933 matches
-
române moderne în șase intervale (1779-1821, 1821-1863, 1863-1886, 1886-1919, 1919-1944, de la 1944 încoace), mult prea mecanic condiționată de anumite evenimente istorice, culturale și literare, toate văzute exclusiv prin prisma unei concepții sociologizante asupra literaturii. SCRIERI: Ideologia literară poporanistă, București, 1937; Subiectivismul în cercetarea literară, București, 1939; Nicolae Bălcescu, București, 1945; Mihail Kogălniceanu, București, 1946; Paternitatea „Cântării României”, București, 1955; Viața lui Vasile Alecsandri, București, 1962; Curentul literar de la „Contemporanul”, București, 1966; Studii și articole despre Eminescu, București, 1968; Structură și continuitate
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
din comun, senzaționalul. Totul este selectat, ordonat și valorizat de înțelegerea, sensibilitatea, curiozitatea, interesul personal și de puterea de retrăire a autorului. Purtat de imaginație, el vede și simte, vibrează, participă afectiv la toate relatările, impregnând textul de un puternic subiectivism, dramatizându-l. Adoptă tonuri potrivite pentru fiecare situație, se bucură sau se văicărește, lăudă sau blamează, exprimându-și simpatia sau formulând caracterizări sarcastice și apostrofe ironice. O particularitate puțin obișnuită este lipsa sentimentelor firești față de rubedenii, aversiunea puternică față de unchii
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
de membri (Abbott, 1999, 85-86). 5 De exemplu, double blind reviewing, Însemnând așa-numita revizuire, recenzare În anonimat, situație În care concomitent se face apel la mai mulți recenzenți, iar persoana autorului scrisului nu li se dezvăluie acestora, reducând astfel subiectivismul. Printre altele, această politică editorială ar putea să explice numărul mare de autori tineri care Începând din anii ’50 au publicat În AJS (Abbott, 1999, 129). Bibliografie Abbott, Andrew. (1999). Department and Discipline. Chicago Sociology at One Hundred. Chicago: University
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Modul În care autorul Își argumentează discursul arată, Încă de la Început, necesitatea perspectivei specifice și altor științe umaniste decât istoria În tratarea unor asemenea probleme deosebit de sensibile: „Recursul la istorie reclamă (...) un apel la memoria colectivă” (p. 7). Și, desigur, subiectivismul este inerent percepției și memoriei imediate, cu atât mai mult memoriei istorice. S-a spus, desigur, că, dacă victimele au dreptul la memorie, agresorii au obligația la aceasta. Partea problematică a unui asemenea tablou constă În faptul că, oarecum la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
format „în beatitudinea marei biruinți, în plenitudinea burselor și a posturilor vacante”, este definită, fără menajamente, ca fiind „generația drumului invers” sau generația „junelui suficient”. Cea din urmă, care își începea studiile universitare în preajma anului 1927, este considerată - nu fără subiectivism - „cea mai înzestrată și mai bine pregătită, crescută într-o atmosferă mai elevată, prilejuită de schimbarea epocală de perspectivă”; nu mai este o generație ardeleană, ci, perfect adaptată, a devenit românească, identificându-se „cu întreaga tinerime română de azi”. Autorul
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
întâi, în Hristos Iisus. Raportul de apartenență eclezială nu poate fi înțeles în termenii unui voluntarism afectiv. Legătura ontologică a credinciosului botezat cu Biserica nu poate fi comparată cu nici o altă relație, menținută prin contract ori asociere de interese. Când subiectivismul individualist ne ancorează conștiința religioasă în prezent, atunci nu este deloc greu să emani pretutindeni un sufocant didacticism. Este foarte ușor să-ți imaginezi că ceea ce suflețelul tău a descoperit în ortodoxie reprezintă întreg potențialul ortodoxiei și singurul lucru de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
experiență lăuntrică a schizofreniei este reliefată cel mai bine de clivajul crescând între conștiința dogmatică a Bisericii și aventurile mistice ale autorilor moderni. În lumea artei, de asemenea, tradiția nu mai este pentru creator decât un cuib otrăvit cu prejudecăți. Subiectivismul - și mai ales cultul geniului - pare o fatalitate. Tradiția ca disertațietc " Tradiția ca disertație" Proiectul totalizant al Iluminismului este configurat de idealul progresului în cunoaștere care contaminează imediat științele umaniste. Metoda devine normativă pentru orice căutare a adevărului, fapt care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
reapare la orizont precum amintirile unei copilării traumatice. Când nu este o rampă pentru cei cu înclinații suicidale, tradiția devine o mină de aur pentru toți cei gata să comercializeze imaginea trecutului. Ca și în cazul lui Walter Benjamin (1892-1940), subiectivismul estetic are totuși ultimul cuvânt. Utopie și kitschtc "Utopie și kitsch" În modernitate, tradiția devine, dintr-un vehicul robust, un simplu palimpsest. Valorile trecutului a fost șterse, nu însă fără urme. Modernitatea nu poate respira calm în relația cu propria
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
un sens individualist, ca act de pietate privată în cadrul unei religii civice. Mărginită în aceste cadre, spovedania, de pildă, se centrează în jurul problemei lichidării acelui moi haïssable despre care vorbea Pascal; această înțelegere îngustă a mărturisirii păcatelor nu depășește limitele subiectivismului modern. Credinciosul nu știe și nu pricepe cum, la botez sau mărturisire, cerurile se bucură pentru întoarcerea unui singur păcătos (Luca 15, 7). La această confuzie contribuie nu doar imaturitatea noastră duhovnicească, ci și o educație religioasă bazată pe relația
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cuantificare a preferințelor. Axiomatica lor a stârnit numeroase controverse, conducând la formularea altor axiomatici și la o problemă mereu deschisă privind funcția de utilitate, concept remarcabil, intuit și comentat de multă lume, dar dificil de prezentat pe înțelesul tuturor datorită subiectivismului în comportare și raționament al participanților la orice activitate modelabilă printr-un joc strategic [Guiașu (1977, 2003), Purcaru (1988, 2000)]. Analog relației (4.1), utilă pentru calculul valorii medii simple sau neponderate, putem da o formulă de calcul pentru valoarea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
muncă. Evaluarea este confundată adesea cu verificarea cunoștințelor elevilor și cu atribuirea notelor pentru aceste cunoștințe. În realitate, evaluarea este un proces mult mai complex, care presupune o pregătire științifică temeinică a profesorului și efortul de a diminua la minimum subiectivismul în aprecierile pe care acesta le face în mod obișnuit, prin exercitarea atribuțiilor profesionale. Pentru profesor este o activitate etapizată, la capătul căreia profesorul își dă seama care este pregătirea elevului la un moment dat, la disciplina sa, în comparație cu așteptările
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
al ridicolului. În râsul ei zvâcnește nervul unei inteligențe tăioase, care sloboade „acidități” ori de câte ori ceva n-o mulțumește. Nu scapă de examenul necruțător nici mintoșii ei amici dintr-o generație scânteietoare, nemaivorbind de profesorii de la facultate, portretizați corosiv, cu un subiectivism mândru de sine. Mai apropiată se simte hiperlucida de Nae Ionescu, căruia îi poartă o admirație în care se percepe o undă afectivă, de Emil Cioran, cu care se simte înrudită sufletește, după cum pentru anxietățile lui Emil Botta are, firesc
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
Însuși procedeul de simbolizare prezintă serioase deficiențe, În primul rând pentru că omite elementul esențial: lupta. (Ă). Calitățile lui sunt pe muchie de cuțit. Și nu Întotdeauna izbutește să evite alunecarea: de la simplitate, vigoare și frământare teoretică la platitudine, emfază și subiectivism. (Ă). Ce valoare poate avea de pildă o imagine răsuflată ca aceea În care chiaburii sunt Înfățișați ca niște șerpi veninoși: «Șerpi cu-nveninate mușcături Stau În ascunzișuri și pândesc». sau aplicarea epitetului „negre” pentru a desemna planurile acelorași chiaburi? (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
subiectivistă, măreția temei tratate. (Ă). Cum se explică această deficiență a poeziei lui Baconsky? (Ă). La rădăcina răului stă, după părerea noastră, Însăși concepția de viață, mentalitatea poetului care păstrează Încă serioase rămășițe ale trecutului ce se manifestă sub forma subiectivismului, a egocentrismului. În acest sens, se poate spune că opera lui Baconsky nu este Încă suficient pătrunsă de spirit de partid. Ajutat din plin de partid, tânărul poet a făcut pași serioși Înainte, dobândind frumoase succese. Pe acest drum trebuie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În Fabulă din lumea coniferelor), uluitoarea simplitate și impresionanta vigoare, Își vor lepăda calificativele, și cronicarul, În fața exemplelor citate În cadrul discuției, va recunoaște că foarte adesea Baconsky se lasă târât «de la simplitate, vigoare și frământare teoretică la platitudine, emfază și subiectivism». De fapt, În ordine literară, ceea ce-l caracterizează pe Baconsky este oscilarea lui permanentă Între formalism și realism. (Ă). Contactul cu realitățile noi, cu partidul, cu ideologia clasei muncitoare, ajutorul primit de la redacția Scânteii, i-au deschis poetului perspective noi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unei creații realist-socialiste (r-s) au fost: spiritul de partid (opus apolitismului și principiului estetic); caracterul revoluționar (opus neutralității În artă, lipsei de combativitate ideologică și literaturii neangajate); umanismul socialist (opus imperialismului și capitalismului „putred”); caracterul popular (opus ermetismului, elitismului, subiectivismului, evazionismului ș.a.); viziunea r-s bazată pe filosofia materialistă (opusă celei idealiste, identificată Îndeosebi În „decadentism” și modernism - cele două fețe ale „putrefacției” culturii burgheze). Desconsiderarea, negarea finalității estetice a operei, au dus la nașterea unei literaturi autarhice, sufocată de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de cercetare, este obligatoriu să cunoaștem bibliografia aferentă temei respective, fie pentru a duce măcar cu un pas cercetarea mai departe, fie pentru a ne detașa de anumite puncte de vedere, depășite sau viciate din diferite motive (cenzură, documentare incompletă, subiectivism etc.). Pentru un cercetător, este extrem de important să cunoască instrumentele de lucru, lucrările din care Își va culege informația - cu alte cuvinte, bibliografia. Pentru stabilirea bibliografiei, avem la dispoziție astăzi Internetul, datorită căruia putem afla numerose informații despre subiectul care
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cu suficientă precizie și stabilitate, iar nivelurile calitative și de performanțe, garantate și sigure. Serviciile pe același palier al nevoilor trebuie să fie comensurabile sau cel puțin comparabile după criterii care să poată constitui o orientare pentru acceptarea lor, cu toate că subiectivismul și individualismul sunt principalele caracteristici care conduc la intuirea senzațiilor ce vor fi percepute și satisfacțiile trăite. Orientarea în înțelegerea și aprecierea serviciilor se bazează pe componentele lor, care sunt: suportul material, personalul, echipamentele, materialul informativ și simbolurile. Suportul material
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
sens, alături de propriile sale lucrări și unele volume ale lui Ion Pas, Ion Istrati și Aurel Mihale (...). În cuvântul său, I. VITNER s-a ocupat de însemnătatea teoretică a problemei caracterului obiectiv al legilor societății pentru creația literară, pentru combaterea subiectivismului în teoria literară (...). Vorbitorul s-a referit în cea mai mare parte a cuvântului său la exemple din istoria literară și numai la intervenția din sală a unor participanți la dezbateri a amintit în treacăt unele din problemele literaturii noastre
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și câteva case ridicate în jurul gării cu același nume. Abordarea neutră (auctorială). Autorul nu este prezent în text, iar observațiile sunt în bună parte impersonale. Această descriere poate fi pur cinematografică (scenariu de film). Riscul neimplicării (lipsa de emoție, de subiectivism) este considerabil. El poate fi suplinit doar de un subiect palpitant, dramatic. Abordarea narativă (tip de feature). Presupune un anume talent și un anume subiect (ieșit din obișnuit). Să luăm, spre exemplu, momentul eliberării tinerilor jurnaliști din Irak. În loc să descriem
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cazul: în știre sau în relatare, de pildă. Cronologia strictă nu contează. Ordinea cronologică în narațiune nu corespunde obligatoriu cu ordinea desfășurării faptelor în timp real. Scăpați de teroarea obiectivității. Uneori, în portret sau descriere, apar secvențe în care ficțiunea (subiectivismul) se amestecă indistinct cu realitatea. Dintre toate, contează semnificația, puterea de evocare. Atenție la relațiile dintre personaje și la numărul acestora. Dacă în reportaj avem o poveste, trebuie să evităm un număr prea mare de personaje. Sunt greu de gestionat
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
este că... În treacăt fie spus, genurile consacrate de opinie (editorial, comentariu, analiză, recenzie) suportă un grad ridicat de schematizare logic-argumentativă, preluată din exigențele retoricii dintotdeauna: teză - antiteză - sinteză. Fac excepție însemnarea și tableta - texte cu un grad sporit de subiectivism și, implicit, de libertate. Genurile de umor. Nu au un plan jurnalistic anume. Organizarea textului se face urmărindu-se dinamica de construire a surprizei (poantei): jocul subtil și în contrast cu cel puțin două secvențe (frazeologice sau narative). În funcție de subiect și de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de tehnici și procedee, pe care doar inspirația și talentul semnatarului o ordonează, îi dă un sens. Așa arbitrare cum par, genurile au niște reguli și niște trăsături dominante, un anume echilibru între informație și comentariu, între faptele prezentate și subiectivismul asumat al ziaristului. Atent și dornic de afirmare, tânărul jurnalist poate și trebuie să învețe aceste reguli, scurtând lungul astfel drum al vorbei către faptă. Capitolul 6. GENURI DE TEREN Orice discuție despre textul jurnalistic trebuie să plece de la fundament
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cel care scrie reportaj - regina presei și genul celor talentați, cu un bun și inspirat condei. Venit dinspre literatură (unii teoreticieni vorbesc despre „literatura de frontieră”), reportajul îmbină munca de teren cu forța evocării și travaliul scriitoricesc, observația cu povestea, subiectivismul unor gânduri cu autenticitatea de trăire a unui personaj. Gen marginalizat în ultimii ani de presă postcomunistă, reportajul generează destule confuzii teoretice, tipologii greoaie, exigențe și trăsături inexistente: mare reportaj, feature, reportaj social, sportiv etc. Definiție Ca orice alt gen
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dacă ne lipsește curiozitatea. Ca să facem un portret bun trebuie mai întâi să fim intrigați: Ce-i cu acest om? De ce pare atât de trist? A avut un necaz? Așa este el de felul lui? Există o doză consistentă de subiectivism și speculație într-un portret, dar acest fapt nu trebuie să ne intimideze. Dimpotrivă, e bine să ne asumăm de la început acest risc: eu așa îl văd. De foarte mare ajutor în realizarea unui portret ne este să avansăm o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]