discursul general. Din acest punct de vedere, Zentrum pare insuficient pregătit intelectual pentru a face față încercărilor naziste. Prin natura sa ostil nazismului, el îi subestima pericolul și forța. Rolul jucat de cancelarul Franz von Papen, proprietarul cotidianului partidului, Germania, este reprezentativ pentru o mare parte a catolicismului german, sedus de tezele populiste și naționaliste, crezînd că-l poate controla pe Hitler, a cărui încoronare a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mai mari daune". În același sens se exprima și John Stuart Mill. Modul de gîndire economic ne ajută să explicăm unele lucruri și chiar să anticipăm. Dar problemele sociale nu pot fi rezolvate precum cele tehnologice. Nu e bine să subestimăm complexitatea sistemelor sociale, al rețelelor și interacțiunilor dintre subiecți, care asigură atît de necesara cooperare (vezi și Teoria sentimentelor morale a lui Adam Smith). Etica nu poate lipsi de la baza sistemului economic. Keynes îi considera pe economiști ca pe niște
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
tot mai intens. Ce muzică va ieși de aici ? 3.7. ARICIUL ȘI VULPEA După spusele lui Isaiah Berlin din Two Concepts of Liberty (1958), acum un secol si jumatate Heinrich Heine i-ar fi avertizat pe francezi să nu subestimeze puterea ideilor. Conceptele lansate in camera de lucru a unui profesor ar putea distruge o civilizație. El scria " Ține minte asta, trufașule om care acționezi, nu ești altceva decît unealta neștiutoare a omului care gîndește, care de multe ori, în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și algiile „barometrice” târzii fiind de 5-6 ori mai rare decât la pacienții care nu au beneficiat de masaj; masajul se dovedește a fi deosebit de eficient și în ceea ce privește prejudiciul estetic datorat unor cicatrici proeminente, cărora nu trebuie să li se subestimeze impactul psihologic asupra pacienților. 1.10. Hematoamele Drenajul hematoamelor mari este rezervat chirurgiei. Câmpul de acțiune al masajului privește colecțiile de volum mai mic și hematoamele difuze, cu evoluție spre fibrozare, a căror gravitate este determinată de localizare: cele care
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
grăsuți pe Wall Street, l-a ajutat pe Bush să ducă războaie în Orient și să reducă impozitele, dar a dus deficitul extern american la cote fără precedent. Riscurile unor astfel de operațiuni și potențialul lor de contagiune au fost subestimate, elita financiară crezîndu-se apărată de vechile scuturi de protecție. Numai că vremurile s-au schimbat, incertitudinile și vulnerabilitățile au crescut și rezultatul e o criză ipotecară cu prelungiri bancare și economice resimțită puternic nu doar în S.U.A., ci în Americi
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în anticipări, ceea ce obligat politica monetară să ridice ratele dobînzilor. Iar inflația persistentă despre care vorbeam poate fi pusă în seama politicilor monetare și bugetare expansioniste, a cheltuielilor publice prea mari și a deficitelor bu-getare, de inspirație keynesistă. Keynes a subestimat capacitatea economiilor de a evita randamentele descrescătoare. El nu a văzut riscul de inflație pe termen lung. De altfel, nici nu l-a interesat, cunoscută fiindu-i exprimarea: "pe termen lung vom fi cu toții morți". Nici inflația nu l-a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]